331 matches
-
Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În actualitate, de prezentificare a unor situații-limită, sau Închise de viață, așa cum apar ele În tragedie, de exemplu (nebunia lui Ahile, Aiax, Hercule, Oreste, Medeea etc.Ă. Nebunia culturală se asociază cu tragicul existenței umane, pentru a-l ilustra Într-o manieră simbolică. În toate situațiile de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din durata vieții și ca o trecere Într-o durată de dincolo, mai exact, de la temporal la transtemporalitatea unei realități transmundane. O poziție particulară față de moarte o Întâlnim În filosofia existențialistă a lui K. Jaspers, pentru care moartea este o situație-limită, o problemă a conștiinței. În sensul acesta, el vorbește despre sentimentul sufletesc și moral al fricii de moarte despre care vine din spectacolul morții celuilalt, resimțit ca o ruptură a comunicării, ca o despărțire definitivă. În ceea ce privește moartea mea, aceasta nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara, agresivul Gogoloi ș.a. Dincolo de unele schematizări tipologice și conflictuale, S. practică un fel de teatru psihologizant, încadrându-se în dramaturgia poetică, unde sunt abordate deseori situații-limită, dar cu o ironie fină, cu mult umor, pe filiera Tudor Mușatescu - Victor Ion Popa - Mihail Sebastian. SCRIERI: Meteoritul de aur, București, 1955; Pisica din Baskerville (în colaborare cu Andy Alexandru), București, 1957; Nota zero la purtare (în colaborare cu
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
și puritate morală, ca un leagăn al celor mai frumoase tradiții și comportamente umane. În cele mai izbutite nuvele personajele principale sunt oameni stăpâniți de patimi răvășitoare, de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
experiențele corporale, ele au, în primul rând, un caracter pur ontologic, desemnând faptul de a exista al omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dimensiune ontologică a persoanei. Le vom prezenta pe rând în cele ce urmează. a) apetențele și plăcerea sufletească se manifestă prin senzații sau trăiri de genul: binele, liniștea interioară, fericirea, starea de echilibru sufletesc, plăcerea oferită de izolare, meditația; b) situațiile-limită sufletești au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu situațiile de impas, obstacolele, stările de presiune socială care se opun libertății individuale sau a grupului. În funcție de modul de dispunere a acestor parametri, avem de-a face cu patru tipuri de situații, care ne amintesc, într-o anumită privință, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea sunt următoarele: A) „constrângere-securitate”, în care situația este de așa natură încât nu poate fi evitată, dar este totuși estimată într-un context securizant, care permite interiorizarea și obișnuința; B) „securitate-libertate”, ce reprezintă situația cea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și succesul fiind două alternative ale existenței umane (V. Jankelevitch, M. Ralea). În ambele situații personalitatea umană este direct și profund angajată, în sensul direcției de evoluție a acesteia. Faptul ne face să ne gândim la relațiile care există cu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. În orice caz, ceea ce are importanță pentru noi este implicarea stării de sănătate mintală în situațiile vieții trăite de individ și necesitatea adoptării a unor acțiuni de psihoigienă cu rol protector. Capitolul 16 Psihoigiena vârstei a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-i ofere bătrânului un climat emoțional-afectiv pozitiv; evitarea încredințării sale în grija unei sau a unor persoane străine sau a internării acestuia într-un azil. 3. Perspectiva morții Pentru K. Jaspers, „moartea este ultimul termen”, el incluzând-o în grupa „situațiilor-limită”. După părerea lui, perspectiva morții poate fi considerată din mai multe unghiuri: biologic, psihologic, social, moral și religios. Idei importante referitoare la problema morții găsim la Platon, Seneca, Boetius, Sf. Pavel, I. Kant, A. Schopenhauer, M. Heidegger, M. Scheler, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multe unghiuri: biologic, psihologic, social, moral și religios. Idei importante referitoare la