1,086 matches
-
sarcinilor fundamentale ale vietii; b) emoțiile sunt adaptabile diferitelor forme de activitate, ele manifestându-se prin expresia facială, odată cu evenimentul declanșator; c) există coerentă; pentru fiecare emoție există modele interconectate în expresie și fiziologie, aflate în strânsă legătură cu evenimentele situaționale prototipice 189. Susținând ideea că emoțiile au evoluat filogenetic, în funcție de scopurile și sarcinile vieții umane, profesorul american face următoarele observații: 1. Există câteva elemente comune ale contextelor în funcție de care apar emoțiile, în pofida diferențelor de învățare socială. 2. Deși emoțiile pot
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dezvoltarea capacităților senzoriale și perceptive, se structurează noi forme ale memoriei și imaginației care determină dimensiuni complexe ale trăirilor anticipative și fantastice. Perceperea realității este încărcată emoțional și alimentează imaginația, comportamentele și strategiile cognitive ce utilizează o simbolistică amplă, ancorată situațional în realitatea înconjurătoare, imprimând perioadei preșcolare acea unicitate cunoscută sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației îi permite copilului să descopere că, imaginar, el poate să se transpună în orice situație, chiar și fantastică, dar, ulterior, să
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gestica etc.); - manifestările neurovegetative sau rezonanțele vegetative ale activității psihice: modificarea bătăilor inimii, a respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc. Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală. Această metodă are marele avantaj că este la îndemâna oricărui specialist și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de activități; câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de teste obiective de personalitate ar fi: - teste de asociație verbală; - teste pe bază de probe perceptive; - teste de apreciere a umorului; - teste de perseverare - senzoriale, motrice, motrice alternantă, asociativă; b) teste situaționale - urmăresc implicarea subiectului în situații cât mai apropiate de realitate pentru a‑i observa reacțiile firești, încercându‑se evitarea condițiilor artificiale de laborator; c) teste proiective - accentuează rolul inconștientului ca un sistem de structuri afective, cognitive și motorii, care influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație, iar inteligibilitatea le este redusă; nu reușesc să‑și însușească scris‑cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; - gândirea lor este concretă, situațională, cu limitări la rezolvări de tip mecanic, nu pot înțelege relațiile spațiale dintre obiecte; toate acestea fac ca la sfârșitul dezvoltării lor să nu poată depăși mecanismele gândirii conceptuale și modurile de operare mintală specifice unui copil normal ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintal întâmpină dificultăți atât în înțelegerea contextului în care se desfășoară conduita verbală, cât și în plasarea comunicării într‑un context organizat. Dacă avem în vedere cele trei straturi contextuale, și anume: contextul total, care nu este identic cu contextul situațional, contextul explicit, care este mai evident în limbajul oral, și contextul verbal sau discursiv, de natură strict lingvistică, observăm că ele nu sunt organizate în comunicare la deficientul mintal și nici nu apar bine delimitate. Atunci când tulburările de limbaj apar
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
servicii, bărbați și soții, amanți și exploatatori, prieteni și relații). Studierea calitativă a contextului urmărește În principal realizarea de tipologii: definirea structurii unităților utilizate; În funcție de frecvența producerii; cauzalitatea producerii lor (relația dintre cauzalitate și manifestări: cauze singulare, cumulative, cantitative; cauze situaționale și dispoziționale); procesele care constituie unitatea interpretativă (stagiu, pas, perioadă, fază; cicluri, spirale, secvențe); consecințele unității analitice. Momentul final este și el la fel de important. Analizarea și redactarea: CUM (introducere, prezentarea relațiilor și a intrării În context; probleme de adaptabilitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ușor reconstituit și atunci vorbim de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat, fără alte informații suplimentare preluate din contextul lingvistic sau situațional. De exemplu, sintagme precum produse lactate sau concediu prenatal se reduc, aproape automat, la forma lactate, respectiv prenatal: Consumul de lactate este foarte important pentru copii Sora mea a intrat în prenatal acum două zile. Sunt predispuse să persiste în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de domenii reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2. Françoise Armengaud 