411 matches
-
detenere per un periodo di șei meși la Presidenza del Consiglio dell'Unione Europea che è anche îl "governo" comunitario. Questa procedura crea una notevole discontinuità dei progetti politici. Ultimamente și è cercato di rimediare attraverso l'introduzione di un sistema della presidenza sotto formă di Trio , secondo îl quale le tre presidenze di turno consecutive devono concordare e presentare un progetto unico per îl ciclo di diciotto meși. La carica del Presidente Ue tende più verso una funzione di coordinamento
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
stessa, siamo sprofondati în scelte di compromesso, piene di minimi comuni denominatori, scelti per accontentare burocrati, invece di esaltare un progetto. L'Europa difficilmente diverrà mai un super-Stato chiuso e standardizzato al proprio interno. Mă non può neppure restare un sistema economicamente integrato, socialmente segmentato e politicamente acefalo. Mantenere lo status quo non è più un'opzione praticabile. Îl sogno europeo non era certo questo. Note 1 Etennie Balibar, Europa paese di frontiere, Pensa Multimedia, Lecce, 2007, pp. 57-59. 2 Giuseppe
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Russo, La ferita di Chirone, Vită e Pensiero, Milano 2006, p. 24. 27 Marc Augé, Claudine Herzlich (a cură di), Îl senso del male. Antropologia, storia e sociologia della malattia, îl Saggiatore, Milano 1986, p. 34. 28 Talcott Parsons, Îl sistema Sociale, Edizioni di Comunità, Torino 1996, p. 321. 29 Ibidem, p. 322. 30 Thomas Stephen Szasz, The Mith of Mental Illness, Harper and Row, New York, 1964, p. 45. 31 Eliot Freidson, La dominanza medica, Franco Angeli, Milano 2002, p. 45
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
salute, în Wulf, Christoph, Le idee dell'antropologia, Bruno Mondadori, Milano, 2002. Mc Keown Thomas, Medicina: sogno, miraggio o genesi, Sellerio, Palermo 1979. Mendelsohn Eric, Elkana Yeuda, Sciences and Cultures. Sociology of the Sciences, Riedel, Dordrecht, 1981. Parsons, Talcott, Îl sistema Sociale, Edizioni di Comunità, Torino 1996. Russo, Maria, Teresa, La ferita di Chirone, Vită e Pensiero, Milano 2006. Seppilli, Alessandro, L'educazione sanitaria, Le Monnier, Firenze, 1978. Sgreccia, Elio, Manuale di Bioetica, Vol.I, Vită e Pensiero, Milano, 2000. Scheper-Hughes
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
R: 45 S: 53-45 Límites de concentración, Koncentrationsgranser, Konzentrationsgrenzwerte, Όρια συγκέντρωσης, Concentration limits, Limites de concentration, Limiti di concentrazione, Concentratiegrenzen, Limites de concentraçăo Nr. CAS 68477-65-6 Nr. CEE 270-746-1 Nr. 649-120-00-0 NOTĂ H NOTĂ K ES: gases (petróleo), alimentación del sistema con aminas; Gas de refinería [Gas de alimentación del sistema con aminas pară la separación de sulfuro de hidrógeno. Compuesto de hidrógeno. También pueden estar presentes el monóxtdo de carbono, dióxido de carbono, sulfuro de hidrógeno e hidrocarburos alifáticos con
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
συγκέντρωσης, Concentration limits, Limites de concentration, Limiti di concentrazione, Concentratiegrenzen, Limites de concentraçăo Nr. CAS 68477-65-6 Nr. CEE 270-746-1 Nr. 649-120-00-0 NOTĂ H NOTĂ K ES: gases (petróleo), alimentación del sistema con aminas; Gas de refinería [Gas de alimentación del sistema con aminas pară la separación de sulfuro de hidrógeno. Compuesto de hidrógeno. También pueden estar presentes el monóxtdo de carbono, dióxido de carbono, sulfuro de hidrógeno e hidrocarburos alifáticos con un número de carbonos en șu mayor parte dentro del
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
aminés. Se compose d'hydrogène. Peut aussi contenir du monoxyde et du dioxyde de carbone, de l'hydrogène sulfuré et des hydrocarbures aliphatiques dont le nombre de carbones se situe en majorité dans la gamme C1-C5] IT: gas (petrolio), cartea sistema amminico; Gas di raffineria (Π gas di alimentazione del sistema amminico di eliminazione dell'idrogeno solforato. È costituito da idrogeno. Possono anche essere presenti ossido di carbonio, anidride carbonica, componenți naturati dell'aria e idrocarburi con numero di atomi di
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
et du dioxyde de carbone, de l'hydrogène sulfuré et des hydrocarbures aliphatiques dont le nombre de carbones se situe en majorité dans la gamme C1-C5] IT: gas (petrolio), cartea sistema amminico; Gas di raffineria (Π gas di alimentazione del sistema amminico di eliminazione dell'idrogeno solforato. È costituito da idrogeno. Possono anche essere presenti ossido di carbonio, anidride carbonica, componenți naturati dell'aria e idrocarburi con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell'intervallo C1-C5.] NL: gassen (aardolie), aminesysteem vœdings-
