1,482 matches
-
totul diferite de cele pământești, nu atât prin natură, cât prin dimensiuni incredibile (berzele, de pildă, sunt de mărimea boilor). Aici se află sălașul sufletelor drepte. Din lac vin ploile ce umezesc pământul. Păsările constituie un fel de cor permanent slăvindu-L pe Dumnezeu. Al cincilea cer este inaccesibil omului, oricât ar fi acesta de virtuos și îndrăgit de Dumnezeu. Baruh și îngerul său rămân dezamăgiți și melancolici înaintea porții strașnic zăvorâte. Cheile se află la Mihail, care la răstimpuri coboară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cinci ceruri sunt, ca peisaj, aproape identice. Există o diferență calitativă, de slavă, dar aceeași descriere se repetă de cinci ori: un tron în mijloc (tronul fiind, în unele versiuni, un înger), iar la stânga și la dreapta, îngeri care-L slăvesc la unison pe Stăpânul aflat în al șaptelea cer. Îngerii „din stânga” sunt prezentați ca având mai puțină slavă decât cei „din dreapta”. Așadar, în ochii autorului, primele cinci ceruri au o structură asimetrică. Norelli observă cu justețe: „Opoziția și dezechilibrul dreapta-stânga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dintre aceste șase rânduri suplimentare au fost descoperite la Qumran, semn deci că LXX prezintă un text mai vechi decât TM). În TM (urmat, cum am văzut, de tălmăcitorii români pentru fragmentul din Exod), versetul 43 spune doar atât: „Neamuri, slăviți poporul său, căci el va răzbuna sângele slujitorilor săi, va face să cadă răzbunarea asupra vrăjmașilor, răscumpărând astfel pământul și poporul său”. Traducătorii români, dornici să concilieze, se pare, cele două versiuni (prin alegerea sistematică, dar absolut arbitrară a variantei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ori Ștefan al Moldovei a fost vrăjmaș statornic acestor demersuri ale noastre. Numai bătrânul Jan Olbrecht câte a pătimit din pricina pravoslavnicului. Și fără crâcnire, hatmane, la îndeplinirea poruncilor noastre! Supușenie totală, voievoade! Parcă așa ne-a fost tocmeala!.. Așa-așa, slăvite crai! Cu voia mea, la înțelegerile anterioare mai adăugăm încă o poruncă, anume aceea de a șterge din memorie toate amintirile trecutului. De aici încolo, gândurile noastre le vom îndrepta numai către viitor, cinstite voievoade! Numaidecât, Luminăția Voastră! Și oștirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
picioare și cu roadele toamnei la îndemână, fără să întâmpine măcar și vreo mică rezistență, spre marea veselie a nesățioșilor năvălitori. * * * Da' ce târg se ivește la orizont, vornice Moțoace? Că doar n-o fi Iașul către care țintim... Nu, slăvite Rex! Este Târgul cel Frumos... De acolo și până la Iași ar mai fi încă o zi bună de marș întins pentru pedestrime. Oștirea ar trebui odihnită înainte de bătălia pentru izgonirea slugarnicului către păgâni răzaș Constantin... care pune pe urice sigiliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
viață și de frumusețile ei aici, în prea frumoasa și vesela Grădină. Iar cine va încălca vrerea mea și va încerca orice supunere a semenilor prin puterea pumnului acela de buzdugan va pieri! Și blestemat în veci va fi! Înseamnă, slăvite Stăpâne, că, pentru toate cele îndurate și câte-or să mai vină, ne dai în schimb o rază de lumină a speranței! Întocmai așa va fi! Nădejdea spre mai bine vă va însoți mereu! Deși acel bine se va ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mormânt singuratic și modest precum a fost și viața Ta!... În Tine stau ascunse suferințele și bucuriile noastre. În tine se prind dorurile unui neam întreg! Din Tine se revarsă nădejdile de mai bine și năzuințele înalte! Pe Tine Te slăvește cerul și Ți se pleacă pământul Românesc! De Tine se cutremură dușmanii și se-nfioră văzduhul! Poporul român închinându-se înaintea sfântului Tău mormânt, Te roagă cu smerită evlavie: Străjuiește, veșnic, destinele neamului nostru! Insuflă-ne virtutea tăriei în vremi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înaintea sfântului Tău mormânt, Te roagă cu smerită evlavie: Străjuiește, veșnic, destinele neamului nostru! Insuflă-ne virtutea tăriei în vremi de primejdie și coboară-n sufletele copiilor noștri pilda jertfei Tale care ne duse la biruință! De-a pururi, fii slăvit Tu, Eroul Necunoscut și Arhanghel al națiunii românești! (Flacăra Sacră, IV, 6, 1937, pp. 1-2) Discurs la moartea Elisei Conta Mult îndurerată familie! Întristată adunare! Iașul, cetatea intelectualității românești, păstrătoarea bunelor tradiții, leagănul adevăraților boieri de baștină și izvor neîntrecut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-l chinuiau îndoieli și neliniști legate de sistemul operativ care-l interesa în mod deosebit. Eforturile de a înțelege structura extrem de complicată și ciudată îl învățaseră să adopte o viziune mai largă uneori; asta se găsea nu în dreptul natural, care slăvea dreptatea din inima legii operative, ci în înțelepciunea fecundă a Legilor lui Manu. Dintr-o astfel de poziție avantajoasă, el se putea bucura de două aspecte ale universului: albastrul senin al amiezii și cerul înstelat al nopții. Se convinsese că