3 propunea discutarea a patru tipuri de contexte: 1) Contextul circumstanțial, factual, existențial, referențial, preocupat de identitatea interlocutorilor, de locul și de timpul comunicării; 2) Contextul situațional sau paradigmatic, ce are în vedere practici discursive comportând o anume finalitate și rutină, specifice unei anumite culturi, ca de pildă: o liturghie, o discuție de afaceri, o discuție între parlamentari în ședință publică, un flirt, un interogatoriu sau o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prin acordul părților în baza unor uzanțe comerciale uniforme. b) serviciile: serviciile oferite clientului pe lângă produsul vândut au o importanță mare în diferențierea furnizorilor într-un mediu competitiv ele nu sunt însă obligatorii, nivelul lor depinzând întotdeauna de anumiți factori situaționali. Cele mai importante servicii sunt: * serviciul de finanțare: când un intermediar achită furnizorului contravaloarea mărfurilor înainte de a fi vândută, asumându-și astfel riscurile comercializării. Foarte frecvente sunt și cazurile, când producătorii finanțează distribuitorii prin amânarea plății după vânzarea mărfii; * serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
subalternului din perspectiva conducerii (până în prezent autorul a găsit doar trei studii publicate pe acest subiectă. Diferite modele tradiționale contingențe privind leadership-ul (modelul contingent al caracteristicilorFiedler-1967, modelul contingent normativVroom și Yetton 1973, teoria cale-scop a lui House și Mitchell-1974, teoria situaționala a lui Hersey și Blanchard-1969,ș.a.Ă au în vedere doar unele elemente ale procesului de conducere. În viitor, cercetătorii, pentru a obține rezultate relevante cu aplicabilitate practică trebuie să înceteze să mai subestimeze numeroasele elemente potențiale ale procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
caz, negative (anxietate, frica, pierderea încrederii în sine etc.Ă. Theodore D. Kemper (1978, 1984, 1990Ă a luat în considerare trei tipuri de emoții: ăă „emoții structurale”, raportate la puterea și statusul indivizilor și grupurilor în structura socială; ba „emoții situaționale”, legate de schimbările la nivelul puterii și statusului în cursul interacțiunii dintre indivizi și grupuri; că „emoții anticipative”, produse de expectațiile privind puterea și statusul. Așa cum remarcau Jonathan H. Turner și Jan E. Stats (2005, 216Ă, emoțiile anticipative joacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoțiilor să se modifice. Strategia de acțiune cognitivă se bazează pe selectivitatea atenției, percepției și interpretării. 3.5. Teoria lui Peggy A. Thoits despre managementul emoțiilor Emoțiile - în concepția profesoarei de sociologie de la California State University - au patru componente: incitațiile situaționale, modificările fiziologice, gesturile expresive și etichetele ce servesc la identificarea configurației componentelor. Schimbarea unui element poate atrage modificarea celorlalte elemente și a întregii configurații. Cercetările concrete au confirmat ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ceea ce teoretic decurgea în mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element conduce la reconfigurarea sistemului că unitate integratoare. Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cycle, occupation, material welfare, life style, personality, self image. The buying decisions of a consumer are very much influenced by these personal traits. The main psychological factors which influence the purchase decision are: motivation, perception, learning, beliefs and attitudes The situațional factors are those which act on the consumer în a certain moment of time, în a certain place, independently of the characteristics of the product or of the individual. These factors can be grouped în five categories: physical ambiance social
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
diferențele între consumatori (generate de vârstă, sex, profesie, mediu și stiluri de viațăă conduc la modalități diferite de manifestare a comportamentelor de consum. Este posibil chiar că unul și același consumator să prezinte comportamente diferite, atunci când este plasat în contexte situaționale diferite. Astfel, el își poate modifica profilul consumului alimentar sau nealimentar, structura cheltuielilor, atitudinea pe care o are în mod obișnuit față de o marcă, poate deveni mai pretențios față de calitatea produselor/ serviciilor, mai atent la informațiile care i se oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la faptul că indivizii posedă acel ceva care contribuie la conturarea propriei identități și reflectă această identitate. Concepția despre sine poate fi uneori în dezacord cu concepția ideală despre sine sau cu concepția altora despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că indivizii posedă acel ceva care contribuie la conturarea propriei identități și reflectă această identitate. Concepția despre sine poate fi uneori în dezacord cu concepția ideală despre sine sau cu concepția altora despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția sufletească Ambianța
