1,909 matches
-
îngrijirea sănatăţii. Anexa 2. Tabel 1. Evaluarea ecografică a disfuncţiei sistolice a ventriculului stâng (BRAUNWALD Heart Disease- eight edition) : Funcţie sistolică Fracţie de ejecţie Funcţie sistolică normală FE > 55%, Disfuncţie sistolică uşoară FE = 45-54%, Disfuncţie sistolică moderată FE = 30-44%, Disfuncţie sistolică severă FE < 30% Anexa 3. Tabel 1. Clasificarea muncii după cerinţele energetice Munca Intensitatea absolută(METs) Tînăr (20-39ani) Vărstă medie(40-64 ani) Foarte uşoară <2,4 <2 Uşoară 2,4-4,7 2-4 Moderată 4,8-7 4-6 Grea/f.grea >7 >6 Adaptat după: Clasificarea muncii după cerinţele
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
prezis), reducerea accentuată a capacităţii de efort (VO 2 estimat < 3 METs). Semne funcţionale de CPC: ECG semne electrice caracteristice de hipertrofie ventriculară dreaptă ( HVD ) şi/sau dilataţie de ventricul drept (VD ). Ecografie: hipertrofie şi/sau dilatare de VD, HTP severă (PAP sistolică >70mmHg) Limitarea moderată/severă a activităţilor : pot fi efectuate activităţi fizice cu consum energetic <3 METs, doar în condiţii speciale. Capacitate de autoservire păstrată. Restricţii moderate de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament de specialitate şi al
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
30 % din prezis), PaO 2 < 55 mmHg, PaCO 2 > 50 mmHg,SaO 2 sub 89 %, necesită oxigenoterapie de lungă durată. ECG modificări variate care caracterizează HVD şi dilataţia VD±tulburări de ritm complexe.Ecografie: hipertrofie şi/ sau dilatare de VD, HTP severă (PAP sistolică >70mmHg Limitarea severă/completă a activităţilor pot fi effectuate activităţi fizice cu consum energetic <3 METs. Capacitate de muncă şi de autoservire pierdute (vezi precizările din capitolul introductiv) Restricţii complete de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru tratament
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
echilibrat/dezechilibrat (HbA1c>7), variate scheme de tratament, complicat cu cel puţin o complicaţie de severitate moderată: retinopatie preproliferativă neuropatie senzitivo-motorie cu deficit motor predominant distal; boală coronariană aterosclerotică (care determină deficienţă funcţională medie conform criteriilor) cardiomiopatia diabetică , diagnosticată ecografic, cu disfuncţie sistolică moderată; boală arterială periferică aterosclerotică:indice glezna/brat(IGB)<0,69-0,4;modificari la ecografia vasculara care stabilesc gradul stenozelor( stadiul II B Fontaine )(conform criteriilor); sechele ale bolii vasculare cerebrale care determină deficienţă funcţională medie conform criteriilor); nefropatie diabetică G3a/A1/A2 boală oculară diabetică care determină
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
hipoglicemii severe recurente; Complicaţiile cronice severe: retinopatie diabetică proliferativă; neuropatie periferică motorie (parapareză, tetrapareză, cu tulburări de sensibilitate); boală coronariană aterosclerotică, tulburări de ritm, conducere (care determină deficinţă funcţională accentuată, conform criteriilor); revascularizarea miocardică (primul an) cardiomiopatia diabetică cu disfuncţie sistolică severă; disfuncţie cardiacă autonomă manifestată prin:tahicardie fixă, ischemie miocardică silenţioasă, tulburări de ritm, hipotensiune ortostatică; boală arterială periferică aterosclerotică:indice glezna/brat (IGB)<0,4( stadiul III Fontaine) (conform criteriilor); nefropatia diabetică manifestată prin proteinurie şi rata filtrării glomerulare (RFG) ≤30 ml/
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Deficienţă funcţională gravă, incapacitate adaptativă 90-100% Forme clinice Diabet zaharat tip1, Diabet zaharat tip2, asociate cu cel puţin o complicaţie cronică gravă : boală coronariană aterosclerotică, cardiomiopatie diabetică cu insuficienţă cardiacă şi disfuncţie sistolică severă (fracţie de ejecţie FE < 30%); boală arterială periferică stadiul IV Fontaine (conform criteriilor); insuficienţă renală cronică terminală, proteinurie variabilă, RFG <15 ml/ minut, BCR G5,eventual dializă; sechele grave ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor); dezlipire de retină cu pierderea
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
reușește să-și asigure o perioadă de pauză suficientă pentru a face față condițiilor impuse de efort, Braith R.W. și colab. 1994, apud Drosescu, P., 2010); modificarea debitului cardiac (ca urmare a modificării frecvenței cardiace și astfel, a volumului sistolic), adaptare ce îi permite inimii să „coordoneze” cantități foarte mari de sânge. Conform specialiștilor (Blair S.N. și colab. 1995, apud. Drosescu,P., 2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind la 130 bătăi/minut (n.n. exact
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
2010), adaptarea debitului cardiac are și ea anumite limite, cea optimă fiind la 130 bătăi/minut (n.n. exact frecvența pe care efortul specific joggingului o solicită); Jogging de la A la Z II 11 modificarea, în sensul scăderii, a tensiunii arteriale sistolice. Valorile normale ale acestui parametru se găsesc între 100-145 mm/Hg și pot urca până la 200 mmHg. Datorită adaptărilor de durată, ca urmare, în special a eforturilor aerobe constante, la practicanții de jogging, la încetarea efortului (la 1-2 minute) pot
