600 matches
-
în timp ce eu îi făceam valizele și îi cârpeam hainele. Mă rog, am văzut și eu, dar n-am, știut ce văd și acum nici măcar nu-mi mai pot aduce aminte. Nu pentru că aș fi leneșă, dar am un suflet de slujnică și nu mi-a trecut prin minte să învăț. Eram fericită că pot călători și că aveam bani la dispoziție și mă simțeam ca un personaj dintr-o reclamă. Și în tot acest timp nu am observat că ușa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Peștele e mut,/ nimeni nu știe că el există/ până când moare/ și iese la suprafață./ Anarhistul e un pește./ Înoată liber În adâncurile societății./ evită plasa și stă mut/ când iese la suprafață/ anarhistul e deja mort. Celelalte, sclavele și slujnicele sale, dădeau din cap aprobator, chiar dacă nu Înțelegeau nimic, căci Camilla povestea mereu Întâmplări ciudate. Când Kevin Îi trecu pe dinainte, tăcu brusc și se Înroși ca o pătlăgică. Spera că se va așeza lângă ea, iar ea Îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
brusc a fi urmașa unui evreu cu ghinion În afaceri care Își părăsise familia și plecase, Însoțit numai de fiul cel mare, să facă negoț cu cafea În Brazilia, de unde nu dăduse nici măcar un semn de viață, și a unei slujnice unguroaice pe la casele celor avuți din marele oraș. Așa se face că În sângele lui Ectoraș se amestecaseră - pe lângă neamurile bulgărești și sârbești din partea tatălui - și cele maghiare și evreiești din partea mamei, nimeni nefiind În stare să calculeze care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
peste cele de ordin pur spiritual. De aici și tensiunea amplificată a replicilor ți a gesturilor protagoniștilor. Accentul nu mai este pus acum pe discursul în sine, ci pe latura evenimențială, agresivă a materiei narative. Violul comis de Emilian asupra slujnicei nu este altceva decât o defulare brutală a tensiunii provocate de evenimentele de la Atelierele Grivița, la care eroul va lua parte. La fel, ,,semiviolul” lui Ilieș, comis asupra soției prietenului său Octav, este un gest grotesc care vine din același
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
reacțiilor personajelor masculine. Astfel, Una și Ghighi nu există în roman decât prin aceea că sunt iubite simultan de Pavel Anicet, Getta este cea care, fără intenție, intervine în modificarea atitudinii lui David Dragu față de familia sa. Doamna Dobridor și slujnica violată nu sunt decât simple ,,obiecte” asupra cărora se răsfrâng impulsurile instinctive ale lui Ilieș și, respectiv, Emilian. Importanța scăzută a personajelor feminine, vom vedea, este o trăsătură comună a celor trei romane. Femeia nu există ca personaj în romanele
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
-o cinste, ca și 162 Ibidem, p. 82. 163 Ibidem. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Ibidem, p. 83. 68 cum n-ar mai fi pe lume alte femei cinstite decât acelea care nu știu să șadă de povești decât cu slujnica, cu spălătoreasa sau cu brutărița.”167 Prostia este păcatul cel mai stigmatizat și mai ironizat în toate povestirile Decameronului. Orice se iartă dacă se reușește să se dea dovadă de istețime. Pentru femei, se simte, mai mult ca oricând, nevoia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează o noapte de dragoste, dar introduce în pat pe cea mai urâtă slujnică, cu care bărbatul se desfată și nu află decât în final umilința la care fusese supus. Înțelepciunea devine și subiectul următoarei abordări (IX, 9), deoarece este evocat legendarul rege Solomon ce dă sfaturi enigmatice, dar pline de subtilitate, unor tineri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeile ar fi de argint, n-ar face nici doi bani, fiindcă nici una barem nu s-ar împotrivi 549 Ibidem, p. 402. 550 Ibidem, p. 256. 