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
van waterstofsulfide. Bestaat uit waterstof. Koolmonoxide, kooldioxide, waterstofsulfide en alifatische koolwaterstoffen, voornamelijk C1 tot en met C5 kunnen ook aanwezig zijn.] PT: gases (petróleo), de alimentaçăo do processo de tratamento com aminas; Gás de Refinaria [O gas de alimentaçăo ao sistema de tratamento com aminas pară remoçăo de sulfúreto de hidrogénio. É constituido por hidrogénio. Podem também estar presentes monóxido de carbono, dióxido de carbono, sulfúrelo de hidrogénio e hidrocarbonetos alifáticos com números de átomos de carbono predominantemente na gamă de
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
se situe principalement dans la gamme C4-C11 et dont le point d`ébullition est compris approximativement entre - 20 °C et 196 °C.] IT: benzină, recupero vapori; Nafta con basso punto di ebollizione [Combinazione complessa di idrocarburi separată dai gas del sistema di recupero dei vapori per raffreddamento. È costituita da idrocarburi con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell`intervallo C4-C11 e punto di ebollizione nell'intervallo da -20 °C a 196 °C că.] NL: gasoline, dampterugwinning; Nafta met laag kookpunt
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
evidentă că toate motivele sînt tutelate de cîteva cărți, sau sînt de găsit în cărțile mari, duce, așa cum o formulează Radu Petrescu, mai repede la victorie decît la ratare. Loc al prieteniilor sans rivages, biblioteca lui în dezordine, dar cu sistemă de cititor erudit e, dincolo de dificultățile pe care le poate pune lectura unui eseu în opt părți, fiecare jonglînd natural cu două-trei limbi și tot atîtea arte, agreabilă ca o plimbare, fie și cu privirea, pe cer. La ora cînd
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
O carte în care obsesia ratării care a terorizat generația Marianei Șora e încă prezentă, dar care nu e, în cele din urmă, nicidecum o carte a ratării. Firesc ar fi ca, odată pornită, această editare să fie continuată cu sistemă și filologică acribie.
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
unele părți esențiale în privința cărora nu poate fi vorba și nu trebuie să fie vorba de partide politice. Învățământul dat din partea statului, deși cuprinde și elemente eminent politice, asupra cărora se restrânge toată antiteza partidelor în lupta lor caracteristică înlăuntrul sistemei constituționale, are totuși un fundament comun pentru toate vederile oamenilor de stat, oarecum un teren neutru, unde se pot întîlni partizanii deosebitelor colori politice într-o cugetare unită și pot dovedi o dată mai mult că, în mijlocul divergenței de opiniuni asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
legislațiunea franceză și (în mică parte) germană. Mulți din tinerii noștri [î ]și fac studiile liceale în țară, iar cele universitare în străinătate, se întorc cu studiile completate la acele universități străine și-și revarsă cunoștințele lor asupra școalelor române. Sistema de studii fiind egală în trăsurile fundamentale, această străbatere a firelor de cultură de la noi la Europa apuseană și de la Europa apuseană la noi a fost cu putință și a contribuit puternic a face din noi ceea ce suntem astăzi: un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
latinește și nu se învață grecește, tendința cercurilor universitare din Berlin de ex. este astăzi de-a nu admite școlarii absolvenți ai gimnazielor reale la frecventarea tuturor cursurilor universitare ca fiind prea puțin înaintați în cultura generală. În Austria aceeași sistemă, cu deosebire că școalele reale nu au limba latină, dar nici nu se obicinuiește a se da absolvenților din aceste școale altă direcțiune de studii decât pentru comerț sau școala politecnică. În Franța cestiunea este mai mult în mișcare. În
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astă dată să nu pat acest neajuns, cu atât mai grav că el ar fi venit din partea întregei națiuni prin reprezentanții săi. În adevăr, programele s-au cam deocheat. Pentru aceste motive am crezut că e mai bine să schimbăm sistema și, în loc să vă promit acum câte în lună și câte în stele într-o frumoasă programă, mai bine, să am să vă dau seamă peste câteva luni de ceea ce voi fi făcut... Dar ca să facem această îndreptare trebuie ca fiecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi învoit să ne demonstreze că statul nu se pricepe aproape deloc în materie de comerț, de Industrie și de transporturi. Oricine-și poate închipui câtă deosebire există între administrația Franței, Australiei sau Belgiei și administrația noastră Regularitatea, simțul datoriei, sistema de control sânt cele trei temeiuri mari pe cari