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de durată, ca urmare, în special a eforturilor aerobe constante, la practicanții de jogging, la încetarea efortului (la 1-2 minute) pot fi înregistrate scăderi rapide ale tensiunii (la cei care au deja bradicardie de efort și hipervagotonie de repaus valorile sistolice pot ajunge la valori inferioare celor pe care aceștia le-au avut, înainte de începerea efortului de alergare); modificări ale tensiunii diastolice (dependente de modificările tensiunii sistolice). La joggerii cu experiență și vechime se pot determina valori ale tensiunii diastolice (tensiunea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
tensiunii (la cei care au deja bradicardie de efort și hipervagotonie de repaus valorile sistolice pot ajunge la valori inferioare celor pe care aceștia le-au avut, înainte de începerea efortului de alergare); modificări ale tensiunii diastolice (dependente de modificările tensiunii sistolice). La joggerii cu experiență și vechime se pot determina valori ale tensiunii diastolice (tensiunea minimă pentru necunoscători), după eforturi intense, aproape de „0” - valori ce sunt cunoscute sub denumirea de „tonus infinit” (conform fiziologilor sportivi, la 1 minut după efort, tensiunea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
cu aceeași creștere în efort la nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nesportivi); După Drăgan, I, (1994), realizarea modificărilor amintite anterior ar fi posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute; creșterea fracției de sânge ejectat în timpul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
posibilă prin existența unor rezerve de adaptare de care dispune aparatul cardiovascular: rezerva de frecvență cardiacă; Dan Iulian Alexe 12 rezerva de debit sistolic, realizată fie printr-o golire sistolică aproape completă, fie prin umplere diastolică crescută; rezerva de volum sistolic, realizată prin creșterea volumului cordului; rezerva de volum diastolic indusă de proprietățile fibrei miocardice de a se alungi la presiuni de umplere crescute; creșterea fracției de sânge ejectat în timpul efortului. Ca un indicator al unei bune stării funcționale cardiovasculare, Drosescu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un volum sistolic mai mare; scăderea consumului de oxigen la 20-35 cm3 O2/minut față de 30-50 cm3 O2/minut la neantrenat; îmbunătățirea circulației miocardice creșterea în lungime și diametru a capilarelor, Jogging de la A la Z II 13 creșterea numărului de capilare funcționale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
durată și sistematice; capacitățile funcționale ale aparatelor care participă la recepționarea și transportul oxigenului, și care sunt reprezentate de câțiva parametrii: ventilația pulmonară maximă și capacitatea vitală; coeficientul de utilizare a oxigenului la nivelul plămânului; debitul cardiac maxim și debitul sistolic. 2.7. Transport de oxigen - PH-ul sanguin tensiuni musculare jogging Studiile efectuate de-a lungul ultimelor decenii în domeniul biologiei moleculare au evidențiat faptul că desfășurarea optimă a activității funcțiilor celulare este dependentă de echilibrul acidobazic al lichidelor din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
este unul tânăr, existând posibilitatea ca și la 20-25 de ani activitatea inimii să nu mai fie la fel de puternică datorită creșterii greutății și maturizării. Cum creșterea greutății corporale și maturizarea organelor interne solicită mai mult inima, cum odată cu vârsta unda sistolică nu se mai mărește, iar lipsa de mișcare nu mai stimulează, dimpotrivă, limitează activitatea inimii, aceasta trebuie să facă deja un efort suplimentar pentru a asigura cantitatea de sânge necesară diferitelor structuri. Din acest motiv, are loc o atrofie (diminuare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
față de părțile dinamice și schematizate reprezintă un alt aspect al acestei probleme. În analiza conceptului de "poveste complementară" pe care am publicat-o anterior deja era evident faptul că cititorul, la rîndul său, trăiește un fel de alternanță a fazelor sistolice și diastolice în atitudinea sa față de poveste atunci cînd citește o operă narativă mai amplă: Și în romanul de mai mare întindere actul comunicării dintre narator și cititor este o succesiune formată din punere sub semnul îndoielii respectiv înstrăinare, din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250 ms), iar restul de 30 % în timpul dublu rămas (perioada de ejecție lentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de ejecție lentă). Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Pe parcursul ejecției presiunea ventriculară se menține la valori crescute (120-140 mm Hg în ventriculul stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
stâng și 15-20 mm Hg în cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cel drept). Volumul de sânge expulzat de un ventricul în cursul unei sistole poate fi numit volum sistolic sau debit sistolic (volum-bătaie sau debit bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]