1,475 matches
-
stoicism pe preoții care citeau din cărțile religioase și nu suntem siguri că ei șștiau cu adevărat ce citesc; mai degrabă putem admite că învățaser slujba pe de rost. Înafara înțesării vocabularului românescă cu o sumedenie de termeni din limba slavonă, în principal cei legați de slujba religioasă, și a metaniei (făcutul semnului crucii), altceva românii n-au învățat din lunga întrebuințare a unei limbi neînțelese, dar considerată limbă sfântă, limba cărților religioase. Secole de-a rândul, am trăit o situație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia popoarelor neolatine care este de confesiune ortodoxă. Interese prea mari de apărare a ortodoxiei în fața ofensivei catolicismului, au dusă la scoaterea scrierilor latinești din biserica și cancelaria domnească și introducerea prin forță , prin amenințare și grele pedepse, a limbii slavone. Această înlocuire sar fi făcut, potrivit unei tradiții, prin anul 1150 (cel puțin pentru vlahii din sudul Dunării), sau, după Dimitrie Cantemir, în Moldova, înlocuirea s-a făcut în timpul domniei lui Alexandru cel Bun). Nici un clerică român nu și-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Alexandru cel Bun). Nici un clerică român nu și-a pusă întrebarea (atunci, în secolele trecute și apuse) de ce Dumnezeu nu înțelege limba română, încât era nevoie de un mijlocitor atât de greoi, de neînțelesă pentru cei mulți, ca limba slavonă. Sigur, sunt și astăzi din cei care susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci, în secolele trecute și apuse) de ce Dumnezeu nu înțelege limba română, încât era nevoie de un mijlocitor atât de greoi, de neînțelesă pentru cei mulți, ca limba slavonă. Sigur, sunt și astăzi din cei care susțin că folosirea limbii slavone a salvat ortodoxismul românilor, ceea ce poate fi adevărat, cum tot atât de adevărat este că folosirea acestei limbi ne-a condamnat la stagnare, înapoiere și neștiință de carte. Îndepărtarea poporului (oamenii de rând, dar și boierii) de învățătură a indusă în psihologia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lupu (16341653), când influența culturii grecești s-a întinsă în șările Române, s-au pusă bazele unei școli grecești, organizată după modelul școlii din Kiev, în care se preda retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia și muzica, în limbile greacă, slavonă și latină. Câțiva fii de boieri au învățat carte la școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut silabisi în cărțile sfinte scrise în limba slavonă, putea chiar să scrie în acea limbă și poate va fi învățat și pe alții din puținul lui. În rândul oamenilor instruiți din secolul al XV-lea care are legătură cu zona văilor Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, trebuie amintit, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de danie, de întăritură și de fixare a hotarelor. În afar de popa Andronică din Fruntești, amintit într-un zapisă din 1649, de popa Vasile, tot de acolo, ca să folosim o formulă specifică actelor de vânzare-cumpărare (ot tam - în limba slavonă), amintit la 25 iulie 1660, de popa Jova, Vasile și Simion (ot 250 tam!) care, oricât de puțin ar fi învățat, tot aveau cunoștințe de scrisă - citit, întâlnim la 9 iunie 1665 pe Vârlan din Filipeni care zice că „am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aduceau daruri, atât pentru lăuză (alimente cu mare valoare nutritivă), cât și pentru copil. Vizitarea lehuzei în perioada lehuziei și după poartă numele de „mersă în rodin”, practică întâlnită în tot arealul românesc, purtând și acest nume, luat din limba slavonă. Dacă totul decurgea normal, dacă copilul s-a născut sub zodia unei stele norocoase care-l va însoți până la sfârșitul vieții, începeau preparativelor pentru botezul copilului. În cazul în care copilul era sănătos, se dezvolta normal, botezul avea loc la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până la războiul de independență din 1877, rușii au ocupat șările Române de 9-10 ori. Deși, începânăd cu secolul al XVI-lea pentru Filipeni și Fruntești sunt 100 de documente, în principal acte de vânzarecumpărare, de hotărnicie, de judecată, scrise în slavonă și în limba română cu alfabet chirilic, aflate în Fondul Vasile Rosetti de la Arhivele Naționale București din care se poate reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca să conducă, Tipografia Domnească. Și tipărește 3 cărți, ca multă lume să citească ! La Mânăstirea Snagov, monteză o Tipografie Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop și-nființează (și-aici), prima, Tipografie ! La Râmnic scoate 10 cărți : șapte
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
