360 matches
-
am dorit mereu să fiu. Dar în 1957, stupoare și tragedie mare pentru mine... În clasa întâi, în prima zi de școală, când s-au strigat copiii să intre la clasă, eu am rămas într-un colț al curții singură, singurică. Pe atunci nu se obișnuia să se facă mare sărbătoare în prima zi de școală, părinții nu se înghesuiau cu odraslele lor să facă ”sluj ” în fața cuiva... Mama m-a adus, m-a dat în grija învățătoarei despre care se
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
cu o baterie și lampa de control, cu voltmetrul și cu ohmmetrul, a stabilit unele variante de legare. Și-a conceput multe tipuri de scheme, le-a verificat pe rând și a găsit soluțiile corecte. Și tot așa. Lucra singur, singurel, în zona aceea ce fusese izolată de restul halei cu niște panouri. „Sunt izolat ca Robinson Crusoe, Nu vine nime-n ușa mea să bată”. [George Topârceanu] După două săptămâni, Stetoscop a venit la uzină duminica, să facă proba singur
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
2016 Toate Articolele Autorului Inima noastră Ea plânge. Și pe fața-i curg cristale de durere Căci moartea o să-nvingă viața și sufletul i-l cere. "-Iubitule, ne vom culca. Dar când va fi iar mâine Te vei trezi doar singurel și singur vei rămâne. Că motorașul meu din piept nu știe să mai bată Și-oi fi de-acum doar amintire în inima-ți curată" "- Ceee, cuuum? Tu nu vorbești aievea! Iar sufletu-ți de floare Nu poate să dispară
INIMA NOASTRĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340113_a_341442]
-
spun diplomele clar; A ajuns tobă de carte Cât a fost... parlamentar. Ciolanul europarlamentarului român Osul cel european, Râvnit de dâmbovițean, Nu-i ciolan ca pe la noi: Ăla-i os cu... fibre moi. Vin , la genul feminin Nu bea vinul singurel, Ci îl soarbe cu vecina. Și n-are mustrări defel: El - cu vinul, ea - cu... vina. Previziune electorala (PMP-ului, noul partid, animat de o mai veche Evă și având sigla electorală “mărul” ) PMP e cu Poporul, La scrutin va
CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342088_a_343417]
-
înspre prosperitatea obținută prin atingerea inteligibilului. Întrebat dacă omul prin cugetare simte mai bine realitatea, Platon a răspuns: „Atunci gândește mai bine, când nu-l stingherește nimic, nici auzul, nici văzul, nici o durere, nici vreo plăcere, când sufletul rămâne singur - singurel, când lasă în pace trupul, și, pe cât se poate, nu-l ia tovarăș, nu s-atinge de el ... Iată numai atunci simte realitatea!” Aristotel (384-322 î. H.) a pornit de la cauza primă a universului pe care a numit-o „ mișcătorul
CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344307_a_345636]
-
deschisă a bisericii. De acolo, unul câte unul se îndreptaseră spre racla prețioasă. Ea, fetica din Mărginime, de trei ori se așezase la rând și de tot atâtea ori și-l pierduse, doar avea acasă pe Buna ei bolnavă, lăsată singurică în patul suferinței! Trebuia s-o hrănească, să-i dea apă, s-o pregătească pentru noapte și să-i vegheze somnul... E drept, multă nădejde își pusese copila în ajutorul Sfintei! Se gândise că rugăciunile ei de ani de zile
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
Atunci, două rânduri de lacrimi cât bobul de orz îi arseră obrajii ofiliți de lungul șir de ani îndoliați prin care trecuse și pe care acum nădăjduia să și i-amintească îndulciți, trăind... Taman mâine fac vârsta ceea! se-ncolți singurel. Dar am racla, am plecat, am să trec, musai, pragul spre alt an din viață, Sfinte Dumnezeule! Apoi urmă în minte-i și-n suflet tăcere. După tihna lui și-n dogoarea soarelui de-amiază, preajma se zvidui de sunete
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
shăresa bărshăndar parniardo Pe langă foc încă ședea Pasha'i yag panda sas beshlo Și demâncatul pregătea. Thai kărelas o hamo'. El aștepta cu nerăbdare Vo ajiukrălas bi chiresko Pe preaiubita lui fetica, La but kamlia peskăria sheia Ce îndeseară, singurica, Kai berveliate korkori S-a dus la câmp pentru plimbare. Gali k'o umal phiraimaste. Dar ea nu vine! luna trece! Ta" voi chi avel! O chonoto nakhăl! Moșneagul îngrijat petrece. O phuro daravdo nakhavel! Zamfira nu se vede! Nu
