148 matches
-
de pictură. Printre alte persoane cu care a fost legat în perioada în care a stat la Fredericksburg, se numără Emil Schnellock și Milton Stansbury. A fost, ocazional, lector la Institutul Francez din Londra și conferențiar la Școala de Științe Slavistice și Est-europene din Oxford.( Mihai Dim. Sturdza, "op.cit".) În același timp, Matila Ghyka a continuat să scrie, publicând volumul " Sortilèges du verbe", prefațat de Léon-Paul Fargue, prefața cunoscând mare vizibilitate în epocă. Dintre lucrările lui Matila Ghyka ies în
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
15 august 1980 finanțarea editării lucrării sale „Die Gesänge des altrussischen Okteochos samt den Evangelien-Stichiren -- Eine Neumenhandschrift des Altgläubigen-Klosters “ (Cântările Octoichului lipovenesc împreună cu Stichirile evanghelice - un manuscris pe bază de neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile "Istoria pedagogiei" și" Legislația școlară". Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. În 1952 a fost epurat din Universitatea
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
Occidentale la Praga. S-a născut într-o familie de țărani din satul Nemilov (azi Nemîliv) din districtul Radehiv (Galiția). În perioada 1878-1884 a studiat la universitățile din Cernăuți și Viena (fiind studentul profesorului Frânc Miklošič (1813-1891)), obținând doctoratul în slavistica în 1885. Între anii 1885-1918 a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și din 1921 la Universitatea Ucraineană Liberă de la Praga. A fost membru al mai multor institute academice internaționale: Societatea științifică Șevcenko (din 1899), Academia Națională de Stiinte a
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și din 1921 la Universitatea Ucraineană Liberă de la Praga. A fost membru al mai multor institute academice internaționale: Societatea științifică Șevcenko (din 1899), Academia Națională de Stiinte a Ucrainei (din 1918), Institutul de Slavistica din Praga (din 1928) etc. Smal-Stocki a fost unul dintre liderii al renașterii naționale și culturale ucrainene din Bucovina. A fost adversar al rusofiliei, contribuind esențial la victoria populiștilor ucraineni ("rutenii tineri") din Bucovina împotriva rutenilor rusofili; a fost conducătorul
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
a fost conducătorul asociației studențești "Unirea" (Soiuz) din Cernăuți (1879—1882), fondator al asociațiilor "Casă Poporului" (Народний Дім), "Boianul Bucovinei" (Буковинський Боян), "Școală Ruteana" (Руська Школа) etc., activist al societății "Ruska Besida" (Руська Бесіда). A fost membru al Institutului de Slavistica din Praga. Între anii 1892-1911 a fost deputat al Partidului Național-Democrat Ucrainean în Dieta Bucovinei (în perioada 1904—1910 a fost vicemareșal al Dietei; membru în Comisia constituțională și Comisia economică și președinte al Comisiei școlare), fiind ales în colegiul
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la Universitatea din Viena, cu profesorii V. Vondrák (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan Łoś, Ignacy Chrzanowski și Stanisław Wędkiewicz. Grigore Nandriș a fost primul profesor de limba română la Cracovia, în cadrul lectoratului înființat în anul 1921 acolo. Doi ani mai târziu, postul său era preluat de
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
studiată decât în strânsă legătură cu societatea. Școala sociologică franceză, în care se încadra și el, a mers în direcția definitivării principiilor și procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost de căpătâi pentru munca unor istorici
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Nandriș devine critic la adresa celor care, venind cu idei preconcepute, durate pe baze etnocentriste, prejudiciază onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific. Grigore Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
suprapus un strat de termeni religioși de origine slavă, referitori la organizarea bisericii în general”. Grigore Nandriș propune o nouă abordare a problemei. Vorbind despre categoria verbală a aspectului, el simte nevoia să lămurească eventualele nedumeriri ale neinițiaților într-ale slavisticii, explicând detaliat, cu argumente logice, apelând chiar la psihologie, cum e posibil ca o formă verbală de prezent să exprime viitorul în limbile slave. Astfel, în explicarea cuplurilor imperfectiv-imperfectiv de genul robić - zrobić, el face trimitere la modul românesc de
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
