7,756 matches
-
Țoiu dunarea, parlamentul țiganilor este alcătuit din persoane conturate cu fierul înroșit, precum, - citez pe sărite: Goleman, Cucavel, Burda, Parpanghel, Boroș, Guladel, Neagul, ș.a. acesta din urmă un fel de prim ministru care avea fire de a grăi batjocuri câteodată... Singurul care se arată sceptic în ce privește un stat țigan înjghebat la porunca lui Vodă se arată a fi faimosul producător de ciure Cucavel, care obiectează: Intracea se rădică cu ciudă Cucavel, făcătoriul de ciure Strigând „Voi faceți din iarbă crudă Grâu
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
privirile îngăduitor-paterne ale lui Bănceu, un fel de enfant terrible, bun de "încărcat" la normă dar, în rest, lăsat în pace. Doctoratul și-l amînă, fără griji, chiar amenințat cu exmatricularea: "Avea o anumită voluptate a nefinalizării". Și nu e singurul, într-o lume care mult mai bucuroasă visează decît trece la fapte. Universitatea din Brașov, împărțită în tabere, trăiește toată efervescența schimbărilor de regim, transformate, cam negustorește, în "puncte" în favoarea unora sau a altora. Se fac și se desfac alianțe
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Național de Artă Contemporană nu face decît să resemantizeze orizontul și simbolistica totalitară, să se transforme subtil în elogiu și să reconvertească semnalele disparate într-un amplu sistem mitologic. În esență, Casa Poporului și spiritul ceaușist devin exponat borgesian, poate singurul, în propria lor realitate. Acest triumf al Casei Poporului constituie, din nefericite, și eșecul major al Muzeului de Artă Contemporană. Păcat, pentru că.... ...în loc de Epilog: Titu Maiorescu spunea cîndva cam așa: energiile creatoare ale unui popor sînt limitate, asemenea unui bloc
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
clădiri. Patul din cameră e acoperit impecabil cu un cearșaf, iar umbra femeii se prelungește peste pernă. Care o fi starea ei? Acesta este primul tablou dintr-o serie care mai numără Summer interior, Woman in sun (aici apare și singurul nud feminine pictat de el) și Sun empty room. Peisajele lui Hopper, deopotrivă realiste și bizare, majoritatea reprezentate de casele, clădirile și împrejurimile de la Cape Cod, unde rareori apare și câte un personaj, creează aceeași stare de încremenire, de liniște
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
Mircea Mihăieș Dacă la o lună de la trecerea mai spre partea sedentară a lui Iliescu și Năstase singurule lucruri negative despre noua putere sunt observații de genul: "De ce-a băut Băsescu din sticla de șampanie și nu s-a mulțumit doar să ciocnească simbolic cu poporul?", înseamnă că deruta pesedeilor e mare de tot. Cozile de topor
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
care le preiau, de altfel, români care lucrează în mediile respective). Cînd nu este preluată integral pronunția străină a siglelor, ci se intenționează totuși o lectură "adaptată", lucrurile rămîn complicate, pentru că sistemul românesc oficial, recomandat de îndreptarele ortoepice, nu e singurul în uz. Evident, vocalele nu ridică probleme deosebite. Citirea unor consoane este însă destul de variată: cu două posibilități (be sau bî) și chiar cu trei (me, em, mî). DOOM recomandă rostirile me, ne, le - dar admite într-o notă existența
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Ion Buzași Recunoscut unanim ca izvor de inspirație al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
zicea că se vedea spre sud, la bulgari, dacă aveai ochi buni, capul Caliacra. De fapt, de locuit, locuia cu Sisi la Mangalia. în mahalaua de la miază-zi, căreia el, ca vechi al locului, trăgând vară de vară la nea Mitică, singurul român, ortodox, nu se știe cum pripășit pe aici, având o căruță la care înhăma doi măgari, îi spunea B>ZD>C. De când Sisi, o dată, pe vremuri, venind prima dată împreună aici, îi trăsese o palmă; nu se mai știe
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
de a nu-i dezamăgi pe români. Nu cred într-o recădere în scenariul Constantinescu. Să nu uităm că, în acel scenariu, actualul președinte a avut rolul personajului negativ. Un rol care, cu vremea, s-a dovedit a fi fost singurul pozitiv. Oricât s-a mers pe ideea "scandalagiului" Băsescu, și pe vremea lui Constantinescu, și pe aceea a lui Năstase, dezinformarea n-a ținut. În clipa de față, din câte-mi dau seama, până și cei care-au votat împotriva