problema morții găsim la Platon, Seneca, Boetius, Sf. Pavel, I. Kant, A. Schopenhauer, M. Heidegger, M. Scheler, M. Florian. E. Kübler-Ross se ocupă de problemele persoanelor aflate în situații-limită (suferințe cronice, boli incurabile) și descrie cinci stadii de evoluție clinică: denegația sau refuzul acceptării perspectivei morții în urma depistării unei boli incurabile; mânia, starea de agitație la aflarea situației respective; târguiala cu medicul sau cu sine însuși: „poate nu-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sentimentul de izolare; incomunicabilitatea; abandonarea și lipsa de securitate a persoanei; pierderea sentimentului vieții ca necesitate. Eutanasia pare a fi conformă cu sentimentele de libertate și de liberă opțiune ale persoanei. De fapt, ea este masca unei disperări în fața unor „situații-limită”, o formă de suicid. Ea este expresia unei incapacități de a se mai suporta pe sine însuși într-o asemenea situație. Este conștiința sfâșiată a propriei degradări biologice, psihologice și sociale. Dar ea este și sentimentul unui abandon moral și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât în sfera psihologiei, cât mai cu seamă în cea atât de nuanțată și aparent mult mai supusă hazardului reprezentată de psihopatologie) implică punerea individului într-o anumită situație: întâlnirea dintre „eveniment” și „individ”. Este ceea ce K. Jaspers a numit „situație-limită”. Persoana și derularea existenței sunt „circumscrise” în „limitele” acestei situații conflictogene sau tensionale. În această situație în care individul este angajat în totalitatea sa, el este forțat să opteze pentru o soluție la acțiunea evenimentului, de regulă psihotraumatizant, cu care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trăite, persoana „răspunde” prin mobilizarea mecanismelor sale de apărare, pentru a se putea adapta. Mecanismele de apărare intră în acțiune în mod automat, inconștient. În această situație, modul de a se prezenta al persoanei se află în raport direct cu „situația-limită”, și în aceste noi circumstanțe ea devine o „persoană-limită”. Mecanismele de apărare apar sub forma unor veritabile „simptome de criză” ale persoanei și sunt următoarele: refularea, cu izolarea emoțională a individului; proiecția speculară, catartică sau complementară; introspecția, mecanism complementar al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se convertesc în simptome clinice. În această nouă situație, cazul-limită reprezintă etapa „preclinică” a bolnavului (vezi schema următoare). p. 136 1) Persoană normală 2) Caz-limită 3) Caz clinic A) Mecanisme de apărare B) Simptome clinice Orice individ angajat într-o situație-limită devine o persoană-limită, în mai multe sensuri: în planul conștiinței sale, în sfera acțiunii, ca tip de reacție emoțională. Atitudinea persoanei-limită se caracterizează prin următoarele: a) nu crede în limite (persoanele aflate într-o stare de criză sufletească sau bolnavii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de disperare și ideea de suicid, ca „soluție” a ieșirii din situație; e) atitudinea finală de resemnare, de renunțare la luptă și de acceptare a situației ca o „fatalitate” imposibil de depășit. În felul acesta, orice persoană angajată într-o situație-limită devine o persoană-limită. Ea este obligată în mod absolut și excesiv să reflecteze asupra situației respective, precum și a limitelor care i se impun, dar, în același timp, să și adopte o soluție, să opteze pentru o rezolvare a impasului. E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în mod absolut și excesiv să reflecteze asupra situației respective, precum și a limitelor care i se impun, dar, în același timp, să și adopte o soluție, să opteze pentru o rezolvare a impasului. E. Kübler-Ross a analizat „reacțiile persoanei” în situații-limită și a descris în acest caz existența a cinci faze obligatorii. Ea s-a referit la bolnavii cronici incurabili (leucemii, cancere) sau la persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și piardă vederea. Cele cinci faze descrise de E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alternativă normală a bolii, care este alternativa patologică. Sunt multe „aspecte intermediare” care nu privesc în mod direct domeniul clinicii psihiatrice, dar care, totuși, reprezintă modificări importante ale sănătății mintale, ale vieții individului. Acestea intră sub incidența igienei mintale. 