912 matches
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În „Convorbirile cu Florin Mugur”, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușismului. Puteau fi trecute cu vederea aceste păreri infamante ale lui Marin Preda la adresa băieților cu petlițe albastre la veston? Conjunctura le era extrem de favorabila. Aveau acordul cabinetului 2, deoarece soția dictatorului fusese vizată direct în aluzia
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401603350.html [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce dulce mi se părea atunci acest somn “pe apucate”” Sincer, îl doresc și acum la bătrânețe!... Ne reîntorceam acasă cu căruța slobodă de încărcătură, stând pe brânci peste țoala de fân, până ajungeam acasă. Pe atunci, nu era ca acum circulația mare pe drum, care să ne îngrijoreze. Mi-era frică aici pe Valea lui Andreiași, când treceam podețul peste firul apei
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
Nu era nici o intervenție de-a mea, pentru că boii nu dădeau greș niciodată, pentru a călca care cumva cu roata, pe alăturea de cărarea ce șerpuia spre curtea casei părintești. Mamei nu-i spuneam îndrăzneala mea de a-i lăsa slobozi, mai ales pe direcția podului. Nici eu nu m-am gândit vreodată la cine știe ce urmări. Eram tare mulțumit că puteam fi de ajutor fratelui mamei, om cu casă grea, cu șase fete și doi băieți. Dintre frații tatei, nenea MIhai
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste hazlie cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalo_ion_ionescu_bucovu_1385047517.html [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
unei melodii ascultate la radio: În viața mea ești un dor nestins. Ești vântul ce sărută cerul Ești lacrima ce curge din adâncuri... Amintirea versurilor se opri când simți mâna lui Emilian cum îi cuprinse ca un căuș sânii săi slobozi sub capoțel. Doar Costache se mai bucurase de această atingere și cât de mult a regretat ea după aceea. Tresări speriată și se smulse din îmbrățișarea plăcută a bărbatului de lângă ea. - Ce s-a întâmplat Ana, de ce te-ai speriat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_temeinicia_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Observatorul” din Toronto, unul în decembrie, 2005, PREMIUL SPECIAL pentru TALENT, PERSEVERENȚA și PROMOVAREA LITERATURII ROMÂNE și altul în ianuarie, 2007, pentru PROMOVAREA TRADIȚIILOR ROMÂNEȘTI. DESPRE SCRIERILE MELE În scrierile mele mi-am deschis sufletul și lumea poate să umble sloboda prin el. Am scris ca să intru în conversație cu cititorii care se vor aplecă asupra scrierilor mele. Am în minte prietenii cărora mă adresez, dar și pe cititorii care au puncte de vedere diferite de ale mele, căci, într-un
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Buic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
Istorie, uitată, mințită, furată, Pioni care ară doar câmpuri de oase, Cu regi abdicanți și metrese frumoase, Șah!, spuse negrul dar albul omoară, Omoară și roșu și galben de ceară, Omoară cu ură și făr’ de măsură, Nebunul vorbește, e slobod la gură, Șah!, pierde tura controlul pe flancuri, Trimit escadrile de-avioane și tancuri, Peste o tablă alb negru și goală, Ideologică luptă, pur materială, Șah! și regina se-apleacă, suspină, Sacrificată fiind fără de vină, De-un rege despotic ce
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Istorie, uitată, mințită, furată,Pioni care ară doar câmpuri de oase,Cu regi abdicanți și metrese frumoase,Șah!, spuse negrul dar albul omoară,Omoară și roșu și galben de ceară,Omoară cu ură și făr’ de măsură,Nebunul vorbește, e slobod la gură,Șah!, pierde tura controlul pe flancuri,Trimit escadrile de-avioane și tancuri,Peste o tablă alb negru și goală,Ideologică luptă, pur materială,Șah! și regina se-apleacă, suspină,Sacrificată fiind fără de vină,De-un rege despotic ce
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Orice_fes_are_un_inteles_.html [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
bună de băut În fântâni părăsite Fiecare zi macină câte puțină iertare Până la fundul sacului Din care semințe roase de molii Nu mai dau rod Nu mai dospesc rătăciri Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de frunză strivită al apei Curgerea ei clipocind cu tresărire De trestie verde Unda
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamna - eu mă perpelesc, Mă lipsesc de ce râvnesc. Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă, Slobodă-i durerea, și suavă, Răstălmăcește gând și grai Și-o vorba, doar: iubire, hai! Referință Bibliografică: Monolog interior / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Negulescu : Toate
MONOLOG INTERIOR de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1481791717.html [Corola-blog/BlogPost/379460_a_380789]
-
diferența Ci jungla din sufletele noastre sălbătici te De civilizație de nevoi de rate și de ignoranță avansată Merg pe stradă cu mâna pe inimă Ca pe-un trăgaci de ar mă Ai grijă prietene Nu-ți lăsa iubirea prea slobodă Să n-o confund cu viața ca o pradă Și din dragoste să apăs pe trăgaci Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ ALTĂ EREZIE BURICUL NOPȚII E sfânt Doamne Femeia-i erezia mea cea de toate nopțile De la asta n-
EREZII DE-O CLIPĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Erezii_de_o_clipa_2_costel_zagan_1375363589.html [Corola-blog/BlogPost/348409_a_349738]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Asa_cum_n_am_stiut_stelian_platon_1339943208.html [Corola-blog/BlogPost/358322_a_359651]
