748 matches
-
pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul recunoașterii necondiționate a diferenței este orizontul etic ultim, așa cum face, într-un scurt eseu recent, Slavoj ăiäek. Filozoful sloven analizează incidentul următor: compania McDonald’s a trebuit să admită că folosea grăsime de vită la prăjirea cartofilor, ceea ce produsese ample demonstrații de protest ale hindușilor din India. Pentru a nu pierde o vastă piață, compania americană și-a cerut
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
printre cei care susțin că există dezbateri În spațiul public occidental. Sunt și unii care spun că acest spațiu este complet Închis. Iau de pildă cazul lui Slavoj Žižek, ca să mă refer la un caz cu adevărat important. Celebrul filosof sloven consideră că trăim Într-o lume a interdicției gândirii, că liberalismul și-a pus călcâiul de oțel asupra creierelor noastre, că nu mai avem nici un orizont al transcendenței istorice și că singurul lucru care ne-a rămas este să repetăm
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la al XIX-lea) și sunt importante în înțelegerea structurilor social-politice și culturale, a mutațiilor înregistrate în planul formelor mentale ale societății balcanice. Ele se axează pe dezvăluirea vieții și operei unor personalități de primă mărime ale Iluminismului sârbo-croat și sloven, pe relevarea procesului de formare a conștiinței naționale a popoarelor iugoslave, pe descrierea a atât de originalei și puțin cunoscutei civilizații urbane a Europei Sud-Estice, pe descoperirea sistemului comercial practicat de evrei, respectiv a potențialului economic transplantat de ei din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Balcanică, Veselin Traikov descrie influențele occidentale și, mai ales, căile de transmitere a ideilor europene prin intermediul negustorilor greci. El arată rolul jucat de drumurile comerciale care legau Nordul de Rusia, Polonia, Țările Române și sudul continentului, precum și contactul strâns al slovenilor și croaților cu gândirea politică și culturală a Europei Centrale. Autorul își echilibrează discursul vorbind și despre consecințele convergențelor cu Orientul, cu mahomedanismul, având prilejul ca în acest cadru să explice situația Bisericii Ortodoxe ca instituție religioasă, dar și politica
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cultuale și culturale europene, aduc în lumină vechimea tentației lui homo europaeus, prezent în conștiințe nu numai la apuseni, la germanii și austriecii din Europa de mijloc, ci și la greci, sârbi, croați, români, bulgari, ruși, slovaci, cehi, polonezi, maghiari, sloveni. În Sud-Est mutațiile mai mici sau mai mari izvorăsc din interiorul religiei, ceea ce nu înseamnă că economia sau noile forme sociale nu-și au ponderea lor în dobândirea aspectelor esențiale ale structurii lumii moderne. Deocamdată, să coborâm în timp până
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vom studia în paralel Cronicile lui Brancovici cu Istoria Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de Brancovici la București, „autorul grefându-și prezentarea pe fundalul vechilor intenții de a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tentativelor inițiale ale poporului sârb de a adopta o modalitate modernă de a vedea lumea, tentative care, grație lui, au fost și reușite, și corecte sub multiple aspecte. Comparabilă cu aceea a conaționalului Musicki, apropiată de aceea a mentorului său sloven, Kopitar, gândirea lui Obradović ocupă un loc central în evoluția gândirii politice a popoarelor zonei. * * * În Ungaria, manifestarea luministă este puternic marcată de influența Franței. Să căutăm să o înțelegem prin prisma cărților și bibliotecilor de la Homona și Pesta, prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
realism politic, aproape de împlinirea proiectului de a reînvia despotatul sârbesc. După descoperirea legăturilor sale cu Rusia, este arestat în 1689 la Kladova și rămâne, până la sfârșitul vieții, prizonierul Habsburgilor, la Viena și, din 1703, la Eger. Prima sa operă, Cronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii, scrisă în limba română între 1684 și 1687 și publicată de Aron Densușianu în 1893 și de N. Iorga în 1917, este un sinopsis, cuprinzând, după metoda analelor medievale, istoria
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