este așezat aparatul administrativ aproape perfect al Franței, Belgiei și Australiei; și cu toate acestea, când e vorba de exploatarea căilor ferate de către acele state, cele două din urmă, care-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liniile, dau niște exemple foarte regretabile, pe cari bărbații luminați ai Franții le pun înainte spre a opri statul lor să intre pe o asemenea cale greșită. {EminescuOpXI 82} Dar la noi, în România, unde regularitatea, simțul de datorie și sistema de control sânt până acum numai niște lucruri de dorit? Dar la noi unde oricând cestiunile politice primează pe oricari altele și unde cestiunile economice și administrative au totdauna o importanță mediocră? Ce va fi oare la noi cu exploatarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vexarea altora. [ 11 aprilie 1880] ["CRIZA MINISTERIALĂ... "] Criza ministerială continuă întru așteptarea noului minister flotant. Diferite versiuni circulă în privința formării acestuia. După cum se știe organul d-lui Brătianu, în numărul său de alaltăieri, anunțând retragerea cabinetului, căuta să demonstreze că sistema ministerelor flotante este foarte constituțională din momentul ce Vizirul este statornic. Apoi, cu un sul subțire, dădea lui Cogălniceanu să înțeleagă că nu mai poate rămâne la portofoliu, pentru că nu-l mai vrea majoritatea, care pretinde de la capul cabinetului o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
insinuare. Voim numai să arătăm că, oricât de cutezătoare ar părea, inițiativa luată de acest bărbat de stat nu este așa de compromițătoare și că ideile pe cari el pare a le pune în lucrare cu atâta energie ca o sistemă raționată cu îngrijire și coaptă îndelung s-ar putea prea lesne să nu fie în fond decât o concepție foarte ușoară. Discursurile rostite de lordul Granville și d. Gladstone cu ocazia discuției adresei nu le poate cineva citi fără să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neterminabila repremenire a cabinetului n-am înregistrat un singur se zice, n-am pomenit de nici o candidatură fără să subliniem că "dăm aceste știri sub toată rezerva". Despre vreo afirmare din parte-ne nici vorbă n-a fost, pentru că, cu sistema pseudoconstituțională a regimului vizirial sub care trăim, nimeni, se-nțelege, nu poate ști sigur ce are să fie mâine, deoarece lucrurile nu se mai petrec după o firească și normală înlănțuire, ci atârnă curat și simplu de la bunul plac al Marelui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nechibzuită, că această stare de lucruri se urmează întocmai, ba poate și mai rău în anul curent: ca, prin o adevărată anomalie, administrația domeniilor, rău pregătită și în imposibilitate de-a face o bună administrație fără studii prealabile, fără o sistemă, așază și percepe impozite, tot atât de rău concepute la așezare și mai cu deosebire rău urmărite și rău încasate. Astfel administrația domeniilor au așezat o taxă asupra vitelor în așa mod încît mulți crescători de vite au trecut cu turmele lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încă părăsind profesiuni lucrative, lăsând la o parte interesele lor private și în cele din urmă ieșind sărăciți de la putere deși aveau stări personale, au jurat, intimo pectore, că nu vor imita naivitatea copilărească a conservatorilor. De aceea au introdus sistema conversiunilor, concesiunilor, băncilor, manoperilor frauduloase, jocurilor nerușinate de bursă, și toate aceste traducîndu-se în lefuri grase pentru nemaculații patrioți, afară de profiturile lăturalnice și secrete. Oameni cari n-aveau nici o stare personală sau cari au pierdut-o în desfrânări se fac
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lăsată în mînele celor ce scrieau gazete. Iată și caracterizarea demagogiei: "Demagogia, zice Proudhon, este ipocrizia progresului. Școala demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are tradițiile, doctrina, sistema și învățămîntul său, care-i este propriu. Ea procede cu tact; dibăcia nu-i lipsește. Pe profesorii demagogiei, Lamartine îi găsește în "redactori de gazete, în pamfletari politici, oratori de cluburi, puteri cari nu se pot acredita la începutul revoluțiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre primare, care în adevăr au mare necesitate de o reformă radicală, precum voi arăta în alt articol, în loc să dea elevilor o educațiune și instrucțiune care să nu-i înstrăineze de ocupațiunile părinților lor, nu îngrijesc deloc de aceasta. După sistema de la noi elevii pierd cu totul în școala primară și puținul simț practic și iubirea pentru ocupațiunea părinților care le-a adus cu sine din casa părintească; mai văzând și posibilitatea de a deveni judecători și președinți de tribunal cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]