nou atestat, de această dată sub numele de Alba Iulia, iar mai apoi drept capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei (1542-1690) după înfrângerea Ungariei de către turci (1526). Denumirea latină a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă), numele provenind de la culoarea albă a zidurilor cetății medievale, clădite din piatră, din latina „albus” și Iulia, de la cuvântul unguresc „gyula”. La sfârșitul epocii renascentiste, la curtea de la Alba Iulia a existat o adevărată dinastie de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru șalul lui Piersic și papionul lui Beligan, pentru vocile Margaretei, Angelei, Corinei și Mirabelei, pentru Deceneu și pentru veșnicia născută la sat, pentru buzduganul cu trei peceți al lui Mihai și dalta lui Brâncuși, pentru puștile partizanilor și bagheta
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Anastasie Crimca la începutul secolului, Varlaam, în deceniile IV-VI și Dosoftei, în a doua jumătate a acestui secol. Se poate spune că fiecare a statornicit o școala, un curent, o orientare culturală. Anastasie Crimca, exponent al culturii și limbii slavone la noi, s-a remarcat ca miniaturist și caligraf. Manuscrisele care ne-au rămas de la el ca și biserica mânăstirii Dragomirna, ctitoria sa, pun grăitor în lumină însușirile alese ale acestui ierarh. Pe deasupra, el s-a distins ca sfetnic domnesc
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
linie a cărturarului. A studiat pentru început la Iași, la Colegiul de la Trei Ierarhi, înființat în timpul domnitorului Vasile Lupu. De aici se îndreaptă spre Liov, unde va studia la Școala Frației Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului . Aici învață limba greacă, latina, slavona bisericeasca și polona, devenind unul dintre poligloții vremii. În anul 1649 s-a călugărit la Mănăstirea Probota, primind numele Dosoftei. Iubitor de înțelepciune și vrednic împlinitor al nevoințelor călugărești, Cuviosul Dosoftei a sporit în dragoste și rugăciune, devenind părinte duhovnicesc
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
peste puțină vreme va cunoaște moarte martirică. După refacerea tipografiei de la Iași, Mitropolitul Dosoftei a tipărit noi cărți de slujbă și de învățătură în limba română: Dumnezăiasca Liturghie (1679 și 1683), Psaltirea de-nțăles (1680), cu text paralel în română și slavonă, Molitvănic de-nțăles (1681). Între anii 1682-1686 a tradus după izvoare grecești și slavone și a tipărit în limba română Viața și petrecerea sfinților, în patru volume. Lucrarea a rămas neterminată datorită plecării forțate în Polonia. Această carte deosebit de necesară pentru
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
Dosoftei a tipărit noi cărți de slujbă și de învățătură în limba română: Dumnezăiasca Liturghie (1679 și 1683), Psaltirea de-nțăles (1680), cu text paralel în română și slavonă, Molitvănic de-nțăles (1681). Între anii 1682-1686 a tradus după izvoare grecești și slavone și a tipărit în limba română Viața și petrecerea sfinților, în patru volume. Lucrarea a rămas neterminată datorită plecării forțate în Polonia. Această carte deosebit de necesară pentru misiunea Bisericii arată darul de mare cărturar al Mitropolitului Dosoftei dar și dragostea
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
vreodata zicală “Fii cuminte, că dacă nu, îți taie popa limba”? Este vorba despre popa bulgar care a căpătat autoritate peste bisericile creștine din Țară Românească pe timpul imperiului vlaho-bulgar al lui Petru și Asan (1187-1196), când s-a introdus bulgară/slavona în bisericile de la nord de Dunăre. Popa bulgar tăia limbile românilor preoți și mireni care îndrăzneau să vorbească limba romanesca în biserică. Și mult timp, am avut creștini cu limbi tăiate sau bolborositori de slujbe bisericești, pentru ca românii nu sunt
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
această poruncă a domniei mele, în același ceas, unul din voi să plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
mai întâi negustorul și județul orașului Câmpulung, Neacșu, prin scrisoarea din anul 1521. Tot acest instrument - scrisul in limba română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al XVI-lea. De altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
română - l-au întebuințat și negustorii rucăreni care făceau negoț cu Brașovul în secolul al XVI-lea. De altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
altfel, învățarea limbii slavone, ca limbă străină, nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în aceste condiții, nu se poate însuși decât printr-o
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în aceste condiții, nu se poate însuși decât printr-o școală, socotim că pe lângă vama domnească de la Rucăr a existat, încă din secolul al
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
în mediul rural). Analiza documentelor din secolul al XVII-lea ne arată că în această perioadă învățătura de carte s-a răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]