193 matches
-
avut loc pe fondul unei crize de disperare suferită de Dincă, datorată refuzului Clementinei de a se mărita cu el, după ce aceasta aflase că acesta este rob-de origine rromă și că Profirița refuză să-i acorde pe loc cartea de slobozenie cerută, motiv pentru care se hotărâse să-l părăsească. Întâmplarea aceasta a tulburat-o profund pe Profirița Cantacuzino, care pierdea astfel pe unicul urmaș al soțului său și pe care la iubit ca pe propriul fiu. Distrusă sufletește de sfârșitul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le poate aduce . Înștiințare După înalta slobozenie prin strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste a face cunoscut cinstitului public: că cu începerea anului nou, sau cel mult a anului astronomicesc, adică cu începutul lui martie, 1829: să vor ivi și începuturile Gazetei Românești, „Curierul Bucureștilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului putem să zicem cum că ridică mila iubitorilor de omenire din veacul nostru. Suflete al meu! gătește-te a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ne va hrăni. Și aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o Foaie politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă, ca cu atîta mai luminat să se cunoască facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou cîștigată - dar am nădejde că nici unul dintră cetitorii noștri nu va fi care să nu- și închipuiască și să-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
însă ce soțietateaa va face spre creșterea fiicilor d-lor, vor da încredințare că sfîrșinduși învățăturile le vor hotărî întru această carieră. VII. MOMENTUL "DACIA LITERARĂ" “Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate”. Mihail Kogălniceanu După punerea bazelor presei în limba română de către I. H. Rădulescu ("Curierul românesc", 1829), Gh. Asachi ("Albina românească", 1829) și Gh. Barițiu ("Gazeta de Transilvania", 1838), Kogălniceanu editează prima revistă literară, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de este acesta spre învederatu folosui alu negotiului loru. Articolul 5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului în chipulu arătatu mai susu, se înțelege că se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
5 Muierea cu bărbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului în chipulu arătatu mai susu, se înțelege că se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne întrega și neclintita. Titlul U ÎI PENTRU CATASTISELE NEGUTIATORILORU Articolul 7 Ori-ce negutiatoru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
numai ei voru fi tălmaci la toti streinii stăpîni de corabie, neguțători slujbași de vase, și alți omeni de mare și de rîuri. Articolul 78 Unulu și acelasu obrazu, daca cartea Domnesea prin care se orinduesce îi dă voia, si slobozenia poate să fia într'aceeași vreme mijlocitoru de scambu, samsaru de marfuri sau de asigurări, si samsaru dragomanu inchiriatoru de corăbii. Articolul 79 Samsarii de transportu pe uscatu și pe apă, asedati după pravila, au numai ei dreptulu, la locurile
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
322 Nu voru fi supuse nici la împotrivire către aceeași judecătorie, nici la apelație: - 1-iu, hotărîrile atingatore de oranduirea sau de schimbarea judecătorului-comisaru, precumu și de orînduirea ori de scoterea sindiciloru; - 2-lea, hotărîrile asupra cereriloru ori de carte de slobozenie a falitului, ori de ajutoare pentru dinsulu și familia lui; - 3-lea, hotărîrile carii voru împuternici vendarea lucruriloru ori a marfuriloru falitului; - 4-lea, hotărîrile atingatore sau de amânare a concordatului, sau de priimire vremelnicesca a crediteloru prigonite; - 5-lea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
bunurile populației împotriva răufăcătorilor, respectând drepturile naționale și politice: ,,Vă declar sus și tare că oastea română nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotătâ singuri. Oastea română nu va obijdui pe nici un locuitor din Republica Moldova, oricare ar fi neamul și credința lui. Intrarea armatei române în Basarabia, a grăbit pe 24 ianuarie 1918, proclamarea independenței acesteia și, mai târziu, a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
costum și conduita socială, chiar dacă nu univocă și nici ca relație de la cauză la efect. Felul de a gândi al secolului XIX acordă însă variantei „fiziologice“ tăria locului comun, a unei convingeri extrem de răspândite. A. Russo consideră că „șalvarii încurca slobozenia mișcărei, calpacile și șlicile îngreuia capul“. D. Ralet crede și el că înlocuirea ișlicului cu pălăria a ușurat „fluturările gândului“. S-ar părea că o națiune își schimbă caracterul odată cu costumul, presupune Marie Boucher (o franțuzoaică stabilită în Moldova); „oricum
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a vremei sale întru cultivarea ei. Și chiar de n ar avea încă nimică bun, tot ar trebui s-o ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate.“ (D.A. Demidoff în Moldavia, în Dacia literară, 1840) Același Kogălniceanu, editând mai apoi Propășirea, îi scria lui Ion Ghica la 22 august 1844: „Trimite-mi articole și cât mai repede, căci am rămas complet
