617 matches
-
profund al degetelor, pentru AIFP și AIFD, la care se adaugă musculatura intrinsecă pentru flexia AMF. De la nivelul antebrațului, cele 8 tendoane flexoare digitale împreună cu cel al policelui și cu nervul median trec prin canalul carpian, fiind incluse în teci sinoviale, dintre care cele ale policelui și auricularului ajung până la nivelul inserției distale. Indexul, mediusul și inelarul au teci sinoviale independente la nivelul degetelor. Aceste teci au conformația unor saci cu doi pereți, unul visceral și altul parietal și conțin lichid
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cele 8 tendoane flexoare digitale împreună cu cel al policelui și cu nervul median trec prin canalul carpian, fiind incluse în teci sinoviale, dintre care cele ale policelui și auricularului ajung până la nivelul inserției distale. Indexul, mediusul și inelarul au teci sinoviale independente la nivelul degetelor. Aceste teci au conformația unor saci cu doi pereți, unul visceral și altul parietal și conțin lichid sinovial cu rol nutritiv pentru tendoane De la nivelul pliului de flexie AMF, tendoanele flexoare (TF) intră în canalul digital
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
dintre care cele ale policelui și auricularului ajung până la nivelul inserției distale. Indexul, mediusul și inelarul au teci sinoviale independente la nivelul degetelor. Aceste teci au conformația unor saci cu doi pereți, unul visceral și altul parietal și conțin lichid sinovial cu rol nutritiv pentru tendoane De la nivelul pliului de flexie AMF, tendoanele flexoare (TF) intră în canalul digital un tunel osteofibros ce prezină îngroșări ce poartă denumirea de scripeți (fig. 14.10). Rolul acestora este de a menține tendoanele flexoare
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
întărit de trei scripeți, doi inelari și unul oblic, dintre care A1 și cel oblic sunt importanți funcțional. Vascularizația tendoanelor diferă în funcție de regiunea străbătută. La nivelul antebrațului, nutriția tendonului este asigurată de vasele longitudinale de la nivelul paratenonului. La nivelul tecilor sinoviale și în special în canalul digital, există două surse de aport nutrițional: vasele vinculare și lichidul sinovial. Fiecare din cele două tendoane flexoare, superficial și profund, are două vincule, una lungă și una scurtă (fig.14.11). Sistemul vincular conține
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
funcțional. Vascularizația tendoanelor diferă în funcție de regiunea străbătută. La nivelul antebrațului, nutriția tendonului este asigurată de vasele longitudinale de la nivelul paratenonului. La nivelul tecilor sinoviale și în special în canalul digital, există două surse de aport nutrițional: vasele vinculare și lichidul sinovial. Fiecare din cele două tendoane flexoare, superficial și profund, are două vincule, una lungă și una scurtă (fig.14.11). Sistemul vincular conține vase ce provin din arcuri anastomotice transversale dintre cele două artere digitale comune și care abordează tendoanele
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
profundă a suprafeței de secțiune a tendonului. Acestă dispoziție vasculară i-a făcut pe unii autori să recomande trecerea firelor de tenorafie doar prin jumătatea superficială, palmară, a tendoanelor, pentru a nu intercepta sistemul vascular longitudinal intratendinos. Imbibiția din lichidul sinovial are o contribuție importantă în nutriția tendoanelor flexoare, fiind mecanismul dominant pentru jumătatea superficială a suprafeței de secțiune a tendonului. Conform mecanismului sinovial descris de Weber, lichidul sinovial difuzează printre tenocite, după care este eliminat prin sistemul vascular dorsal. Clasificarea
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
prin jumătatea superficială, palmară, a tendoanelor, pentru a nu intercepta sistemul vascular longitudinal intratendinos. Imbibiția din lichidul sinovial are o contribuție importantă în nutriția tendoanelor flexoare, fiind mecanismul dominant pentru jumătatea superficială a suprafeței de secțiune a tendonului. Conform mecanismului sinovial descris de Weber, lichidul sinovial difuzează printre tenocite, după care este eliminat prin sistemul vascular dorsal. Clasificarea nivelului leziunilor tendoanelor flexoare propusă de Verdan și Michon împarte traiectul tendinos în 5 zone (fig. 14.12). Zona I se întinde de la
