1,917 matches
-
unui quint. Ar fi fost o operație simplă, de doar câteva zile, la care s-ar fi adăugat și lunile necesare țesutului sensibil de sub unghii pentru acomodarea cu accunul. Instinctiv, N'Gai Loon duse mâna la nas, acolo unde, în spatele sinusurilor, în fose create special, păstra o cantitate de metal lichid suficientă pentru un alt Maestru. Nu erau niciodată mai mult de doua asemenea încărcături. Atunci când un Maestru murea, discipolul său îi recupera accunul din degete și și-l implanta în spatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului și gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului și gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această broșură se referă la cancerul cavității orale și cancerul sinusurilor paranazale. Tratamentul și efectele creșterii diverselor cancere ale capului și gâtului sunt diferite, de aceea trebuie abordate în secțiuni distincte. Informațiile despre faringe, laringe sunt incluse sporadic (pentru înțelegerea contextului) iar cele despre urechi, ochi, piele, glandele tiroidă și paratiroide
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care împiedică mâncarea să pătrundă în trahee atunci cănd o persoană înghite. Aria de sub corzile vocale se numește „subglotică”. NASUL, CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație. Cavitatea nazală este un spațiu larg, umplut cu aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
aer, situat în spatele nasului și în mijlocul feței. Nasul și tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
tractul respirator superior încălzesc, umidifică și filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
filtrează aerul pe care îl respirați. Sinusurile paranazale sunt spații umplute cu aer situate la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
la nivelul capului, care „amortizează” greutatea craniului. Sunt patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului joacă roluri importante în funcțiile pe care și le permit majoritatea oamenilor, cum ar
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
patru tipuri de sinusuri paranazale localizate în arii diferite ale capului: 1. Sinusurile frontale: localizate în spatele frunții; 2. Sinusurile etmoidale: localizate în interiorul osului etmoid (un os situat între cei doi ochi); 3. Sinusurile sfenoidale: localizate în centrul bazei craniului; 4. Sinusurile maxilare: localizate sub ochi (cavitățile orbitare), în interiorul oaselor maxilare. FUNCȚIILE REGIUNILOR CAPULUI ȘI GÂTULUI Ariile capului și gâtului joacă roluri importante în funcțiile pe care și le permit majoritatea oamenilor, cum ar fi: a mirosi, a mânca, a bea, a
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
dispare în mod natural) ori puteți constata o dificultate la mestecare sau înghițire. Aceste simptome, alături de durerea la nivelul regiunilor capului și gâtului, sunt întâlnite în principalele tipuri de cancere ale capului și gâtului: oral, faringian, laringian, nazal și al sinusurilor paranazale. Întrucât în țara noastră aceste patologii sunt diagnosticate și tratate distinctiv de specialități diferite (chirurgia orală și maxilo-facială respectiv oto-rinolaringologia), vom face referire în continuare doar la cancerele orale și cele ale sinusurilor maxilare (de care se ocupă în
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
oral, faringian, laringian, nazal și al sinusurilor paranazale. Întrucât în țara noastră aceste patologii sunt diagnosticate și tratate distinctiv de specialități diferite (chirurgia orală și maxilo-facială respectiv oto-rinolaringologia), vom face referire în continuare doar la cancerele orale și cele ale sinusurilor maxilare (de care se ocupă în mod practic specialiștii de chirurgie orală și maxilo-facială). CANCERUL CAVITĂȚII ORALE Pată albă la nivelul gingiilor, limbii sau oriunde pe mucoasa care căptușește cavitatea orală (leucoplazia); nu se îndepărtează prin ștergere; Pată roșie la
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]