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
de o selecție onorabilă) și despre orizontul estetic al bibliografiei. Acestea se văd cel mai bine după locul în care ajunge selecția în imediata actualitate. Cei mai tineri scriitori selectați sunt Ioan Es. Pop (n. 1958) și Cristian Popescu (1959-1995), singurii dintre nouăzeciști. Bibliografia reține doar cinci optzeciști, e adevărat, pe cei mai buni: Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu și Matei Vișniec. Nu zic alte nume posibile, dar nu-mi pot reprima un comentariu ...regionalist: nici un ardelean între
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
entuziast, sunt, în mod sigur, mai împăcat și mai calm". Diaristul crede că muzica i-ar putea stimula și scrisul, reprezentând pentru el adevăratul sens al vieții: Și mi-e dor să mă văd iar scriind, supus acestui chin vital, singurul care-mi poate întreține activă conștiința împlinirii". Ca să se sustragă de sub tirania ideologiei mistificatoare a prezentului și a directivelor de partid, Radu Ciobanu cultivă romanul istoric, atras de mari figuri, precum Petru Rareș, Horia, Miron Costin, mai târziu, Ovidiu. Gestul
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
a dat cu pumnii în pălărie". Dintre colaboratorii la scandaloasa publicație în doar treisprezece exemplare, Gherasim Luca și Paul Păun vor reprezenta, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, D. Trost etc., cel de al treilea val avangardist, acela din anii �40, singurul care se revendică de la suprarealism și în care, cum am văzut, devine acută ideologic critica leninistă a artei capitaliste. Libertățile, îndeosebi erotice, pe care Gherasim Luca, Naum și ceilalți le prevedeau literaturii eliberate de servituțile burgheze se vor evapora foarte
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
post de televiziune. La întrebarea, printre primele, cum e cu partidul său, patronul Stelei o ține pe-a lui - din banii și imaginea sa personală! După care începe Becali să-și expună viziunea politică. Lui îi plac legionarii. Patrioți adevărați. Singurii, la vremea lor. De-aceea a și preluat el din sloganurile lor. Au avut ideal! Întrebat de realizator în ce consta idealul Legiunii, Gigi începe s-o scalde. I-au plăcut lui cum sunau sloganurile legionarilor, nu că erau antisemiți
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
Casa de cultură a studenților, istorica Preoteasa din București, cînd cei trei actori au ținut un concert-spectacol cu vervă, nostim și reușit, dincolo de așteptările lungi și nejustificate de la început, impresionant pentru fiul meu, cu atît mai mult, cu cît era singurul pitic din sală. Asociind imaginilor din spectacol, interpretările, vizualizînd vocile și personalizîndu-le, dîndu-le chip, o ascultă mult mai des pe aceasta din urmă versiune după Cartea cu Apolodor. Atunci, și eu. Fugind de realitatea din jur, din jurul nostru. Așa cum s-
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
principal, e vorba chiar de Adrian Năstase și (scuzați metafora!) alter-ego-ul său cadrist, Cozmâncă. Nimic din ce s-a petrecut în ultimii ani n-a fost posibil fără voința lor. Am semnalat de zeci de ori (și n-am fost singurul) tehnica adoptată în PSD: orice ieșire la rampă a unui oficial trebuia să aibă binecuvântarea liderului suprem. Se cita din el mai abitir ca din Biblie, că te și mirai de priceperea multilateral dezvoltată a acestui băiețică din Tărtărești. Personal
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
Crohmălniceanu despre literatura interbelică Grigore Cugler nu există, în studiul lui Ion Pop despre avangarda românească Grigore Cugler e pomenit o singură dată în treacăt, în antologia lui Marin Mincu consacrată avangardei, extrem de generoasă și cuprinzătoare, Grigore Cugler nu figurează. Singurul care îi acordă importanța cuvenită e Sașa Pană în Antologia literaturii române de avangardă (1969), apărută pe când scriitorul român din Peru mai trăia. Restrânsa operă a lui Grigore Cugler e un detaliu interesant în perimetrul avangardei. Nu aș vrea să
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
