11,710 matches
-
tematică, al cărui conținut necesită multă pricepere pentru a o mai putea livra cititorului de astăzi. Într-o recenzie din revista basarabeană Semn, nr. 1-2 / 2002, ni se spune că autoarea este "o poetă a purității, a liniștii și a singurătății". Așa o fi, dar à quoi bon? Atâția poeți scriu despre increat, angoasă, stări contradictorii, moarte, purificare, încât unul în plus chiar nu mai înseamnă nimic. Felul în care o face este însă totul. Cum Editura Semne se pare că
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
ale transformărilor ei pînă la pubertate și chiar adolescență. Un singur lucru pare că nu se modifică: inocența limbii care adună și spune povești. Povești nenumărate și nesfîrșite, cu și despre oameni, obsesii, spaime, viață și moarte, exil, bucurii, suferințe, singurătăți. „Circul era ca un ghetou", îi mărturisește în interviu Aglaja, Rodicăi Binder. „Nu aveam nici un contact cu oamenii din afară, eu nu am mers la școală, eram analfabetă. Și cînd, la șaptesprezece ani, m-am dus la școala de teatru
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
o arată și titlul, volumul are în centru toposul vânătorii, însă poetizat fără nerv, în zvâcniri scurte, incerte, până la urmă insuficiente, abandonate precoce. Versuri obosite, rezolvate adolescentin, creând frustrări cititorului care are nostalgia freneziei din În așteptarea cometei, să zicem: „Singurătății i se făcuse dor de nemărginire / iar privirea, chiar văzul, văzutul pipăiau străzile / cu bastoanele albe..." (Lumina caldă aproape târzie a singurătății), „La sfârșitul sacului de orez / s-a terminat prietenia, complicitatea aceea / despre care nu mai vrem să vorbim
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
precoce. Versuri obosite, rezolvate adolescentin, creând frustrări cititorului care are nostalgia freneziei din În așteptarea cometei, să zicem: „Singurătății i se făcuse dor de nemărginire / iar privirea, chiar văzul, văzutul pipăiau străzile / cu bastoanele albe..." (Lumina caldă aproape târzie a singurătății), „La sfârșitul sacului de orez / s-a terminat prietenia, complicitatea aceea / despre care nu mai vrem să vorbim: schimbăm vorba / cam așa: / vânătoarea de vulpi a început într-o dimineață de toamnă... / Și câinii? / Da, și câinii! Și mă-ta
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
detaliile acelui eveniment (inclusiv, escalada emoției din zilele premergătoare) i s-au întipărit definitiv în minte pe atunci foarte tînărului scriitor. Iar titlul evocării spune totul, Prilejul ca dar. Cînd moare o lume este, într-un fel, o carte a singurătății și a melancoliei. O carte mateină a unui bucureștean aflat în plimbare prin locuri cunoscute și iubite, bîntuit de neprețuite amintiri. Din păcate toate aceste locuri sînt astăzi goale de prezențele umane care le dădeau căldură și viață. Ce poate
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
trădările unor evrei, condamnarea altora, curtea ghetoului plină doar de valize fără stăpîni, salvarea Pianistului de către un evreu trădător, chiar înainte de a se sui în trenul pentru Auschwitz, extragerea lui din mulțimea orașului și parcurgerea unui timp doar în compania singurătății chinului său. Ca de fiecare dată cînd îi încîntă povestea {eherezadei, mă lasă să îi bat. Ajung în fața porții și-mi dau seama că n-am chei. Bag sticlele pe sub gard și mă asigur că nu s-au spart. Mă
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
metafizică, în nevoia acută a unei vecinătăți protectoare: "am ochii în gol buze uscate/ am sufletul sec/ și mă plec/ spre tine/ vecine". Nesiguranța de sine, vulnerabilitatea, marea fragilitate a ființei în fond lipsite de apărare și menite unei funciare singurătăți constituie tema obsedantă a acestei poezii care-și surdinizează cu fiecare vers strigătul interior: "în singurătatea ta/ se ascunde a mea/ fac dușuri lungi/ în diminețile tale strălucitoare/ spune după mine: și nu am să dispar/ atâta timp cât voi sta la
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