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Acasa > Stihuri > Momente > BEAU SINGUREL LA VECHIUL HAN Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 642 din 03 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Plictisit de așteptare Mă așez pe-un bolohan; Viața asta sens nu are, Dacă nu mă cred tiran. Iscodesc în zare cerul
BEAU SINGUREL LA VECHIUL HAN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343687_a_345016]
-
Multe-mi par acum ciudate, Parcă nici nu mai sunt eu. Drumurile văd că-s late, Dar mi-au fost strâmte mereu... Mă strâng hainele la șale, Părul nu mai este des; Vorbele ies mai domoale, Căutând alt înțeles... Beau singurel la vechiul han; Vinul n-are niciun gust. Mă simt eu însumi... bolohan, Că hangița nu-mi dă... must. . Referință Bibliografică: Beau singurel la vechiul han / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 642, Anul II, 03 octombrie 2012
BEAU SINGUREL LA VECHIUL HAN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343687_a_345016]
-
strâng hainele la șale, Părul nu mai este des; Vorbele ies mai domoale, Căutând alt înțeles... Beau singurel la vechiul han; Vinul n-are niciun gust. Mă simt eu însumi... bolohan, Că hangița nu-mi dă... must. . Referință Bibliografică: Beau singurel la vechiul han / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 642, Anul II, 03 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BEAU SINGUREL LA VECHIUL HAN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343687_a_345016]
-
Acasa > Literatura > Copii > GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tare-i tristă grădinița fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-ai săturat de larmă? Cum mă tulbură ades, nici că mai apuc sa tes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în strună. Cum nu stau pe loc o clipă toate
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, hrană-l voia pentru pui. Cu o păcăleală mică l-ar fi pus în gușulică. - O biet taciturn nătâng Te văd și încep să plâng stai tot singurel și țeși, nu vrei din casă să ieși. Grădinița stă și-ascultă și ea-i tristă și tăcută fiindcă vara-n România îi răpește bucuria. Copilașii ei frumoși chiar dacă-s gălăgiosi îi produc doar bucurie și-o fac să se
GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377342_a_378671]
-
întreagă, aleargă unele în întâmpinarea celorlalte, uneori se întâmplă să treacă unele pe langă altele fără să se întâlnească, atunci cuvintele devin triste. Alteori se întâlnesc, se îmbrățișează, se săruta, se iubesc o vreme ... Citește mai mult Ca să nu fim singuriCa să nu fim niciodată singuri Dumnezeu ne-a dăruit cuvintele,le-a aruncat în sus așa cum aruncă bunica grăuntele păsărilor în ograda,sus, sus, cât mai sus, să cadă în ploaie.Ca să nu fie cuvintele niciodată singure Dumnezeu a inventat
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Pe ușa am intrat piticiși-acum ieșim școlari voinici.... XIII. GRĂDINIȚA-I SUPĂRATĂ, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Tare-i tristă grădiniță fiindcă și-a închis portița. Toată vara o să stea precum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă, nu te-ai săturat de larma? Cum ma tulbură ades, nici că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
țeasă fericit pânza-i prăfoasa. Îi strigă o rândunea țupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă și-a închis portița.Toată vară o sa steaprecum cucul, singurea! -Haide nu mai fă o dramă,nu te-ai săturat de larma?Cum ma tulbură ades,nici că mai apuc să țes!Mie urechile-mi sună,insă tu le cânți în strună.Cum nu stau pe loc o clipătoate pânzele
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
sufletu-mi ceva... Îți voi povesti Prea Sfinte doar despre măicuța mea, Și te voi ruga în taină să o mângâi când spre Tine În genunchi pe la icoane, ea rostește-o rugăciune. Să o mângâi când prin casă e săraca, singurică, Și la geam să îi trimiți de vei vrea...o rândunică. Iar pe-aripi de primăvară să-i trimiți măicuței mele, Ghiocei plâpânzi ca ea, toporași și tufănele. Doamne, tânără măicuța a ales să fie mamă, Și acum, de stăm