149 încercării”551. Femeia ofensată îi va înscena o noapte de dragoste cu grotesca slujnică Cintazza și îl va demasca în fața episcopului. Dacă concupiscența și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui papă sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu ea...” 1019 ), dar dezinvolte și sincere (slujnica Licisca, târgoveața din Bath, Sismonda și mama ei din nuvela a opta a zilei a șaptea) sau rudimentare și urâte (slujnica Cintazza, din povestirea a patra a zilei a opta, are un portret grotesc și acceptă să-și cedeze trupul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu ea...” 1019 ), dar dezinvolte și sincere (slujnica Licisca, târgoveața din Bath, Sismonda și mama ei din nuvela a opta a zilei a șaptea) sau rudimentare și urâte (slujnica Cintazza, din povestirea a patra a zilei a opta, are un portret grotesc și acceptă să-și cedeze trupul în schimbul unor daruri primite de la stăpână; la fel și Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îl numește "textul cel mai picant pe care-l putea oferi literatura chineză" (Gallimard, 1985, p. XL), conține puține episoade care să descrie activitatea sexuală, iar acestea sunt departe de a fi explicite. Să alegem unul, care este foarte reprezentativ. Slujnica Iasmina, împuternicită de un cititor-voyeur, privește printr-o crăpătură un cuplu care face dragoste: "La lumina lămpilor, sub baldachinul de mătase vălurită, du-te-vino, împunsături și izbituri: unul dă repezit din brațe, cealaltă își ridică "lotușii de aur". Unul piuie ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lăsat mantaua drept gaj. Doamna îl invită să mănânce și îi dă de băut soțului, care se îmbată. Preotul pariază că va ridica dintr-o lovitură trei persoane. Soțul se prinde și el la rămășag. Se întinde pe jos, iar slujnica și soția se întind peste el. În timp ce el este imobilizat, preotul îi penentrează soția. În cele din urmă, preotul se recunoaște învins și se întoarce la el acasă. Morala este următoarea: "în viclenie, nimeni nu-ntrece femeia". O povestire de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și de boieri, un număr important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru a avea o zestre și pentru a se căsători. În această situație, singura soluție onestă posibilă o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soluție onestă posibilă o constituie angajarea la stăpân. Tinerele se angajează ca slujnice în casele boierești sau negustorești cu speranța strângerii banilor necesari alcătuirii măcar a unui trusou. Documente le păstrează următoare le denumiri pentru aceste situații: „fată în casă“, „slujnică cu simbrie tocmită“, fată „băgată la stăpân“ sau „dată la stăpân“. Între fată și stăpân se stabilește un contract verbal care prevede asigurarea tuturor sarcinilor domestice din partea fetei și înzestrarea și căsătorirea din partea stăpânului. Cu alte cuvinte, noul stăpân preia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o înzestreze și să o căsătorească“; Bălașa, tot orfană, pleacă din Craiova, în căuta re de lucru, ajun să în București, de ea se ocupă jupâneasa Iana, care o ajută să-și găseas că de lucru la Riga grămăticul ca slujnică. Unii părinți văd această perioadă ca o situație ex cep țională, provocată de moartea unu ia dintre ei și de sărăcie. Cel mai bine se exprimă Maria din Nemți, cu fiică de 13 ani și jumăta te, dată la stăpân
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflat „acolo aproape la alt stăpân“. Iată cum își justifică mama plasarea fiicei: „Milostive Doamne, eu de ar fi avut fata mea tată și de a-și fi putut să o hrănesc, eu n-aș fi dat-o a fi slujnică.