toate culorile politice, care au opus rezistență, care au încercat să oprească visul. Sînt multe lucruri de discutat, de nuanțat, de criticat la acest festival, la fiecare ediție. Și la ediția de anul acesta. Pînă una, alta, acest festival este singurul care aduce spectacole ce se joacă pe alte scene, în alte spații culturale. Că uneori sînt adevăratae evenimente, că alteori se așterne dezamăgirea după vizionare, totuși, se poate lua, cît de cît, pulsul față de ce se joacă afară. Se circulă
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
înlocuit cu mobilitate, gesturi flexibile, o altă "cultură a corpului" și mai ales (în cazul de față) cu o ținută elegantă. în teatru se vorbește despre actori "de frac", adică cei care știu "să poarte"o haină. Aș spune că singurul care a dat personajului său alura relaxat-elegantă (repet cuvântul) a simpaticului dandy petrecăreț, a fost Florin Diaconescu, întotdeauna excelent interpret, în sensul complet al cuvântului. De fapt, lucrul cu soliștii, integrarea lor în "pielea" eroilor este treaba regizorului, or regia
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
În mijlocul Pieței Celor O mie de Vînturi cei doi se întîlnesc și încep o partidă de go interminabilă, purtată de la un punct încolo ca pretext pentru a se afla zilnic față în față și a uita de război. Dușmanul devine singurul ei aproape. Avem de-a face din punctul acesta cu o rescriere a Celor o mie și una de nopți. Numai că sînt două voci povestitoare, iar ascultătorul se află în afara cadrului. Jocul de go al cititorului devine un "simultan
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
înghită o asemenea minciună? Pierre Levergos știa, ca toată lumea în Tahiti-nui, că ura împotriva chinezilor era din cauză că aceștia spărseseră monopolul importului produselor de consum. Prăvăliile lor vindeau mult mai ieftin decît magazinele lui Cardella și ale celorlalți coloniști. Paul era singurul care părea să fie convins, literalmente, că acești chinezi, înrădăcinați în Tahiti de două generații, constituiau o amenințare pentru Franța, că imperialismul galben voia să-i smulgă posesiunile din Pacific. Și că visul oricărui galben era să violeze o femeie
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
valorice, de comentarea malițioasă a "miturilor" lui A. E. Baconsky sau Al. Ivasiuc, ci și de cele hermeneutice: în contrast cu majoritatea comentatorilor, care exaltă gravitatea și tragismul schițelor lui N. Velea, Cornel Regman îl consideră "un bufon superior, mimând seriozitatea, și singurul azi dintre martorii evenimentelor satului care întoarce patetismul (...) dacă nu chiar în panglicărie, în tot cazul într-un prilej de experimentare șugubeață". Spiritul polemic al autorului iese însă la iveală și în preferința pentru anumite genuri sau direcții. "Criticii scurte
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
Șerban mi-a replicat că fratele său s-a exprimat elogios în repetate rânduri la adresa mea; că avea în general un mare dispreț față de critici (de Comarnescu îndeosebi!...) și că și-au dat cu toții seama din cuvintele sale că eram singurul care putea să aibă un ascendent asupra lui. Emoționat de cele auzite și din dragoste și recunoștință față de Țuculescu, în cele din urmă am acceptat și m-am dus să-l văd, împreună cu soția mea. Era în ziua de 27
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
fapt, a gândit o revistă pe care o poate scrie, la parametrii menționați, doar el însuși. Cum bine se știe, la noi specialiștii nu prea există, iar când se întâmplă să avem câte unul, el este - vorba lui Sorin Antohi - singurul pe domeniu. Mi-aș dori ca voința de construcție a directorului "Ideilor în dialog" să poată institui premisele unei întâlniri de gradul trei: adică apariția, în scurtă vreme, a unei populații de indivizi în care să se combine competența lui
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
care filmul noir devenea genul predominant (deceniul patru al secolului XX). Nevroza, schizofrenia, paranoia, amnezia sunt resorturi importante în lumea iremediabil coruptă a acestui tip de lungmetraj, în care motivele care determină personajele la acțiune sunt cinice (egoism, lăcomie, cruzime); singurii inocenți sunt cei păcăliți sau cei incapabili să se orienteze în această lume, iar uneori incapacitatea lor de orientare e explicată prin tulburări psihice. Acesta e și cazul lui Memento, care de altfel are multe dintre caracteristicile formale ale filmului
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]