-
păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării”, după cum se menționează în documentele acelor vremuri. Aceste circumstanțe au avut un rol deosebit de important în ceea ce privește statornicirea oamenilor într-o regiune mai puțin roditoare. De aceea, locuitorii Ocolului au fost „întru toate slobozi și nesmintiți” prin drepturi consfințite de voievozi. Ei aveau numeroase drepturi și scutiri, justificate, pe drept cuvânt, de condițiile grele de viață și de muncă din aceste locuri, putându-se așeza pe orice loc din Ocol și liberi să intre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
ei de la Poiana. Pentru dânsa nimic nu e mai important decăt ce spune sau crede lumea de acolo. Uneori trebuie să asculți cu urechea la pământ să afli ce se mai spune, cine ce mai face. Deși gura lumii e slobodă, orice vorbă se ia în serios și se monitorizează cu atenție, așa că orice veste de la Poiana este de luat în seamă. În plus, părerea soției singurului frate este primită cu toată atenția. Mama n-a acordat prea multă atenție altor
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1472754823.html [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Asa_cum_n_am_stiut_stelian_platon_1339942929.html [Corola-blog/BlogPost/358323_a_359652]
-
naște pe-naltul catarg, / Un altu-ți coboară pe chip”/ Urmând firul liric în acest diapazon, avem in față poezie care înnobilează sufletul și produce emoție estetică. *** In al treilea ciclu poetic, intitulat „Toamna [ la] Grandiflora”, autorul recurge la un limbaj slobod, buruienos, chiar, cu semnificații și trimiteri decoltate, pus pe seama unor eroi lirici „pui de lele”, amatori de licori bahice. Dincolo de aceste inconveniente, autorul face apologia vinului „ de viață lungă” („Rugă”, „Din depărtări””Vinuri bune-n Drăgășani”, „Rugăciune”), realizând o evidentă
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Marian_barascu_poeme_al_florin_tene_1345624069.html [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
bucurie a existenței („Revelație”), sentimentul scurgerii timpului în dezavantajul eroului liric și îndemnul stenic la ... prețuirea clipei. *** Cu ultimul grupaj, intitulat cu o formulare blagiană, „Să auzi neauzitul”ne găsim cufundați într-o zonă nepoetică în care limbajul devine prea slobod, cu imagini prozaice și formulări stânjenitoare. Se denaturează și se demistifică puritatea și frumusețea actului iubirii, se ajunge la macularea nobleței erotismului ca sentiment înălțător uman. Dacă în „Distih II”se imaginează o dublă biografie, cu „el înfometat, iar ea
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Marian_barascu_poeme_al_florin_tene_1345624069.html [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul vieții cotidiene. Interpretând ungerea cu mir ca o jertfă cu bun miros, ca o manifestare de iubire și ca un simbol al îmbălsămării Sale apropiate, certându-și ucenicii pentru
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA FEMEIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr
E ZIUA TA FEMEIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1488225254.html [Corola-blog/BlogPost/375436_a_376765]
-
Autorului Așa cum n-am știut Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi, Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi. Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns, Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns. E-atâta liniște că sfârâie tristețea lumii-n cer Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier. Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin, Sub scutul unei vieți febrile, strigă
AŞA CUM N-AM ŞTIUT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Asa_cum_n_am_stiut_stelian_platon_1339943580.html [Corola-blog/BlogPost/358321_a_359650]
-
de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc după libertatea vitelor lăsate slobode prin poienile de la munte. Cuvintele de laudă ale bucovinenilor nu contenesc nici când se adună prin târguri, pe la Humor sau pe la Rădăuți. Laudă caii, vițeii, prosoapele și covoarele lor înflorate. Ciobanii își laudă câinii, orășenii se laudă adesea cu sălbăticiunile
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
și ne va dărui hrana de care avem atâta nevoie pentru sufletele noastre ,ca să trăim viața pe pământ , în neprihănire și curăție . Iar în versetul 47 ; Domnul ne spune : ”cel ce crede în Mine , are viața veșnică” , deci are intrare slobodă pe porți în cetate , unde va trăi fericirea în vecii vecilor și nu va fi osândit la pedeapsă în veșnicie . Rezultă foarte clar că alipindu-te prin credință de Hristos Domnul, te alipești de fericirea ta însuți pentru veșnicie , pentru că
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1467182025.html [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
Nevastă, dă-ne și nouă să gustăm ceva că venim de la piață și suntem cam obosiți. Mai târziu când s-a trezit din mahmureală, a văzut că nici bani nu mai avea și nici murături nu cumpărase. Toate îmi sunt slobode, dar nu toate zidesc. Toate îmi sunt slobode, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Un animal de povară dacă primește tainul și este pus la muncă, muncește. Altminteri mănâncă, doarme și ... se baligă. Lui nu i se cere
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]