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care generează discursul poetic pe temele deja știute: 13 Decembrie, De ziua muncitorilor asasinați, Colinda ("Noi nu venim colindători/ cu ștreangul de spânzurători (...)// Noi vrem să dăm napoi pământul, muncitorului/ Și oile, păstorului,/ Și gândul, gânditorului/ Și celui fără libertate, slobozenia."). Nu lipsește din publicațiile vremii poezia socială sau cea închinată tovarășului Stalin, poezia combativă 52, așa că pe lângă scriitorii mai vechi sau mai noi, convertiți la noua literatură, se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
le aprofundeze cauzele, măsuri vizibil discriminatorii pe criterii etnice. Astfel cu privire la viciul de proprietate camăta este interzisă între evrei, dar permisă asupra străinilor, iar dreptul de proprietate este absolut și exclusiv pentru evrei. Totuși prevede anul jubiliar, sau anul de slobozenie, când proprietatea revine celui deposedat după o perioadă de cincizeci de ani, cu același caracter discriminatoriu însă. La nivel de națiune recucerirea teritoriului pierdut se face prin distrugerea a tot ceea ce este viu, folosind ca exemplu războiul regelui David cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Întâmplându-se răscoală sau vreo mare tulburare și neorânduială între mădularele Obișnuitei Obștești Adunări, Domnul va putea să precurmeze întrunirea ei și va fi îndatorat a face îndată raportul său către Înalta Poartă și către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai natural ca acest drept să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui vel spătar, așa să se sloboadă fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Alteței Sale până la schimbarea ratificării viitorului tratat de pace definitivă între Rusia și Poarta otomană”. Revoluția de la 1821 nu a determinat, prin ea însăși, o schimbare semnificativă de statut juridic, decât indirect, și mult mai târziu, mișcarea pentru „dreptate și slobozenie” evoluând în limitele legalității capitulațiilor și ale prevederilor tratatelor ruso-turce. Cum observa Gh. Platon, revoluția nu a contestat regimul juridic impus Principatelor; aceasta s-a ridicat împotriva regimului spoliator al fanarioților, păstrând normele internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
locuitorii țării noastre. Venit dintr-o lume degradată, aberantă, anormală, el descoperă firescul, normalitatea, nevoia transformării prin carte și cultură. El distribuie „Învățături”, justificându-se: „neînvățătura și Înjugarea prostește pe om, făcându-l rău”, izolarea strică firea omenească și Îngrădește „slobozenia” minții. În fine, două decenii după Golescu, pornit să cunoască „rotundul lumii” și să comunice și altora experiențele sale, Ion Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii au f?cut pledoaria cosmopolitismului, al?îi pe cea a �duhului na?ional�. are trebuin?? de slobozenie, ocrotire ?i prilejuri că s? se arate�. ?i �n secolul al XIX-lea s-a pus problema cre?rîi unui �stat-tampon� la Dun?rea de jos (sub �garan?ia marilor puteri�). Nu poate fi fericire f?r? libertate, nu poate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa că oamenii, care se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să vă desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotărî voi singuri...”. Refuzul Guvernului român de a accepta “pacea” dictată de Centrali, anihilarea tentativei de lovitură de stat de la Iași, înlăturarea pericolului ocupării Basarabiei de armata roșie și de sugrumare a procesului de auto-determinare început la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al acestor așezământuri. 5. Să apere toate slobozeniile, câștigate prin revoluție, precum: slobozenia cuvântului, tiparului, credinței, cugetului, unirilor, adunărilor și grevelor, să chezășluiască neatingerea persoanei și a locuinței și să așeze judecată dreaptă pentru tot norodul. 6. Să desființeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pământul Republicei Moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al acestor așezământuri. 5. Să apere toate slobozeniile, câștigate prin revoluție, precum: slobozenia cuvântului, tiparului, credinței, cugetului, unirilor, adunărilor și grevelor, să chezășluiască neatingerea persoanei și a locuinței și să așeze judecată dreaptă pentru tot norodul. 6. Să desființeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pământul Republicei Moldovenești. 7. Să chezășluiască pe deplin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
hotărâtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldovenești, ca să sprijinească din răsputeri și să apere adunarea întemeietoare rusească. Sfatul Țării cheamă pe moldoveni și pe toate noroadele înfrățite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obștesc, clădind viața nouă pe temelia slobozeniei, dreptății și a frăției ! Numai astfel vom scăpa noi țara noastră și vom feri-o de peire pe maica noastră a tuturor - marea Republică Democratică Rusească ! Primită de Sfatul Țării, la 2 decembrie, anul 1917. 43 1917, decembrie, Moscova. Scrisoarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
februarie 7, Chișinău. Declarația Sfatului Țării prin care se proclamă independența Republicii Moldovenești Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptății și frăției ! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s-a declarat Republică Democratică slobodă. Înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]