1,118 matches
-
lucreze cu copiii din comunitate cu ajutorul familiilor, școlilor și celor de aceeași vârstă. Această metodă multimodală care atribuie rolul principal familiei se bazează pe accentuarea punctelor forte și folosește o varietate de tehnici: terapia familială și cognitivă, metode comportamentale (managementul situațional, managementul furiei, etc.). Programul a fost studiat intensiv, iar folosirea lui pentru tratarea a diverse probleme juvenile grave (delincvenți sexuali, delicvenți cronici, delicvenți violenți și tineri care consumă și abuzează de substanțe psihoactive) este bine fundamentată empiric (Hengeller & Bourdouin, 1990
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
foarte bine să se focalizeze și să acționeze asupra problemelor sociale, emoționale și de conduită. Motivul acestei reușite l-ar putea constitui faptul că ele împart comportamentele problematice în părți componente (ceea ce simplifică lucrurile) și modelează sistematic conduitele prin management situațional pentru a le transforma în competențe sociale adaptative. Folosirea metodelor comportamentale pe populațiile cu retardare mintală este un subiect care a beneficiat de multă atenție în literatura de specialitate (Handen, 1998), în prezent existând mai multe tehnici de elaborare a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
generală: de exemplu situații de calamitate socială. c) După natura agenților stresanți: 1.fizici (sonori, termici, vibratori, radiații, etc.) 2.chimiei, noxele chimice 3.biologiei, legați de cauzele de îmbolnăvire (boala infecțioasă sau nu) 4.psihici. Agenții stresori psihologici (psihici) situaționali sunt: a) Situațiile de examen: S. P. (stres psihic) rezultă din acțiunea mai multor agenți stresori: -teama de eșec; -evaluarea consecințelor școlare (profesionale) și a eșecului în familie, microgrup în planul autoevaluării propriilor posibilități (sentimente de inferioritate etc.) -starea de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare datorită următorilor factori: -externi „de execuție” (întreruperile frecvente ale activității sau interferență cu alte activități) -interni de natură motivațională, afectivă și volițională. d) Stresul psihic „situațional” cauzat de schimbări recente în modul de viață al individului. 1.3.2. Rolul psihologiei în formarea profesională a medicului Psihologia medicală contribuie la perfecționarea pregătirii viitorului medic punând la dispoziție concepte moderne care să permită: optimizarea procesului de predare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
merită, totuși, să fie luate în considerație: a. inițierea contactelor cutanate este asimetrică, bărbații ating mai frecvent femeile decât femeile pe bărbați; b. inițierea atingerilor cutanate depinde, în afara apartenenței la gen, de vârstă, de tipul relațiilor dintre persoane, de contextul situațional, și, nu în ultimul rând, de statusul social; c. femeile, cu deosebire cele de vârsta a treia, se angajează mai frecvent decât bărbații în atingerea corporală a persoanelor de același sex; d. atingerile corporale dintre persoanele de același sex sunt
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se manifestă prin tremurături, trepidație internă, zvâcnituri, contractură și dureri musculare, fatigabilitate, parestezii, cefalee, mai ales “cefaleea prin tensiune”. Atacurile de panică survin cel mai des în afara vreunei situații de pericol sau surmenaj de multe ori pot fi identificați trigger-ii situaționali, nesesizați de către bolnav. Atacul începe brusc, printr-o stare de neliniște extremă, copleșitoare, de teroare, de panică. Cele mai comune simptome sunt cele de angoasă, dispnee, tahicardie, palpitații, jenă toracică, căldură și transpirația pielii, tremurături, parestezii, senzație de sufocare sau
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de câtre Berger și Luckmann (1999). Paralel cu cele două perspective de analiză a identității, există teorii de mai mică amploare ce abordează identitatea, dintre care o amintim pe cea a lui Fredrik Barth, ce propune o viziune relațională și situațională asupra identității. Astfel, "ceea ce contează pentru definirea identității unui grup nu este inventarierea ansamblului trăsăturilor lui culturale distinctive, ci reperarea în rândul acestuia a celor utilizate de membrii grupului pentru afirmarea și menținerea unei distincții culturale... Nu există identitate în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față optează pentru definirea identității culturale ca fiind modul în care o comunitate integrează obiceiuri și tradiții, simboluri, valori, comportamente și atitudini colective și își construiește o imagine despre propriul grup pornind de la acestea. De asemenea optez pentru concepția relațională (situațională) a identității, pentru