283 matches
-
Minerva, Bucarest, 1978, pp. 605-606. 266 Camil Petrescu, Opinions et attitudes, Editure pour la littérature, Bucarest, 1962, p. 209. 267 Eleonora Slavici, Journal, Le comité pour la culture et l'art du municipe Timișoara, La Bibliothèque municipale, 1969, p. 66. ----------------------------------------------------------------------- SLAVICI SAU IUBIREA CA MOD DE VIAȚĂ Prefață 2 3 1 6 7 MIRCEA ANGHELESCU Prefață 10 9 16 15 STELIANA BRĂDESCU Slavici sau iubirea ca mod de viață 100 99 274 269
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere la desfășurarea activităților potrivit unui orar. 26 Către ION SLAVICI p. 206, r. 8 10 : „nu m-am putut opri de a vărsa lacrămi, văzând nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei!”manifestarea sensibilă a patriotismului și a preocupării pentru viitorul țării și al cetățenilor; r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lumina calea „spre cunoașterea fundamentelor pe care s-a dezvoltat, de o parte, limba rustică italică, iar de altă parte, limbile romane ale provinciilor”. Totodată „un glosar mai general ar conținea și cuvintele latine barbare, ce au trecut în limbile slavice, în limba germană, galică, britanică și hispanică”. Acest glosar ar arăta „că o mulțime de cuvinte românești, considerate de unii ca provenite din limba slavonă, au fost de fapt proprietatea limbii pelasge, barbare, încă cu multe sute de ani, mai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
157. 50 Ibid., p. 160. 51 Ibid., p. 163. 52 Joseph Campbell, Myths to Live by, pp. 4-5. 53 Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, p. 30. Termenul "păgân" a intrat și a rămas în vocabularul majorității limbilor indo-europene din slavicul pogan (spurcat, necurat, otrăvit), referent peiorativ la adresa politeismului slav acordat de către cei creștinați de timpuriu, ca și cum aceștia nu puteau avea nimic sfânt. Ibid., p. 7. Bineînțeles, această vocabulă se pretează la întrebuințarea în toate direcțiile, rămânând doar o etichetă (emoțională
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
H., and Lopez Pina, Antonio, 1994. "The Nature of Political Support and Legitimacy in Spain", Comparative Political Studies, 27, 3, 349-80. McIntosh, Mary, MacIver, Martha, and Abele, Daniel G., 1994. "Publics Meet Market Democracy in Central and East Europe, 1991-1993", Slavic Review, 53, 2, 483-512. MacKuen, Michael B., Erickson, Robert S., and Stimson, James A., 1992. "Peasants or Bankers? The American Electorate and the U.S. Economy", American Political Science Review, 86, 597-611. March, James G., 1988. Decisions and Organizations. Oxford: Basil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
nouă - cine n-o cunoaște? Cine nu știe câte invazii despre răsărit am avut de la Petru cel Mare încoace? Dar nu erau țările noastre ținta cuceririlor. Precum popoarele germanice tindeau la Roma, cetatea pe șapte munți de lângă Tibru, așa popoarele slavice, care au primit religia creștină din Bizanț, întindeau odinioară mâna lor spre Roma nouă, cetatea pe șapte dâmburi de lângă Bosfor. Descendentul lui Rurik au făcut război Bizanțului la anul 907, dar n-au putut să coprindă puternica cetate. Un alt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să clarifice secvențialitatea și ponderea elementelor contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub raportul rasei, al limbii, al organizării sociale și de stat, sub raportul cultural și bisericesc. Niciun alt popor năvălitor nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi, elementul autohton, dacic, apoi în al doilea rând, elementul roman, iar în al treilea rând, la urmă, cel slavic" (p. 76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după ce s-a pecetea slavă a fost ștanțată asupra fondului daco-romanic: "putem vorbi de formarea poporului român abia după ce s'a făcut amestecul cu slavii" (Istoria și geografia R.P.R., 1950, p. 22). Iar limba română este o limbă romanică îmbogățită slavic (Roller, 1952, pp. 74-75). Prin aceasta debutează slavofilia ca unul dintre laimotivele majore ale istoriei românilor, revăzute din unghiul sovietic. Înrâurirea slavă se vădește mai cu seamă în organizarea politică și statală a românilor, domenii în care modelul slavonic a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualul lui Roller, dacii și romanii erau repartizați în rolurile de exploatați și exploatatori ai perenei drame istorice a luptei de clasă, manualele din epoca național-comunismului mușamalizează relațiile antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și un volum de versuri: După douăzeci de ani, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005. Lucrările sale au fost recenzate În reviste cum ar fi: American Historical Review, Slavic Review, Millenium. Journal of International Studies, Nationalities Papers, Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas, Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Sehepunkte. Rezensionsjournal für die Geschichtswissenschaften, 22, Dilema. Cuprins Argument 1 My private Transylvania 1 Transilvania imperială 2 Călătorii Între Răsărit și Apus
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
EdituraUnivers, București, 1982. Duțu, Alexandru, Modele, imagini, priveliști. Incursiuni În cultura europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. Duțu, Alexandru, Sinteză și originalitate În cultura română, Editura Enciclopedică, București, 1972. Dvoichenko-Markov, Demetrius, „A Rumanian Priest in Colonial America”, În The American Slavic and East-European Review, XIV, 1955, nr. 2. Edroiu, Nicolae, Răsunetul european al răscoalei lui Horea (1784-1785), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel; Teodor, Pompiliu (coord.), Civilizație medievală și modernă românească. Studii istorice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985. Edroiu, Nicolae
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1975). Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, op. cit., pp. 62-64; vezi și Paul Cernovodeanu, „Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin XE "Franklin" ”, Magazin istoric, IV, 1970, nr. 11, pp. 49, 51; Demetrius Dvoichenko Markov, „A Rumanian Priest in Colonial America”, The American Slavic and East-European Review, XIV, 1955, nr. 2, pp. 386-389. Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, op. cit., pp. 59-61. Keith Hitchins, „Bölöni Farkas és de Tocqueville”, Korunk, nr. 165/12. Cei doi călători vizitează America În același an, 1831. Bölöni Farkas Sándor XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat continentale cu nuanțe excesive în actuală (Gh. Slavic, 1977). Studiile geologice și geomorfologice elaborate după 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur și N. Barbu, 1954; C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1958, 1961, 1965; V. Băcăuanu, 1968, 1980; Petru Șt., 1989), bazate pe metode și mijloace moderne de investigație, au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar variații între părțile joase și cele înalte. O mare importanță în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată de cei patru centri barici: depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian și depresiunea mediteraneană (Gh. Slavic, 1977). 1.TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie anuală a aerului la Cotnari este de 9°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost de 6,8°C în 1942, iar cea mai ridicată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară se caracterizează printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]