sec/ și mă plec/ spre tine/ vecine". Nesiguranța de sine, vulnerabilitatea, marea fragilitate a ființei în fond lipsite de apărare și menite unei funciare singurătăți constituie tema obsedantă a acestei poezii care-și surdinizează cu fiecare vers strigătul interior: "în singurătatea ta/ se ascunde a mea/ fac dușuri lungi/ în diminețile tale strălucitoare/ spune după mine: și nu am să dispar/ atâta timp cât voi sta la marginea mea/ nu ține în loc acest mesaj". Rețeaua însăși se trădează a fi, în esență, una
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
să dispar/ atâta timp cât voi sta la marginea mea/ nu ține în loc acest mesaj". Rețeaua însăși se trădează a fi, în esență, una a solitudinilor și fricilor comune: "și noi de noi ca o colonie de pinguini ne frecăm fricile". O "singurătate colectivă" ca să preiau expresia lui Liviu Ioan Stoiciu cunoaște o variantă nu lipsită de ironie și în aceste poeme: "la sfârșit/ o să cânt și eu/ cu gura pe meningele vostru/ până învățați pe de rost/ lumile pe sub voi pe sub lumi
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
categorisiri. Ea nu poate fi redusă la un stil, ea nu se limitează la un gen sau la absența unui gen. E un cinema neliniștitor și neliniștit. Fie tonul tragic, umoristic sau fantastic, Polanski rămîne un cineast al absurdului, al singurătății, al nebuniei și al violenței, un cineast în căutarea unei morale și al unui sens. Prin intermediul poveștii (adevărate) a unui pianist care a supraviețuit, în mod miraculos, aneantizării evreilor în ghettoul din Varșovia, Polanski își sublimează propria experiență de copil
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
din anii tineri; prin 1790, ei se află, practic, la același nivel: "eram atunci, ca și Bonaparte, un svelt sublocotenent cu totul necunoscut; plecam, și unul și celălalt, din obscuritate în aceeași perioadă, eu pentru a-mi căuta renumele în singurătate, el gloria printre oameni" � p. 188). Faimoasa călătorie de cinci luni � 1791-1792) în America, așa cum este ea povestită de autor, pare ireală, cu unele elemente de verosimilitate precum balul dat unor Irochezi de un fost bucătar al generalului
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
pe scurt, cum e turcul și pistolul. După el, după acest scriitor român plin de umor și mai ales lucid, dacă ar fi fost în locul domnului Iliescu, ( o ficțiune, nu dăm cu parul) întâlnindu-se cu autorul unui Veac de singurătate, l-ar fi luat astfel: Stimate domnule etc. etc. la noi toată lumea v-a citit, vă citește cu pasiune, să știți că și noi avem scriitori bunicei, însă vedeți ce se întâmplă, nu mă mai înțeleg cu ei, toți s-
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
cu toată ideea sa de devenire, nu diferă decît prin prezența articolului de "se preface în palat") și, în rest, cu clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist: În timp ce toate prepozițiile, chiar și cele formate din adverbe, spun ceva simplu, întru exprimă ceva complex". Or, cine încearcă
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
o rescriere a Luceafărului sau, cu semn schimbat, a Enigmei Otiliei ( dispariția Ralucăi cu un tînăr în detrimentul personajului mai matur) ori a mult mai recentului roman al Norei Iuga, Sexagenara și tînărul ( amestecul de iubire, nevoie de comunicare, teamă de singurătate la persoana matură și prezența mai degrabă decorativă, pretext de meditații, fără cine știe ce implicare intelectuală, necum erotică a tînărului/tinerei). Fetița este și nu este un roman de iubire. Un bărbat de 55 de ani și o studentă de 23
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
Două corpuri care se apropie unul de altul periculos de mult, pentru ca apoi să se respingă violent, ca și cum s-ar atinge în puncte cu polaritate comună. Mult mai interesantă este solitudinea lui Pavel. Iubirea lui pentru Raluca este exclusiv rodul singurătății, al așteptării și al rememorării unor replici și gesturi. Automotivîndu-se în permanență pentru telefoanele și întîlnirile de a doua zi Pavel ajunge dependent de prezența Ralucăi. Iar dispariția definitivă a acesteia după o singură noapte de amor îi bulversează total
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
cei care vor începe să citească Fetița cu gîndul la Lolita vor fi probabil dezamăgiți după primele zeci de pagini. Dacă vor avea însă putere să ducă lectura pînă la capăt vor avea șansa să descopere un splendid roman al singurătății.