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
întinsă a Raiului, plină de smochini, de curmali și cămile... Mulțimi pașnice imense de musulmani apărură, care se trântiră la pământ, una cu pământul, cu burnusuri colorate, în șalvari roșii, verzi, sub care se vedeau picerele albe, curate, abia spălate, - slăvind cu toții dogma lor: Alah illa Alah, Mohamed rasul Alah... în toate limbile pământului... Alah este Alah iar Mohamed trimisul lui Alah. Când mă trezii, îngerul de serviciu își scutura grijuliu aripile, ca și cum ar fi rămas pe ele ceva -, întorși la
Cu Omicron prin rai... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7248_a_8573]
-
telenovela Ta / de la începutul lumii / nu mai știm dacă am nimerit rolurile, / Tu Însuți joci rolul vieții Tale / joci și rolurile vieților noastre atît de des, / ah, Tu poți fi oricare personaj vrei / și noi pentru asta Te iubim și slăvim” (La vie n’est que pour connaisseurs). Magmatica „impuritate” e intenționată. Dacă poezia „pură” proceda prin reducție, prin distilare, aici are loc fenomenul invers, al ridicării zăgazurilor spre a lăsa cale liberă unui flux de substanță nediferențiat, universal. Fără teama
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
derizoriu dat din mână-n mână. O minune, așadar, de uz personal: „Și precum anticarul, la patima-i supus,/ Culege vecheaaramă ce nu mai are curs,/ Așa în a mea râvnă, pe locul părintesc,/ Fiu al ăstor ruine, țărâna lor slăvesc.” (Trecutul. La mănăstirea Dealu). Biblioteca estivală a lui Codrescu din Adela conține un Diogene Laerțiu luat de la anticariat, de unde doctorul în loisir își extrage pasaje despre apatie. O întâmplare semnificativă, ca la Caragiale, întâlnirea cu cartea veche, în literă și
Anticari... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5433_a_6758]
-
sperme mațul / Ce-i străjuit de-o găurică strîmtă./ Vomit pe sînii ei, să-i sting nesațul, / Trupul i-l piș și fericită cîntă; / Și mă așează peste gura-i largă / Să-mi prindă-n dinți căcatul cînd cald iese. / Slăvește prin futaiuri triple, dese / carnea-i flămîndă, pîn... ce-o duc pe targă / La vreun spital d-urgențe, cu servicii, / Să-i oblojească relele-orificii, / Ci ea prostește doctorii-n noi vicii..." (Mi-o scîrbă delicioasă de Tamara...). E montat un
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
plăcute: A fost numai-n durere varietatea lor! Dar pe tine, an tânăr, te văz cu mulțumire! Pe tine te dorește tot neamul omenesc! Și eu sunt mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! Când se născu copilul ce s-aștepta să vie, Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă în brațe, strigând cu bucurie: „Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut.” Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite Câte
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
vin, nu atingeau femeie; se rugau numai lui Dumnezeu și știau ierburile și vindecau bolile trupului; știau tainice descântece și vindecau sufletul de demoni. De câte ori îi vorbise despre această sfântă mănăstire unchiul lui, rabinul, oftând! Unsprezece ani petrecuse acolo singur, slăvind pe Dumnezeu, vindecând oamenii; dar într-o zi, vai! îl călări ispita, atotputernică, știi, este și ea, văzu o femeie, părăsi viața neprihănită, își dezbrăcă rasa albă, se însură și i se născu, așa-i trebuie! Magdalena; pe drept pedepsi
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
de lapte la Crăciun sau parada de la aniversarea Mareșalului nostru? Grozavele prăjituri de Paști ale bunicii, pe de o parte, de cealaltă sărbătoarea republicii iugoslave, când se cântă cântecele revoluționare în jurul focului? Tartinele cu miere ale Mamei când recit «Te slăvesc Fecioara» sau frumoasă cravată primită când am devenit pionierul lui Tito? Supă de fasole sau marxismul? Ciocolată cu alune sau socialismul? Greu, foarte greu, de ales. Și, uneori, ezit. Lumea ideilor e foarte complicată, dar datorită Unchiului meu le văd
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
