496 matches
-
sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1); -indicele de viabilitate subendocardică Buckberg - care estimează cuplajul cord -vas și reprezintă raportul dintre integrala presiune-timp în diastolă și sistolă (Mc Leod - 51). Murgo, prin determinări invazive, descrie 3 tipuri de unde presionale la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
are aceeași compoziție cu plasma, exceptând proteinele; conține hematii, bacterii și alte particule mari; limfaticele intestinale drenează lipidele sub forma chilomicronilor [2]. DRENAJUL LIMFATIC Este favorizat de: - trecerea permanentă a filtratului vascular în interstițiu, - vis a tergo - forța reziduală a sistolei cardiace, - pompa intrinsecă din vasele limfatice: 2-6 contracții/minut (mobilizare activă), - alți factori: mobilizarea pasivă - masajul, compresiunea externă, mișcările respiratorii, pulsațiile arteriale de vecinătate (pompa extrinsecă). Drenajul limfatic este mpiedicat de: - obstrucția sau distrucția limfaticelor: este supleată de multiplele anastomoze
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect global, sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
simultan cu miocardul ventricular parietal și astfel tensionează suplimentar cordajele tendinoase. Valvele pot fi afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii atriale sau al presiunii venoase (fig. 40). Există unele întârzieri între evenimente similare pentru inima dreapta și cea stângă, în acord cu secvența depolarizării: atriul drept se contractă primul, iar ventriculul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este de 0,35 s la frecvență de 60/min și de 0,1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La frecvență crescută (200/min) sistola reprezintă 65% din revoluția cardiacă. Faza de ejecție este de 0,35 s la frecvență de 60/min și de 0,1 s la frecvență de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii presiunii arteriale până la unda dicrotă și perioada de preejecție (PEP), reprezentată de diferența dintre cele două perioade de mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să scadă la 10-20 ml în caz de contracție foarte puternică). Presiunea telediastolică este dată de volumul telediastolic și de complianța ventriculului relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]