RUGĂ PENTRU MAMA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377580_a_378909]
-
și el o să aibă grijă de ea,nu-i așa că o să-mi asculte rugăciunea? Și începu din nou să suspine și să repete: - Mami mea frumoasă, să nu mori, eu te iubesc mult, mult de tot, să nu mă lași singurel! Ți se rupea inima văzând jalea acestui copilaș. Angela încercă să-l liniștească, îl luă în brațe și-i șopti: - Mămica ta o să se facă bine, o să vezi, dar tu să fii cuminte și înțelegător și să nu mai plângi
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378310_a_379639]
-
plecat și să-și amintească tot. Încercă să-și deschidă ochii, dar durerea o copleșea, auzea ca prin vis glasuri, iar printre ele plânsul disperat a lui Ionuț care repeta printre sughițuri: -Mami, eu te iubesc, să nu mă lași singurel, să nu mori! o mângâia și suspina. O lacrimă i se prelinse pe obraz, era neputincioasă, nu putea să îl ia în brațe și să-l liniștească.” Oare ce s-a întâmplat?”, își frământa mintea încețoșată, dar i se derulau
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
ea, era încă sub efectul șocului, văzuse cu ochii lui cum nenea ăla rău o lovise pe mami, suspina și repeta într-un refren continuu.. - Mami, așa-i că nu mori, te rog să nu mori și să mă lași singurel! Impresionați de figura lui angelică și de lacrimile care-i curgeau necontenit, medicul și asistenta îl urcară lângă Laura, iar el o ținea strâns de mână și-i șoptea: - Mami, eu nu te las singură, sunt aici, nu te las
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
mutrișoară serioasă . Gabi abia se abținea să nu zâmbească, nu voia să creadă puștiul că râde de el, dar era fermecător, cum să nu iubești așa bucățică de om! - Dar pe mami pe unde ai lăsat-o, sau ai venit singurel! făcu Gabi pe miratul. - Tu crezi că mă lasă ea să vin singurel? A rămas în urmă la lift, eu am urcat scările, am viteză și ea nu se poate ține de mine! Dar știi ceva nenea Gabi, mie mi-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
puștiul că râde de el, dar era fermecător, cum să nu iubești așa bucățică de om! - Dar pe mami pe unde ai lăsat-o, sau ai venit singurel! făcu Gabi pe miratul. - Tu crezi că mă lasă ea să vin singurel? A rămas în urmă la lift, eu am urcat scările, am viteză și ea nu se poate ține de mine! Dar știi ceva nenea Gabi, mie mi-a cam fost dor de tine! Ție nu ți-a fost? - Șmechere! Cum
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
mi-a spus de divorț, și că nu mai este cale de întoarcere. Suferă enorm, și-a pierdut familia din cauza prostiei lui, mă va pierde în curând și pe mine, mi se rupe inima gândindu-mă că va rămâne singur, singurel. Nu mi-am dorit să treacă și el prin anii de singurătate, așa cum am trecut eu. Gheorghe vorbea cu greu, abia trăgându-și sufletul, cu pauze. În ochi i se citeau tristețea și suferința, știa că nu mai avea mult
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
aceasta reuși să-i smulgă cheia și să descuie poarta. Bietul Ionuț i se aruncă în brațe și suspinând îi tot spunea Laurei: - Mami, eu nu vreau să plec de lângă tine, să nu-l lași pe tati să mă trimită singurel la buni! Eu îl iubesc și pe el, dar nu ca pe tine, tu nu mă cerți și nu mă bați, chiar dacă fac prostioare, te rog mami, o să fiu cuminte! Laura îl strângea puternic în brațe, plângând alături de puiul ei
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
Toate Articolele Autorului Nici înceată, nici rapidă, Aduce apă de la puț. Sare poarta să-i deschidă Hotărât un puști drăguț. E din cap până-n picioare Să nu-i fie de deochi, Cat căciula lui de mare, Dar găleata plina ochi Singurel el vrea s-o care. E bunica amuzată Și-l ajuta pe ascuns. Schimbă mâna înc-odată Și-acum iată au ajuns. Insă la bucătărie Prichindelul cere plată, C-a aflat și sigur știe, Are Buna ciocolată. Când s-achite,-Măi
ŞTRENGARUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379565_a_380894]