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai ales din paginile revistei "Arta", așa cum apărea ea înainte de 1990. Personaj discret și intelectual rafinat, el a plecat dintre cei vii după ce, mai întîi, s-a retras din lume într-o singurătate resemnată și tăcută. Dumnezeu să-i odihnească pe amîndoi, pe artistul impetuos și dramatic și pe criticul suav și introvertit! (P.Ș.)
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
de El se simțea ocrotit”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 242) „N-a tulburat-o pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună dreptate. Că nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
M.), Ruxandra Cesereanu (despre relația - dictator artist la N. M.), Ștefan Borbely (despre Anii de ucenicie ai lui Augustin Prostul), Corin Braga (despre "stil și traumă" la N. M.), Matei Călinescu (reflecții pe marginea volumului întoarcerea huliganului), Leon Volovici (despre singurătatea lui Norman Manea), Irina Petraș ("Tușe la un portret de Hidalgo"), George State (despre "afinitățile Celan - Manea"), CălinTeutișan (despre biografismul prozei lui N. M.. Din tableta poetei Marta Petreu reținem mărturisirea: "Ne știm de un sfert de secol, din primăvara
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
celor patru volume circumscrise unor labirinturi narative, integrate tehnicii joyceene a romanului. Lectura volumului retrospectiv propune cititorului o retorică a alterității, un act de refacere a relațiilor intersemice subtil sugerate de autor de la o constelație la alta și totodată dezvăluie singurătatea ființei umane în fața propriilor stări, precum și dorința de a-și marca efemeritatea în prezența absolutului.
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
sesizabilă fărâmă de (auto)ironie. Nimic nu descrie mai bine deruta existențială a unui om singur ca acest poem al gândurilor curmate la nivelul cuvintelor de legătură: "iar această levitație de umbre-vocale/ susurând în gura tăcerii nu e decât/ somnolența singurătății tale/ ce îmbibă toți porii aerului// ai fi preferat mai degrabă nu/ și poate era mai bine să/ decât doar așa ca și cum/ așteptând că va fi să fi fost/ fără să". De altfel, spre sfârșitul ciclului, esențializarea devine tot mai
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
culeg amintirea unui praf dulce/ de zahăr candel adus de tine din Ťconcentrareť/ în această hârtie mototolită/ de cuvinte amare". Ultima secțiune a volumului, Petrarca în gară la Avignon, este dedicată iubirii. O iubire de tip special, in absentia. În singurătate fiind, poetul meditează asupra conceptului de iubire, mai mult din perspectiva lecturilor decât din experiențe proprii. Am mai spus-o cu alt prilej, lirica lui Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale lui Ștefan Aug.
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
evocă la un mod tușant "mizeria sordidă a acestor intelectuali care au preferat să renunțe la scris decît să scrie la comandă. Mizeria care nu se aude, nu atrage atenția asupra ei, mizeria vieții minate de foame, de boală, de singurătate, uneori de bătrînețe, mereu de teamă și de disperare". "Mizerie", să recunoaștem, încă insuficient cercetată, insuficient conștientizată la treapta unei istorii literare în care petele albe alternează cu complezența circumstanțelor atenuante pentru indenegabilii vinovați... Odată cu scrierile Lenei Constante și Oanei
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
trăiască viața. Puțini oameni au purtat o mască atît de eficientă ca autorul din mintea căruia s-au născut aceste caiete. Pur și simplu Dragomir s-a înfățișat cunoscuților cu un al chip decît cel pe care îl avea în singurătatea camerei de lucru. Iar în privința însemnărilor sale, filozoful a tăcut cu încăpățînare, nepomenind nimănui de obiceiul pe care îl avea de a-și nota în scris gîndurile. Și pentru că nimeni dintre apropiații săi nu a bănuit modul în care își
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
îndeplinit în lume, ca și cum de cuvintele lor ar fi putut depinde soarta unei comunități. Și ce poate fi mai van decît credința într-o asemenea misiune? Și în timp ce spunea acest lucru, Dragomir scria și își făcea notițe în orele de singurătate. Scria pentru sine și pentru legămîntul ascuns pe care îl încheiase probabil cu el însuși: acela de a-și dovedi sieși că măcar așa, prin însemnările cu care își umplea caietele, destinul său de filozof nu fusese frînt în întregime
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]