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
între tipuri de situatii în schema de comparare a carierei individului cu sine însăși, de-a lungul timpului, extrăgând pur și simplu două sau mai multe momente de comparații s-ar putea să obținem coeficienți de stabilitate extrem de viciați. Factorii situaționali au deci o importanță pentru problema stabilității, întrucat atunci cand perspectiva temporară este extrem de extinsă, asumția invariantei situaționale nu prea mai poate fi păstrată. Ținând seama de toate acestea o intrebare pertinenta ar fi următoarea: Este ancoră carierei suficient de stabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
timpului, extrăgând pur și simplu două sau mai multe momente de comparații s-ar putea să obținem coeficienți de stabilitate extrem de viciați. Factorii situaționali au deci o importanță pentru problema stabilității, întrucat atunci cand perspectiva temporară este extrem de extinsă, asumția invariantei situaționale nu prea mai poate fi păstrată. Ținând seama de toate acestea o intrebare pertinenta ar fi următoarea: Este ancoră carierei suficient de stabilă pentru a putea să reapară constant în conduită profesională a persoanei sau aceasta este „regizată de situație
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
aspect vital pentru funcționarea unei organizații. Datorită polisemiei noțiunii, subcapitolul 1 începe cu o serie de delimitări conceptuale, urmată de accepțiunile psihologice ale termenului. Subcapitolul 2 se ocupă de teoriile și modele conducerii, sistematizate astfel: teorii personologice, teorii comportamentiste, teoriile situaționale primare, teoriile contingentei, teoriile cognitive și teoriile interacțiunii sociale, fiecare fiind abordată din perspectiva ideilor de bază și a specificului. Gruparea a cestor teorii a permis constituirea unor modele ale conducerii, în funcție de modul de concepere și interpretare al conducerii. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
să evaluăm stilurile de conducere este de preferat să utilizăm drept criterii: numărul său ponderea efectelor pozitive și negative în activitatea de conducere, semnificația reală a acestor efecte, consecințele practicarii de lungă durată a stilurilor de conducere, cât și criteriul situațional. Capitolul XII oferă informații importante și cu privire la dificultățile ce pot să apară în calea conducerii - dificultăți psihoindividuale, psihosociale și psihoorganizaționale - , evidențiindu-se totodată și posibile măsuri menite să contracareze astfel de bariere. Problematică leadership-ului și management-ului este și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la alte discursuri literare Papadat-Bengescu, Bacovia, Mann, Kafka cu cel filosofic Jaspers, Husserl, Kierkegaard, Heidegger și cu cel grafic/ pictural al pictorilor expresioniști și suprarealiști aceasta fiind situația pe care o propunem spre analiză, presupune un ,,decupaj" al acelor aspecte situaționale commune (în cazul de față al ,,metaforelor obsedante"), precum și observarea ,,invariantelor enunțiative". O caracteristică a ,,discursului constituent" este faptul că prin raportarea la anumite genuri de discurs, acesta participă, în fapt, la validarea lor. Discursul literar se constituie tematizându-și propria
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
perioada în care se studiază această pildă sau o excursie care le-a plăcut foarte mult, pornind de la organizarea ei și până la locurile vizitate). În schimb, experiența indirectă apare atunci cînd elevul conștientizează rolul unui model de succes (permanent sau situațional) și încearcă să adopte comportamentele sau atitudinile acestuia. Temelia oricărei educații pare a fi, indiscutabil, exemplul personal. Cel mai bun exemplu pentru elevi, în acest sens, este ceea ce Iisus Hristos a făcut neîncetat prin cuvintele, faptele și pildele Sale. Învățăturile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
analiză, sinteză, introspecție;există posibilitatea relaționării cunoștințelor noi cu cele Însușite anterior; Cele două tendințe ,,clasic” și ,,modern” obligă Însă cadrul didactic ,, să apeleze la strategiile și mijloacele cele mai potrivite pentru materializarea lor În procesul de Învățământ În funcție de contextul situațional În care se desfășoară” Datoria noastră, ca Învățători, este să ne asigurăm că aducem istoria În fața copiilor și că-i transpunem pe aceștia În istorie pentru a cunoaște trecutul. Noi suntem cei care trebuie să verificăm și să corectăm eventualele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]