26,430 matches
-
înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil acest "sfîrșit al istoriei"? Am putea primi cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
capacitate de a încălca această schemă de elemente de natură reală, psihologică, încât cititorul inteligent și atent constată sub ochii săi, în cartea respectivă, o altă lume, care seamănă ciudat, fantastic cu lumea sa, însă încărcată de simboluri și de sinteză. Augustin Buzura: Sentimentul meu după ce terminam o carte era de gară părăsită, de sfârșit de lume, de viață, nu mai aveam puterea decât să mă repet, și în aceste împrejurări, plecam aiurea prin țară, citeam enorm, ascultam foarte multă muzică
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
realitatea imediată, topindu-se de obicei în pasta biografică a poeziei, în "lumina primelor amintiri". Amazonul din titlul volumului nu este un element de decor suprarealist ori un ingredient exotic care, adăugat la cele autohtone și regionale, să dea o sinteză simbolic-geografică. Îmi pare metafora centrală, structurantă, cuprinzând în meandrele și adâncimile ei căutările autorului și sugestiile poeziei sale. Este "cursul negru al sângelui", "cerneala neagră, strălucitoare și oribilă" cu care poetul își transcrie experiențele lăuntrice, iluminările, pornind de la cele mai
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
greu de suportat. Și totuși, I. Negoițescu l-a considerat pe Iorga funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică" - afirmă criticul în sinteza sa din 1991. În viziunea sa grandioasă, Iorga înfățișează "tragedia acestui neam omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din Oameni cari au
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Tudorel Urian În anul 2003, Cornel Ungureanu publică Geografia literaturii române, azi. Vol. 1 Muntenia, lucrare revoluționară, menită să bulverseze tradiționalele căi de sinteză a producțiilor literare. Profesorul timișorean anunțase de mai multă vreme acest proiect, condensase chiar ideea într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae Breban), sau chiar polemic. Scriind despre Eugen Todoran în contextul
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Din această perspectivă, Banatul este un spațiu al multiculturalității și al plurilingvismului, o zonă de interferență a culturilor central europene și mediteraneene, un continuu dialog între culturi și spiritualități, de pe urma căruia toată lumea are de câștigat. Cititorul cărților care compun această sinteză are șansa să pună într-o altă lumină literatura, specificul, evoluția și, în ultimă instanță, bogăția literaturii române în context european.
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
De câte ori, în vise, mă întorc în Sibiul de altădată, a doua zi dimineața mă simt ca Adam în ziua în care a primit acel șut biblic ce l-a trimis în istorie și agricultură. Două cuvinte, "istorie" și "agricultură" fac sinteza comică între două feluri incongruente de cădere. Se prefăcea vesel când, în 1984 (coincidență!), îi scria lui Virgil Nemoianu, iar acesta, răspunzându-i, din America, se prefăcea și el că-i gustă umorul, încurajându-l astfel să existe. "Ești un
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
E un "râs total, zgomotos", care a făcut să răsune piața publică a orașului. Era reacția spontană a omului cult, ars de nemulțumire, un râs ce acoperea o lume scoasă din cultură și pregătită pentru îndoctrinare întru ascultare. E aici sinteza unei atitudini, esența unei credințe de la care intelectualul n-a abdicat. El va plăti pătimind în numele tuturor pentru imprudența de a fi râs "în plină amiază revoluționară". Râsul în fața afișului, spune mai târziu Candid, în timpul anchetelor, "este fapta diavolului responsabil
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
una pasionantă. Un patos al ideilor și jubilația înscrierii celui mai excentric eveniment într-un sens al devenirii culturale (dacă nu artistice) însuflețesc paginile autentice de istorie literară: ușor de recunoscut, la lectură, indiferent dacă ele fac parte din mari sinteze sau din antologii și culegeri de texte. Grila istorică este imediat detectabilă în Literatură și biografie, volumul de studii, eseuri, comunicări academice și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
cu toatele atent, interesant și atrăgător desfășurate. În cel de-al doilea volum al ciclului său romanesc, Dieter Schlesak scrie, atingând și păstrând un sunet universal, extrem de matur timbrat literar (în sensul cel mai deplin al termenului), o originală și memorabilă sinteză tematică și problematică a unei crize umane marcată apocaliptic.