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tendoanelor, pentru a nu intercepta sistemul vascular longitudinal intratendinos. Imbibiția din lichidul sinovial are o contribuție importantă în nutriția tendoanelor flexoare, fiind mecanismul dominant pentru jumătatea superficială a suprafeței de secțiune a tendonului. Conform mecanismului sinovial descris de Weber, lichidul sinovial difuzează printre tenocite, după care este eliminat prin sistemul vascular dorsal. Clasificarea nivelului leziunilor tendoanelor flexoare propusă de Verdan și Michon împarte traiectul tendinos în 5 zone (fig. 14.12). Zona I se întinde de la inserția distală a TFP (tendon
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui, mușchii interosoși și lombricalii. De la nivelul antebrațului, tendoanele extensoare digitale, învelite în teci sinoviale, trec pe sub ligamentul inelar posterior al carpului astfel: lungul abductor și scurtul extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul AMF, tendoanele EDC trimit expansiuni laterale
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
doar mișcări înainte și înapoi, doar articulația șoldului și a umărului asigura mișcări mai ample. O articulație este formată dintr-o extremitate osoasă acoperită cu un cartilagiu care protejează osul și previne erodarea lui. Între oase se gaseste un lichid sinovial care împiedică acest fenomen. La menținerea celor două oase intro articulație contribuie ligamentele care sunt fibre elastice puternice. 68 Sub tendoane, se găsesc bursele seroase, adevărate pungi conjunctive care favorizează alunecarea și a caror inflamații se numesc bursite. Funcțional, articulația
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
proteine specifice. Exemple de mucopoliglucide acide: acidul hialuronic, condroitina și acizii condroitinsulfurici, heparina etc. 2.7.2.1. Acidul hialuronic-descoperit în umoarea sticloasă a ochiului (hyalos = sticlă), este răspândit în învelișul celular, în substanțele extracelulare din țesutul conjuctiv, în lichidul sinovial. Datorită structurii sale macromoleculare, acidul hialuronic acționează ca un ciment intracelular, împiedicând pătrunderea substanțelor toxice în organism și totodată, prin starea sa gelatinoasă, mucilaginoasă, constituie un agent lubrefiant la nivelul articulațiilor. Acidul hialuronic este un polimer liniar, la baza structurii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
balonizarea, șeii turcești; hematopoeză: anemie normo- sau hipocromă, normo- sau macrocitară, masă sangvină crescută dar cu volum globular scăzut, tulburări de coagulare cu defect de adezivitate plachetară; seroase: epanșamente lichidiene bogate în mucopolizaharide și colesterol la nivelul pericardului, peritoneului, pleurei, sinovialelor (poliserozite); sistemul endocrin: deficit suprarenalian, modificări hipofizare, afectare gonadică. Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifică. Se realizează o insuficiență suprarenală funcțională și reversibilă. Hipofiza se mărește prin hiperplazia tireotropă. Stimularea TRH duce frecvent la apariția unei hiperprolactinemii. La femeie apar anomalii
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fețe: una anterioară, convexă, rugoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece la nivelul unirii a ¼ inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, rugoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației genunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă mulajul invers a trohleei femurale. Această porțiune prezintă în partea ei mijlocie o creastă verticală ce corespunde gâtului trohleei femurale, iar lateral două fețe ce corespund fațetelor articulare ale condililor. - două margini: laterală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele II-V în vecinătatea cărora se trifurcă într-un fascicul mijlociu și 2 marginale. Inserția terminală: * a fasciculului mijlociu este la nivelul falangei a II-a a fiecărui deget, * fasciculele marginale ajung la nivelul celei de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
constituie „prima linie de apărare”. Ipoteza este în acord cu localizarea lor anatomică, la poarta de intrare în organism, în țesuturile nelimfoide (tegument, intestin), dar și în situsurile inflamatorii. Limfocitele T γ/δ se aglomerează în focarele inflamatoare cronice (membrana sinovială, leziunile asociate cu lupusul eritematos diseminat). 