fotografie completează portretul Indiei văzute prin ochii călătorilor, acestea putând fi vizitate pe durata celor trei zile ale festivalului. Muzica și dansul: de la templu, la marile scene de spectacol În vremurile de demult, dansul și muzica erau căi de a slăvi creația și Creatorul. În ciuda invaziilor străine și a influențelor moderne, esența și puritatea stilurilor clasice de muzică și dans s-au păstrat vii în India, ele continuând să trezească sensibilitatea omului modern. Grația, rigurozitata, eleganța și expresivitatea stilurilor clasice de
Dovedește că ai spirit aventurier și descoperă cultura indiană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33085_a_34410]
-
care tratau războaiele lui Traian În Dacia și Arabia s-au pierdut. Scrierile istorice ale lui Flavius Arrianus (95 - 175). Tocmai cele despre războaiele dacice s-au pierdut! Opera În versuri a poetului Annius Florus, con temporan cu Traian, care slăvea triumful lui Traian asupra Daciei, s-a pierdut. Istoria romană, a lui Cassius Dio (80 de cărți). Dar tocmai cele două volume despre războaiele lui Domițian și Traian s-au pierdut! De origine actibusque Getarum a istoricului get Iordanes (sec
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
caracteristic faptul cum caută oamenii aceștia să convingă lumea și să-și dispute întâietatea. După ce se critică, se înjură și se batjocoresc unul pe altul, după ce își dezvelesc reciproc faptele lor murdare, apoi încep fiecare să se ridice, să se slăvească și să se declare de cei mai capabili pentru această Ťmare reformăť." Volumul al doilea relevă conștiința lui Panait Istrati că aparține pământului românesc. într-o Scrisoare către cititorii mei din România, apărută în Adevărul literar și artistic, din 13
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
În viață nu a apucat să aibă o Brünnhilde, chiar dacă trei femei l-au protejat de-a lungul timpului: Cosima Wagner, Lou Salomé și sora Elisabeth-Förster Nietzsche. În totul și-a făcut din viață un simulacru eroic prin care a slăvit exact valorile pe care nu le-a putut întruchipa: sănătatea, puterea, iubirea, libertatea. Și dacă nu ar fi stilul care să-i ridice cărțile la rangul unor piese literare care pot fi gustate în sine, în afara oricărui tipar filosofic, azi
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
atenta pendulare între dezvăluire și sugestie fiind o realitate între cei care se iubesc și în cărți. „Fără îndoială că oricine cere ceva trebuie să aibă un mijloc de a ajunge acolo, deoarece făcător fără intermediar nu e decât Cel-dintâi-știutor, slăvit fie și lăudat. Încât primul mijloc pe care-l folosesc cei ce caută a se uni cu o persoană și îndrăgostiții pentru a dezvălui iubiților lor ce urmăresc este aluzia prin cuvinte, fie prin citare de versuri, fie prin folosirea
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
numele misteriosului Ler, dar și cultul misteric al zeilor Cabiri (Kαβειροι), divinități agrare, dar și ale navigației atestate din sud-estul Europei până în Irlanda. În Irlanda, spune Diodorus Siculus în Bibl. hist., IV, 56, 4, „celții, care locuiesc pe malurile Oceanului, slăvesc - dintre zei - mai ales pe Dioscuri (Cabiri)”, cei care „au ajuns acolo din vremuri străvechi, străbătând Oceanul”. Aceste zeități gemelare au generat în arealul tracic cultul „cavalerilor danubieni”, cult relaționat de cercetători zeilor Cabiri, Marii Zei (Theoi Megaloi) din Samothrace
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Brumaru îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă. La-nceput, blînzi, între aripi îi primesc și-ncet i-asudă-n Subsuorile stufoase Și-i gîtuie lin cu nimbul. Apoi fac plimbări, beau raze, Se parfumă mai tot timpul, Ling idei, slăvesc pre Domnul în voci dulci și-n caldă trudă. îngerii mănîncă oameni, poftă li-e de carnea crudă...
De spus la gura sobei și-a iubitei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15537_a_16862]
-
odaie. Pipăi sfînt cu buza gura de-abis a ceștii de cafea. Mi-s clipele-n derîdere de-a dura Stoarse-n nămoluri fragede. De-abia Îți mai ghicesc perechea bulbucată A sînilor ce îi primeam răsplată Că ți-am slăvit cinstea de Mare Fată!
Sonet dezamăgit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15606_a_16931]
-
late, care să cruțe pavajul național. Ideea că trecuse vremea carului patriarhal nu-i trecea prin cap omului inteligent și cultivat. Era, iată, un ecologist avant la lettre... Pe atunci satul rămânea rezervorul de energie al nației, respectat, de politicieni, slăvit de filosofi, cercetat de sociologi, iar de istorici considerat ca salvator al poporului nostru prin fericita proximitate cu codrul (frate cu românul). Era un fel de scenariu, unanim acceptat, am zice axiomatic: prin secoli de apăsare și jaf, mediul, ca să
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]