cu o temă de bizantinologie: "„Împărțirea administrativă a Imperiului Bizantin în timpul Comnenilor și Angelilor (1081-1204)“". A revenit la Cernăuți în 1935, unde a urmat studii de doctorat în teologie și a fost lector onorific de limbă cehă pe lângă Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1935-1937). A obținut doctoratul în teologie în 1937 cu o temă de istorie bisericească universală: "„Istoria Bisericii Ortodoxe din Serbia de la creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor de lemn realizate la fabrica de jucării de la Novaci. Tot în Oltenia fiind, s-a evidențiat și în domeniul cercetării slavistice. Fascinat de frumusețea peisajelor întâlnite, reușește să creeze, prin intermediul fotografilor realizate în călătoriile făcute prin județele Gorj, Vâlcea și Argeș, un fond de fotografie documentară, ajuns până în zilele noastre și aflat acum în patrimoniul Muzeului de Artă din Drobeta-Turnu Severin
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
la Universitatea din Viena în 1878 cu teza de dizertație „Die slavischen Aussiedlungen in der Altmark und im Magdeburgischen“. A fost doctor docent al Universității din Lvov. În 1881 a primit funcția de profesor succesor lui Jagici la catedra de slavistică din Berlin. La Universitatea din Berlin a predat până în 1924. În 1889/1890 Brückner a descoperit „Predicile cruciaților” în Biblioteca din Petersburg, pe care le-a editat într-un volum și publicat. Înafară de asta Brückner a creat moștenirea literară
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
n. 1 mai 1922, Drăgușenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia — d. 18 august 2006, Moscova) a fost un critic literar, scriitor, poet și traducător sovietic și rus, specialist în literatura română. A fost doctor în filologie, cercetător principal la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS (ulterior Academia Rusă de Științe). S-a născut în satul Drăgușenii Noi, Basarabia (în prezent în raionul Hîncești al Republicii Moldova), fiind fiul comerciantului Vladimir Fridman și al Sarei (născută Grossman). A urmat
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
1953 pe motiv că nu examinase și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din Europa de Est, după al doilea război mondial" (vol. I:. 1945-1960, M. Indrik, 1995), elaborat sub auspiciile Institutului de Slavistică și Balcanistică. A colaborat la realizarea dicționarelor ruso-române și româno-ruse și a participat la scrierea unor manuale de limba rusă pentru învățământul mediu. A publicat și literatură originală, îndeosebi romane, în limba română ("Întoarcerea la viitor" (1967)) și în limba
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
București.. De-a lungul anilor 2010-2011, a debutat ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Ștefan Çapaliku, Allegreto Albania, dramă, Teatrul Odeon, București 2009 Ștefan Çapaliku, Ține ușa deschisă!, monodrama, Teatrul Marin Sorescu Craiova, 2013 Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) Membru al Asociației de Prietenie România-Albania Membru al Asociației de Balcanistica și Slavistica Președinte al Asociației de Prietenie România-Albania Vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21” Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, 2003 Premiul Până de argint, acordat de Ministerul Culturii din Albania, 2006 Premiul Penița
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
anul 1973 a ieșit la pensie. Ca o recunoaștere a meritelor sale în activitatea științifică și didactică, cu toate ca nu era membru P.C.R., i s-a conferit Ordinul Muncii, Clasa a III-a. A continuat activitatea științifică publicând lucrări în domeniul slavisticii și lingvisticii. A fost membru a Asociației Slaviștilor din România. Nu a fost membru al niciunui partid politic. După anul 1990 a reușit să se întâlnească cu câteva rude din Basarabia, însă nu a reușit să-și viziteze locurile natale
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
a României. Publicul prezent a numărat peste 120 de persoane, făcând neîncăpătoare sala mare de evenimente a ICR Berlin. În pauza manifestării a fost oferită o degustare de vin românesc. Edda Binder-Iijima este istoric la Universitatea Heidelberg. Studii de Istorie, Slavistică, Română și Japoneză la Universitățile Göttingen, București și Münster. În perioada 2004 - 2011 a fost cadru didactic universitar la Universitățile Leipzig și Heidelberg, în domeniul istoriei și culturii române. Este autoare și coautoare a numeroase volume și studii pe teme
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de limba și literatura ucraineană. Aici putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea. Uniunea noastră a luat parte la organizarea primei ediții a FAM (Festivalul artelor și multiculturalismului), organizat la Cluj-Napoca între 14-16 octombrie
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
aflate în Muzeul din Zaječar. „În iritarea creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziție prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societății române de balcanistică și slavistică. Per ansamblu, în lipsa unei educații în limba română și pe fondul acțiunilor de asimilare, „omul care nu știe multe despre ai lui gândește că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]