1.2.1.4. Dezvoltarea ontogenetică a limfocitelor În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fețe: una anterioară, convexă, ruaoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece \a nivelul unirii a % inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, ruaoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației aenunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă mulajul invers a trohleei femurale. Această porțiune prezintă în partea ei mijlocie o creastă verticală ce corespunde actului trohleei femurale, iar lateral două fețe ce corespund fațetelor articulare ale condililor. - două maraini: laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plăcilor mezenchimale se realizează diferite tipuri de articulații prin: - transformare fibroasă ca unire între oase, se realizează articulațiile fibroase; - transformare în cartilaj, se formează articulațiile cu mișcări reduse, articulațiile cartilaainoase; - resorbția țesutului mezenchimal și transformarea în țesut mucos (membrana umedă sinovială) se delimitează fanta (cavitatea) dintre cele 2 cartilaaii rezultând articulațiile mobile. Țesutul situat în jurul acestor articulații se înaroașă, dă naștere capsulei articulare și liaamentelor care o vor întări. în unele articulații mezenchimul de la nivelul plăcilor nu se resoarbe în totalitate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formațiunile de leaătură, forma extremităților osoase ce vin în contact precum și după aradul de mobilitate, articulațiile se clasifică în: I. articulații fixe, fibroase, sinartroze II. articulații semimobile, cartilaainoase, amfiartrozele ce prezintă un arad de libertate al mișcării; III. articulațiile mobile, sinoviale, diartrozele ce prezintă mai multe arade de libertate pentru mișcări. I. SINARTROZELE în cazul acestor articulații legătura dintre oasele participante este realizată prin ligamente și/sau membrane. Sunt articulații în care nu sunt posibile mișcările sau în cazuri exepționale au
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-un singur plan: - rotație: articulații trohoide, - flexie-extensie: articulație trohleană. - articulații biaxiale: ce prezintă 2 axe perpendiculare una pe cealaltă: - articulații în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de planul saaital al corpului. STRUCTURA ARTICULARĂ Suprafețele articulare sunt în aeneral acoperite de cartilaj hialin stâns leaat de os - Fiaura 51; au o suprafață externă netedă; sunt de arosimi variabile și au un sistem de nutriție leaat de lichidul sinovial și de procesele de difuziune din capilarele membranelor sinoviale. Au formă încadrabilă aeometrică: plană, cilindrică, sferică, eliptică. Tocmai ca urmare a formei fraamentelor osoase care participă la o articulație rezultă și posibilitățile de mișcare. Astfel, în articulațiile plane mișcările sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt în aeneral acoperite de cartilaj hialin stâns leaat de os - Fiaura 51; au o suprafață externă netedă; sunt de arosimi variabile și au un sistem de nutriție leaat de lichidul sinovial și de procesele de difuziune din capilarele membranelor sinoviale. Au formă încadrabilă aeometrică: plană, cilindrică, sferică, eliptică. Tocmai ca urmare a formei fraamentelor osoase care participă la o articulație rezultă și posibilitățile de mișcare. Astfel, în articulațiile plane mișcările sunt mai reduse pe când în cele de formă curbă mișcările
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cartilaj hialin, alb sidefiu cu nuanțe albăstrui. Prezintă o suprafață care se continuă cu periostul și una liberă care corespunde cavității articulare. Cartilajul hialin este mai aros la tineri; prin înaintarea în vârstă își pierde caracteristicile. 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafață articulară 5. Disc intraarticular 6. Fața lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spațiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare Din punct de vedere histoloaic cartilajul hialin prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cavității articulare. Cartilajul hialin este mai aros la tineri; prin înaintarea în vârstă își pierde caracteristicile. 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafață articulară 5. Disc intraarticular 6. Fața lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spațiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare Din punct de vedere histoloaic cartilajul hialin prezintă 4 zone distincte: -zona aplicata pe fraamentul osos, zonă parțial calcificată în care se vor ancora fibrele de colaaen care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
condrocite conferă cartilajului hialin proprietăți elastice acționând ca niște camere pneumatice. -zonă de tranziție realizată din fibre de colaaen fără celule; -zonă superficială în raport cu interiorul articulației. Prin prezența fibrelor de colaaen din cartilajul hialin se asiaură continuitatea cu fibre colaaenice sinoviale și cele ale periostului ceea ce determină ca mușchii care au inserții periarticulare să nu dezvolte o forță de tracțiune mai mare pe epifiză. întinderea și arosimea (1-12mm) cartilajului articular sunt leaate de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]