“ Aspra, din mahalaua Sfântul Ștefan, insistă pe lângă cumna tul ei să-i găseas că un stă pân pentru cea mai mare dintre fete. fiind văduvă și cu alte trei fete, ea nu reușește să le asigure hrana zilnică, cu atât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ni le“ din copilărie și marea libertate acorda tă de părinți. Poziția socială o obli gă pe femeia no bi lă să nu iasă niciodată singură în spațiul public. Ea este în so ți tă de una sau mai multe slujnice, când merge în vizită, dar și când se implică într-o aven tu ră. Maria, soția logofătului Ioniță din Greci, pleacă să-l în tâl neas că pe iu bi tul ei, căpitanul Ioniță Ra co tă, într-o casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tu ră. Maria, soția logofătului Ioniță din Greci, pleacă să-l în tâl neas că pe iu bi tul ei, căpitanul Ioniță Ra co tă, într-o casă de o chea tă, la mar gi nea capitalei, în compa nia slujnicei sale; în timp ce Zoița Du des cu are alături, tot timpul, unul sau doi țigani, plus un slujbaș de la curtea boierească, atunci când încearcă să ajungă la Con stan ti no pol pentru a-și pârî fratele cu care se află în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că măși și izmene. Dacă aceste activități mărunte nu-l supără pe soț, uneori pro fi tând de pe urma muncii femeii, însușindu-și o parte din venit, sare în sus în momentul în care soția, „de capul ei“, se angajează ca slujnică. De ce această atitudine? În primul caz, el o poa te supraveghea, totul se desfășoară în spațiul restrâns al casei, sub ochii lui și ai vecinilor, dar lucrurile se schimbă din moment ce femeia pătrunde într-o casă străi nă, în calitate de slujnică. Deplasarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca slujnică. De ce această atitudine? În primul caz, el o poa te supraveghea, totul se desfășoară în spațiul restrâns al casei, sub ochii lui și ai vecinilor, dar lucrurile se schimbă din moment ce femeia pătrunde într-o casă străi nă, în calitate de slujnică. Deplasarea într-un alt spațiu presupune că acesta nu-i mai este accesibil bărbatului în mod direct. Pe lângă suspiciuni, angajarea soției antrenează și alte neajunsuri: mai întâi știrbește autoritatea bărbatului a cărui primă sarcină este să se ocupe de problemele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el se suie în pod și pe acolo se lasă în casă și iată ce gă seș te : „pă țigan în cuiat în că ma ră numai cu căma șa, așij de rea fiind și ia numai cu iia“, în timp ce slujnica se re fu gia se de frică sub pat. Zăvo rând ușa, femeia încerca se nu să apere intimitatea ac tului sexual, ci să ascundă de ochii satului un fapt ce are va len țe rușinoase în men ta li
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
decât cea a unei femei de rând, are un nume, aparține unei familii nobile importante și are o avere (zestre), de multe ori destul de mare. Acestea două îi întăresc considerabil poziția. Dacă boierului îi sunt permise micile escapade în rândul slujnicelor, onoarea soției contează foarte mult. Miza fidelității feminine devine esențială, în condițiile în care ea asigură o continuitate legitimă a neamului și garantează moștenitori legali pentru patrimoniul patern. Educată să accepte aventurile soțului, ea nu are de ce să-l reclame
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fidelității feminine devine esențială, în condițiile în care ea asigură o continuitate legitimă a neamului și garantează moștenitori legali pentru patrimoniul patern. Educată să accepte aventurile soțului, ea nu are de ce să-l reclame în justiție, fiindcă știe că o slujnică sau o femeie simplă nu-i pot lua locul niciodată. Pe de altă parte, modul de viață al boierilor începe din ce în ce mai mult să se îndepărteze de cel al pop rului și, mai ales, să se ascundă în spatele zidurilor. Dacă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i desemna pe săracii din clasa de jos). Dar care sunt faptele? decât va timp, Marica se în drăgosti se, până peste cap, de un alt băr bat pe care-l introducea în odaia sa, pe ușa din dos, cu ajutorul slujnicei, Slamna țiganca, și a unei vecine, Ilinca Mucioaia, ambele complice la amorul ili cit. În ști in țat de slugile din casă, soțul pune la cale un flagrant delict la care-i invită și pe prietenii lui, marii boieri ai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]