2. Situațiile-limită Desfășurarea vieții este legată de diferitele „evenimente” și „situații” cu care persoana vine în contact, pe care le asimilează sau cu care se confruntă, construindu-și din aceste întâlniri experiența sa personală. În toate cazurile, raportul „persoană-situație” este o confruntare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuală, de acțiune sau spirituală. În acest sens, situațiile pot fi: situații banale, obișnuite, lipsite de o semnificație anumită, care constituie experiențe deja cunoscute de individ și care nu mai pot influența în mod deosebit viața acestuia; situații închise sau „situații-limită”, de tipul celor descrise de K. Jaspers, care „închid” individul, suprimându-i libertatea și orice contact cu lumea, orice formă de comunicare, angajându-l în totalitate în situația respectivă; situații deschise, de tip opus celor „limită” descrise de K. Jaspers
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o persoană se află într-o situație determinată, unică, ea nu poate trăi fără să lupte și să sufere. Ea își asumă niște culpabilități, știind că va muri. Aceste patru elemente (lupta, suferința, culpabilitatea și moartea) reprezintă, după K. Jaspers, „situațiile-limită”. Ele sunt „momente-cheie” sau „critice” ale existenței umane, în cursul cărora individul, confruntat cu „evenimentele neobișnuite” ale vieții, va reacționa în mod paradoxal. În acest sens, G. Marcel afirmă că „esența omului este de a fi în situație”. Pentru K.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane, în cursul cărora individul, confruntat cu „evenimentele neobișnuite” ale vieții, va reacționa în mod paradoxal. În acest sens, G. Marcel afirmă că „esența omului este de a fi în situație”. Pentru K. Jaspers o situație de viață devine o „situație-limită” în momentul în care existența se apropie de frontieră sau când se transformă în altceva, în raport cu ceea ce este în mod obișnuit pentru conștiința ființei umane, în ordinea empirică. Acest „altceva” este „transcendența”. Situațiile-limită nu variază. Ele sunt definitive și opace
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Jaspers o situație de viață devine o „situație-limită” în momentul în care existența se apropie de frontieră sau când se transformă în altceva, în raport cu ceea ce este în mod obișnuit pentru conștiința ființei umane, în ordinea empirică. Acest „altceva” este „transcendența”. Situațiile-limită nu variază. Ele sunt definitive și opace, întrucât noi nu mai putem vedea nimic altceva atunci când suntem angajați în ele. Ele sunt direct, imediat și adânc legate de viață. „Situația” aparține ca eveniment existenței, „limita” aparține conștiinței. Orice persoană, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
noi nu mai putem vedea nimic altceva atunci când suntem angajați în ele. Ele sunt direct, imediat și adânc legate de viață. „Situația” aparține ca eveniment existenței, „limita” aparține conștiinței. Orice persoană, ca ființă care există, nu poate scăpa sau evita situațiile-limită. A exista înseamnă a trăi propriile tale „situații-limită”. Soluția este dată de cunoașterea exactă a situațiilor-limită. Dacă cunosc situația, o pot domina; în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suntem angajați în ele. Ele sunt direct, imediat și adânc legate de viață. „Situația” aparține ca eveniment existenței, „limita” aparține conștiinței. Orice persoană, ca ființă care există, nu poate scăpa sau evita situațiile-limită. A exista înseamnă a trăi propriile tale „situații-limită”. Soluția este dată de cunoașterea exactă a situațiilor-limită. Dacă cunosc situația, o pot domina; în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și adânc legate de viață. „Situația” aparține ca eveniment existenței, „limita” aparține conștiinței. Orice persoană, ca ființă care există, nu poate scăpa sau evita situațiile-limită. A exista înseamnă a trăi propriile tale „situații-limită”. Soluția este dată de cunoașterea exactă a situațiilor-limită. Dacă cunosc situația, o pot domina; în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]