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
nu doar) una strict literară, cum am fi ispitiți, mai ales că e vorba de un scriitor și de criticii săi. („Caragiale, scria Pompiliu Constantinescu în 1935, are o dublă intuiție a individului: a categoriei lui sociale și sufletești. Această sinteză constituie rezistența operei lui.”) Nu o eroare de apreciere artistică este neapărat la mijloc. Mai degrabă este o neînțelegere a obiectului satirei caragialiene din comedii și din schițe. Această neînțelegere vine de departe și traversează toată critica literară și socială
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
Ion Simuț Scriitor interbelic de plan secund, Teodor Scorțescu, născut în 1893 la Iași, cu o activitate literară restrânsă și discretă, nu a reușit să depășească în sintezele istorice ale perioadei simpla mențiune de complezență, fie că e vorba de Istoria... lui Călinescu din 1941, fie de perspectiva actualizată a lui Ov. S. Crohmălniceanu în primul volum din Literatura română între cele două războaie mondiale (1972, ediție revăzută
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
de după instalarea „puterii populare”. Practic, nu există nici un studiu critic demn de luat în considerare, referitor la această perioadă. Explicațiile acestei situații sînt cît se poate de simple. Spre sfîrșitul perioadei comuniste criticii aveau toate motivele să evite în marile sinteze referirile la perioada proletcultismului frenetic de la începutul anilor ’50. Pe de o parte, nu era nimic de recuperat din punct de vedere artistic, toate produsele acelui moment fiind nule ca valoare literară. Pe de altă parte, sistemul politic vinovat de
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
ale marxism leninismului. În plus, spune autorul, „obligatorie cu adevărat este recitirea atentă a cuvîntărilor liderilor români (și în primul rînd cele ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej) la congresele și plenarele anilor în discuție, întrucît ele reprezintă, de fiecare dată, excelente sinteze ale materialelor sovietice de ultim moment. Cel ce le redacta la acea dată (Leonte Răutu) avea, ca să spun așa, meritul de a alege miezul și de a adapta rapid și fără nuanțe realităților culturale românești tezele în perpetuă mișcare ale
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
familiariza pe vienezi cu ambianța jazzistică românească i-a revenit lui Harry Tavitian. Versatului pianist constănțean nu i-au trebuit decât câteva minute spre a-i captiva pe auditori. Imersiunile sale spre zonele ancestralității muzicale furnizează combustibilul necesar unor noi sinteze melodico-armonico-ritmice, filtrate prin spiritul blues-ului și al avangardelor secolului 20, dar subsumate personalității viguroase a artistului. Aflând că, în urmă cu doar o lună, Tavitian își reluase experimentele jazz-poetry împreună cu subsemnatul (din inițiativa lui Sorin Antohi, la Central European
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
schimb, Ion Baciu (navetist între Iași și Stockholm) se manifestă el însuși drept o autentică individualitate pianistică. Timp de un sfert de secol - din care jumătate petrecut în Suedia - Baciu a știut să prelucreze acumulările și sedimentările muzicale într’o sinteză personală, intens poetică. El generează și modelează climate emoționale ce acoperă un spațiu cultural vast, oscilând între melosul românesc și lirismul scandinav. Pianistul și-a găsit în Ioan Billy Bontaș un percuționist inteligent și empatic, iar în Dietmar Osterburg un
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
la Leipzig. Sau, mai demult, Rebreanu, Baconsky, Bănulescu, Eugen Ionescu cu debutul său în limba română. O mulțime de scriitori și gînditori din secolul al XX-lea figurează în studiul amplu, intitulat Fenomenul românesc, din 1970, unde am încercat o sinteză a teoriilor despre specificul național, așa cum a fost definit el de autori ca sămănătoriștii, gîndiriștii, Nichifor Crainic, Dan Botta, Mihai Ralea, G. Călinescu, Ion Pillat, Mircea Eliade și mulți alții. - Pentru etapa ultimă... - Despre literatura română contemporană propriu-zisă încă n-
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
luminoasă, a arhitectului chinez, în timp ce mă uit pe sus, la acoperișul Luvrului vechi, prin sticla pe care bate o ploaie măruntă. Combinația, pe când îmi rotesc ochii înălțat treptat de scara rulantă,... amestecul Egipt, China și Franța, mi se pare o sinteză genială. Cel mai bine ar fi înțeles acest lucru însuși Corsicanul, Napoleon. Esteții depășiți spun hodoronc-tronc. Franța însă a plusat energic împotriva automatismului cultural... În ziua aceea, nici nu bănuiam că mă aștepta și că aveam să stau lângă ea
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
cel mai des numit în Jurnal, V., adică Virgil, soțul și companionul de idei și de campanii. Rotirea de nume pe parapetul a o mie de zile este fantastică, propune amatorului de mică istorie vii satisfacții, iar sinelui poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
este în Occident, la ora actuală, fără îndoială, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale României. După ce a scris romane cu subiect românesc, cărți de analiză politică privitoare la România în timpul lui Ceaușescu și mai ales după ce a publicat două sinteze despre istoria României, dintre care una la prestigioasa editură Fayard, domnia sa a resimțit nevoia să umple această lacună de mediatizare foarte evidentă, care privește orașul București. Textul său și-ar găsi un loc deosebit în antologia adusă la zi a
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
activist către tinerime al lui Ion Vinea de la “Contimporanul” (mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care a urmat imediat după “Punct”, în primăvara lui 1925, Voronca nu gândea altfel: căuta, bunăoară în articolul Cicatrizări. Poezia nouă, corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
cote patetice, nevoia de a fi priviți și luați în seamă de ea, ca parteneri egali. Or, întreaga mișcare de avangardă e mobilizată de aceste solicitări, obligată la recuperări rapide și la realizarea - în absența unei evoluții “organice” - a unei “sinteze moderne”, a unui “integralism” care să aducă la zi, în fațetele ei multiple și cu accentele de diferențiere necesare, sensibilitatea poetică națională, înscrisă într-o “foaie de parcurs”, cum am zice astăzi, plină de rubrici ale urgențelor și cu un
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În context românesc, opera sa are meritele și scăderile care au fost, în bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura franceză, spre care a trecut după 1933, oarecum cumințit, mărturisind rezerve față de experiențele primei tinereți, când “împreuna cuvinte bizare” și imagini insolite, angajamentul său umanitarist și poezia sa ce se voia “comună” n-au rămas neremarcate, dar
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]