memorialistică privitoare la frații Brancovici. Influențat de Sava mitropolitul, cărturarul lasă și trei traduceri din literatura religioasă slavonă, ale unor cărți elementare, pentru popor. Figură complexă și contradictorie, aventurier și umanist erudit, B. este revendicat de două culturi. SCRIERI: Hronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii (publ. Aron Densușianu), „Revista critică literară”, 1893, 3; Opere, îngr. N. Iorga, Iași, 1917; Cronica românească, îngr. Damaschin Mioc și Marieta Adam-Chiper, introd. Damaschin Mioc, București, 1987. Repere bibliografice: A
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
uităm altă excepție: Iugoslavia... - Dacă tu Îți Închipui că Iugoslavia a rămas pe dinafara lagărului de concentrare, numai pentru că Tito nu i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună ca Rușii ocupanți! La urma urmei, ce e Tito: mititelul David În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Benjamin (1892 - 1940ă - critic, eseist și filozof german. Theodor W. Adorno (1903 - 1969ă - sociolog și folozof german, membru al „Școlii din Frankfurt”. Antonio Gramsci (1891 - 1937ă - scriitor, politician și teoretician al politicii italian. Slavoj Žižek (1949ă - sociolog și filosof postmodern sloven. Gilles Deleuze( 1925 - 1995ă - filozof francez Masacru petrecut În 1915 și soldat cu moartea și deportatea a nenumărați armeni din Turcia. În limba engleză, În original A Clockwork Orange - film relizat de Stanley Kubrick În 1971. James Baldwin (1924 - 1987ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
european/.../ În sînge pur reflectăm ochii conduși de ideea voastră/.../Trăzniți zenitiști barbarogenie/.../Barbarogenie salvator pilot barbar ideoplan”. Complexul „barbarofil” și antioccidentalismul - colorat naționalist sau bolșevizant - sînt ingredientele particularizante ale imaginii oferite avangardiștilor români de către avangarda „zenitistă” sîrbă. Percepția modernismului sloven este, în revistele românești de avangardă, grevată de confuzii amuzante, explicabile prin faptul că ecourile sale parvin exclusiv mediat, prin intermediul unor publicații occidentale. În Contimporanul nr. 81, o notiță despre Der Sturm, salută numărul special dedicat avangardei „slavone”, textul încheindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sa cu privire la Slovenia, Comitetul a luat notă de faptul că Slovenia își menține abordarea conform căreia Convenția-cadru se aplică numai membrilor comunităților autohtone ungară și italiană, recunoscute ca minorități naționale, și membrilor comunității rome. Comitetul a apreciat că situația ne-slovenilor originari din alte părți ale fostei Iugoslavii, din care majoritatea erau rezidenți ai Sloveniei dinainte de 1991 și mulți au cetățenia slovenă, reclamă o atenție deosebită și că distincția bazată pe conceptul de "indigeni/autohtoni" nu trebuie menținută drept criteriu determinant
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au servit reprezentanții poporelor ce persistă, în opozițiune de stafagiu pentru pseudo - parlamentarismul din Viena, tocmai atâta au ținut sistema răsturnată și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai conforme
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aicea o pretinde principiul conservărei de sine ca să se sprijinească unul pre altul și să participe la această operă de reconstrucțiune toate popoarele acelea cărora li-s comune interese mai mult ori mai puțin egale sau simile! Dacă polonii și slovenii ar fi primit în februariu 1867 programa ce-o statuase boemii și dacă ar fi ajutat la esecuțiunea ei, s-ar fi scutit pre sine și pre imperiu de multe suferințe și de multe umiliri. Această programă însă a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că din partea aliaților noștri naturali n-au venit mai curând la cunoștință. În perioada de tranzițiune de acuma trebuie să ne unim cu toții în aceea că să nu mai cădem din nou într-o greșeală asemenea celei din trecut. Polonul, slovenul, tirolezul și triestinul doresc tot așa de bine ca boemul și moravul ca să vină odată, o stare de lucruri care să respecte drepturile vechie și trebuințele moderne ale fiecăruia din aceste popoare. Să facem dar o mai strânsă ligă spirituală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Să ne ferim din calea ademenirilor contrarilor, fie ele cât de strălucite! Știm cum că boemul și moravul vor rămânea tari și neclintiți pre lângă, declarațiunea lor, știm cumcă polonul va păstra dreptul său în deplinea lui măsură, știm cumcă slovenul și triestinul se vor aranja după trebuințele lor și că tirolezul va ținea la vechile stipulate ale țării sale, la privilegiele și drepturile sale, însă toate acestea se pot prea bine regula astfel încît totul să se întîmple în înțelegere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau morfologice ale partidelor muncitorești și nici a fortiori ale social-democrației. Cele care s-ar putea încadra aici au fost studiate în capitolul precedent, cum ar fi Uniunea Laburistă din Polonia. Ne rămîne să tratăm virtualii sau potențialii "social-democrați" cehi, sloveni și slovaci. "Partidele de idei" revendicîndu-și social-democrația europeană s-au prezentat cu un total insucces la alegerile democratice. În Ungaria și în Cehia era vorba de organizațiile "în exil" ale vechilor partide dinaintea comunismului. În alte părți erau intelectualii și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