că îmi propun să determin care sunt elementele utilizate de membrii celor două comunități studiate pentru menținerea distincției culturale față de alte comunități (grupuri). Mai precis vom analiza -într-un demers comparativ variabile cum ar fi comportamentul religios, modul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ne Întrebăm unde se situează luarea deciziei strategice În Japonia? În această privință, literatura tradițională chineză utilizează imaginea arcașului, a arcului și a săgeții, pentru a denumi și a distinge nivelurile politic (scopurile), strategic (combinarea mijloacelor) și tactic (angajarea mijloacelor situaționale). Or, În budo, așa cum am văzut mai devreme, aceste trei niveluri tind să formeze un singur tot, de vreme ce calea samuraiului este moartea! Toate trei se regăsesc comprimate În perfecționarea constantă a mijloacelor disponibile imediat, dincolo de luarea În considerare a unei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și nevoia de generalizare; Între două sau mai multe teorii, concepții, idei sau ipoteze; Între cunoștințele teoretice și propriile observații asupra realității; Între un mod de a ține și altul; Între „comportamentul” diferit al unor obiecte sau fenomene În contexte situaționale diferite (de exemplu, dinamica mișcării În statica unei scheme) etc. Asemenea contradicții sunt inerente dezvoltării cunoașterii individuale (ca și cunoașterii general-umane), marcând o trecere de la cunoștințe empirice spre cunoștințe științifice, o negare a vechilor adevăruri, ca urmare a luării la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
relativizantă față de normă. Studiul documentar al Elisabetei Stănciulescu (1999) privind formarea morală în trecut aduce serioase dovezi pentru teza că, în afara claselor superioare, mai ales a celor educate în străinătate, românii aveau încă din secolul al XIX-lea o raportare situațională și chiar pragmatică față de normă. Acest lucru, care reiese din analiza reprezentărilor narative ale interacțiunilor educative din familiile românești din epocă, pare a fi afectat și relațiile familiilor românești cu școala. În funcție de resursele fiecărei familii, școala era manipulată, folosită pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clasei? Ce și cât au înțeles elevii din mesajul didactic? Ce i-a interesat în mod real? etc.). Fiind prin excelență o profesie socială, activitatea profesorului este totdeauna un joc la scenă deschisă, fără sufleur și fără timp de reflexie situațională. Dacă, pentru partea de proiectare a obiectivelor, conținuturilor și metodologiei didactice există răgazul deliberării și opțiunii între alternative Ă în timpul pregătirii „intrării în scenă” Ă spectacolul propriu-zis al lecției devine un joc nereversibil, interactiv, relativ nedeterminat. Se câștigă sau se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stadii au fost regăsite mai ales în judecățile morale ale subiecților băieți și mai puțin în cazul fetelor; • materialul dilemelor forțează răspunsul subiectului spre soluții simplificate, rezultatele fiind altele atunci când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; • este eludat aspectul situațional care își pune amprenta atât pe judecată, cât și pe conduita morală. Așa cum, pentru dezvoltarea cognitivă, modelul piagetian rămâne de referință, cu nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizați apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Aveți astfel un diagnostic de etapă care vă permite reveniri ulterioare comparative. 3.3. Etapa de vârstă 16-18 anitc "3.3. Etapa de vârst\ 16‑18 ani" 3.3.1. Încadrare generaltc "3.3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce evidențiază cel mai bine aceste caracteristici este cea dată de Allport: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic”. Deși faptele de conduită ale unei persoane prezintă o anume variabilitate situațională, pe termen lung, observația ne furnizează un cadru relativ stabil, unitar, de așteptare și interpretare, relevă anumite invariante. Trăsătura psihică este conceptul ce evidențiază aceste însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celuilalt, sau a propriei persoane, trebuie să avem în vedere și complexitatea situațiilor ce relevă în aparență aceeași trăsătură, precum și libertatea de decizie comportamentală pe care situațiile o permit. În situații simple, obișnuite, toți putem fi calmi; când însă determinanții situaționali sunt foarte puternici, aceștia declanșează emoții atât la persoanele puțin anxioase, cât și la cele colerice: tuturor ne este frică de război și de boală. Totuși, aceste situații extreme vor declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele nevrotice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decizie și orientare spre scop). Orientarea psihometrică se centrează pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări au fundamentat alcătuirea unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a sarcinilor de psihodiagnostic în clinică și în activitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