asociațiilor de protecție a muncitorilor, punînd bazele Mișcării Social-Creștine (1905). El a fost ales deputat și a deținut această funcție pînă la moartea sa, în 1923. În parlamentul de la Viena îl mai găsim și pe Monseniorul Korosec, liderul Partidului Popular Sloven. Din 1911 îl găsim aici și pe Alcide De Gasperi, deputat de Trentino, unde, de la începutul secolului, dezvoltase un puternic angajament în asociaționismul catolic. Fiind susținut de episcopul de Trento, Monseniorul Celestino Endrici, el a condus din 1905 ziarul La
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai apoi în special de ocupanții naziști și de cei 45 de ani de dictatură proletară. De la contradicțiile croate la realitățile baltice. Sindromul divizării părea să se regăsească și în micile state care-și cuceriseră de curînd independența. Partidul Creștin-Democraților Sloveni (Slovenski Krscanski Demokrati) s-a impus în momentul independenței cu 15% din sufragii în cadrul coaliției guvernamentale. Fiind condusă de propriul său președinte, Lojze Peterle, pînă în aprilie 1992, ea a inclus cu precădere Federația Țăranilor Sloveni. Croația vecină participă la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
curînd independența. Partidul Creștin-Democraților Sloveni (Slovenski Krscanski Demokrati) s-a impus în momentul independenței cu 15% din sufragii în cadrul coaliției guvernamentale. Fiind condusă de propriul său președinte, Lojze Peterle, pînă în aprilie 1992, ea a inclus cu precădere Federația Țăranilor Sloveni. Croația vecină participă la teribilul război care pustiește fosta Iugoslavie, regimul său, care nu poate fi comparat cu cel al lui Ante Pavelic, regim terorist instalat în 1941, fiind la jumătatea drumului între democrația reală și autoritarism. Partidul Croat al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a opus tratatului de la Maastricht. Salvarea democrației creștine în Est În 1950, în plin război rece, a fost creată la New York, cu sprijinul Departamentului de Stat al Statelor Unite, Uniunea Creștin-Democrată a Europei Centrale, avînd reprezentanți cehi, polonezi, unguri, lituanieni, letoni, sloveni. Avînd inițial sediul la Washington, apoi la New York, iar din 1964 la Roma, rolul său a fost în principal acela de susținere a exilaților, de a difuza informațiile prin intermediul postului de radio Europa Liberă și prin revista lunară Christian Democratic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o activitate mai susținută, după cum o arată și interesul anumitor reviste publicate în limba națională: Rozmlovy și Studie a creștin-democraților cehi, editate la Londra și respectiv la Roma, Odnova polonezilor, la Londra, Merleg a ungurilor, la Munchen, Slovenska Domovina a slovenilor, la Cleveland. Reunită în Congresul de la Varșovia din iunie 1992, după căderea regimurilor comuniste, UCDEC a luat hotărîrea de a se integra în UEDC, încercînd să păstreze o anumită particularitate prin Grupul de Lucru al Partidelor Europei Centrale. Dificultățile întîmpinate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Fine Gael Italia Partito Popolare italiano Lituania Partidul creștin-democrat lituanian Luxemburg Partidul social-creștin Malta Partit nazzjonalista Norvegia Kristelig Folkeparti Olanda Christen Democratisch Appel România Partidul național țărănist creștin-democrat Sant-Marino Partito democratico cristiano sanmarinese Slovacia Mișcarea creștin-democrată din Slovacia Slovenia Creștin-democrații sloveni Spania Partido nacionalista vasco Unió democrática de Catalunya Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet Ungaria Partidul popular creștin-democrat 2) Partide cu statut de observator Bulgaria Uniunea națională agrară bulgară "Nicolas Petkov" Partidul democrat Centrul democrat unit Uniunea creștin-democrată Cehia Partidul creștin-democrat Croația Uniunea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]