externe, sociale în urma cărora suntem „indispuși” sau „bine dispuși” o zi întreagă (și chiar mai mult); c. emoțiile Ă stări afective de scurtă durată, care exprimă un specific al relațiilor cu un obiect ori o situație, deci au un caracter situațional. Emoțiile nu se reduc numai la cele 4 emoții-șoc, ce apar în situații neașteptate, încărcate de tensiune (furia, frica, dezesperarea și bucuria explozivă), ci sunt nenumărate, ca și situațiile în care ne putem afla: dezgustul, rușinea, nemulțumirea, regretul, simpatia, antipatia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a studiat acest gen de activitate cognitivă, a stabilit că, în general, cauzele pe care le invocă indivizii în încercarea de a explica reușita sau eșecul proprii sau ale altora pot fi ordonate după două dimensiuni: intern (personal)Ă extern (situațional) și stabil Ă instabil. Astfel, Weiner obține patru tipuri de cauze posibile: internă și stabilă (capacitatea), internă și instabilă (efortul), externă și stabilă (dificultatea sarcinii) și externă și instabilă (șansa). Un elev poate să explice nota proastă pe care tocmai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof, în publicații periodice), precum și de autoevaluările oamenilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
moduri de abordare sistemică a individului - ca un sistem în cadrul sistemelor. Clasificarea tripartită - câmp, domeniu, individ - care a pătruns prin intermediul lucrărilor lui Feldman, Csikszentmihalyi și Gardner (1994) reprezintă o abordare de o reală valoare. Gruber plasează individul într-un context situațional, un ansamblu de câmpuri ce corespund cadrului instituțional în care se dezvoltă individul. Ca măsură de siguranță, nici o listă de instituții nu a fost încă definitiv stabilită. Totuși, valoarea abordării insituționale rezidă mai ales în ușurința de a defini și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o concepție a naturii umane neschimbătoare, dominată de voința de putere, de egoism și răutate. Ea este produsul încercărilor teoretice de a construi o teorie care să explice comportamentul statelor prin identificarea unor factori pereni, care se detașează de circumscrierile situaționale, și influențează comportamentul statelor în sistemul internațional. Principalul astfel de factor este puterea. Punctul de plecare al teoriei realiste este natura sistemului internațional, care este anarhic, ceea ce înseamnă că în cadrul sistemului internațional nu există nici o autoritate executivă superioară statului, care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dar și cel al „Workfare State”, care au însă abordări și opțiuni diferite în asigurarea bunăstării sociale prin sistemul politicilor de asistență socială. Asistența socială, ca sistem modern de formare și intervenție socială, s-a plasat mereu într-un context situațional concret, specific fiecărei societăți, prin legătura permanentă dintre cerințele practicii și aspectele teoretice care o susțin. În acest sens, recent, numeroase critici au fost aduse înțelegerii societății ca sistem coerent, unitar și omogen, cu probleme clar definite și cu soluții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
soluționarea problemelor persoanelor vulnerabile și integrarea lor socială normală. Asistența socială poate să aibă un rol esențial în identificarea situațiilor de dificultate și în răspunsul punctual la acestea, prin mijloace specializate de suport, prin plasarea ei în locuri și spații situaționale dintre cele mai diferite: spitale, maternități, școli, penitenciare, instituții pentru copii, bătrâni, persoane cu dizabilități, familie, comunitate, biserici etc. Deși prezentă ca instrument activ de intervenție în numeroase instituții de profil, asistența socială deține funcții precise, activități specializate care o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stă la baza formării asistentului social subliniază necesitatea unei programe curriculare ce cuprinde discipline aplicative cu numeroase conexiuni între ele, cu granițe flexibile/fragile capabile să interacționeze în definirea relațiilor dintre om și mediul său de viață în diferite contexte situaționale. În cadrul unei construcții sociale comparabile unei „adevărate inginerii/construcții umane”, științele socioumane, prin teoriile lor aplicative, armonizate și echilibrate într-o nouă sinteză, se vor supune atât obiectivelor de cunoaștere a omului și a lumii sale, cât și acțiunilor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]