235 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LETALĂ EVADARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Măcel de vorbe-n anotimpuri mute Într-o încăierare nefirească Secunde adormite-n matrici slute Dospesc spirale de povești, să crească... Dintr-o fotografie-ngălbenită Uitată-n destrămarea unui vis O umbră de lumină își agită Icoanele de îngeri ce-au promis... Iertarea înflorește-n strai albastru Pe-o margine da val, pe-un colț de
LETALĂ EVADARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345910_a_347239]
-
Nicio altă mare simpatie eu n-am aflat, Să-ți admir ochii sunt protejat căci știu, Calcifiat după mai multe e doar un pustiu! Tu ești o frumoasă dulce, eu doar un urât, Când arătoasă nu te vedeam, eram și slut, Nu mă așteptam să simt vreo împlinire, Vedeam, așteptam, eram tot o neîmplinire... Deși eram ‘vânjos’, puternic și cumva brav, Curajos, altoidnic și cucernic vreunui ‘brad, Eram cât e mică poveste, precum o scânteie, Căci tu ești marea poveste, ești
ATRAS..CÂT UN OCEAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347930_a_349259]
-
Că-au placă-n loc de dinți Și n-au locuri printre sfinți Nici socrii și nici părinți Nici neveste cu lipici Bani au la chimir pe sponci Sunt falimentari în bănci Neveste cu hibe multe Mai boite și mai slute N-au nici dor, nici jar în vatră Și nici pensie privată Iubirea li s-a răcit Strânsu-n brațe le-a slăbit Și poftele le-au sleit Plăcerea le-a părăsit Nalbă femeie cu stare La iubiți mare cătare Și
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
pe cer. ...Un vaier ca de moarte în urma lui veni-va, Și-n clipa-aceea care, de printre cei ce pier Cu pieptul înainte putea-va sta-mpotrivă. ...Și totuși, milostivul, ar vrea să-amâne parcă Durerea-nlănțuită rămasă peste vreme, Dar inimile slute ce-n deznădejdi se-ncarcă Cu braț tiran și slobod fac totul să o cheme. V Și astfel, vine grabnic al cincilea străjer, Purtând în cupa albă pesemne destrămarea Și ca-ntr-un fum deschise pământul în adânc De unde spre
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
nări, o briză? mai dați-o dracu’ de acciză! vai, ce m-aș mai legăna, pe un val, pe Marmara!... că la marea noastră, neagră, numai proștii o să meargă! hii, dar ce miros de lut și ce chip de țară slut! ce blestem pe capul nostru, și zăbale și căpăstru, ni le pune-n bot guvernul, dar nu ieftinește trenul... așa că eu îți spun în șoapte, nu acuma, ci la noapte: decât să-ți scriu vreo poezie (nu că știu eu
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vacă pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arată tare slut. Așa e și-n poezie, Din cuvintele o mie Vine criticul etern, O reduce la...CATREN! Te trece la catastif, Și rămâi cu un...DISTIH! LUME, LUME! Lume, lume, eu te vreau, Însă tu nu mă primești, Stau în crâșma
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
nimic” schițând sumar, dar concis și adevărat imaginea creatorilor ei împărțiți în două mari categorii, “artistul turnului de fildeș” și “artistul revoluționar”: “Ceea ce îi deosebește e sufletul, adică inima lor. Artistul revoluționar nu poate înălța imnuri frumuseții în mijlocul unei omeniri slute. El este deopotrivă de sensibil față de nedreptate sau frumos, cetățean al lumii, frate al celor asupriți și, în aceeași măsură, artist. Artistul revoluționar are, pe deasupra, simțul responsabilității, la care-l obligă morala talentului și a inteligenței”. Pentru a sublinia și
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
inima-ti cresc solzii, pe Domnul îl invoci, credință ai ca lupul ce umbla pe la stâni, te chinuie și trupul și diavolii-s stăpâni, privire ai de fiară ce sangre a beut, te ved, a chita oară? Prin vorbe devii slut. Flashneta and pamfletul la indemana fiind, distrezi pe cine? Bietul de tine, tot mintzind. N-ai temeri, nu ai nume, inexistent mereu, nici subiect de glume nu eshti, o, Asmodeu. Mergeam cu angelul de serviciu, un sandwich aveam fiecare, un viciu
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
soare. LA IESLEA TA Părinte-al îndurării mele, La ieslea Fiului iubit, M-ajută să mă spăl de rele Și să mă-nchin cu duh smerit. În fața mea, drumuri prea multe, M-au rătăcit în urma lor Și cărărui negre și slute Mi-au fost un țel înșelător. Adeseori pe drumul vieții Să-mpart iubire n-am știut Și nici cu spiritul dreptății să merg alături, nu am vrut. De-a Ta iubire minunată, În multe rânduri am uitat. Acum Te rog
VISÂND IUBIREA (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376555_a_377884]
-
pe-ascuns pornografie mă încălzeam la o vedere vie te așteptam, te intuiam fumam țigări sub bagdadie ** am făcut un tablou cu samurai femeia lui e ca un pai, delicată, palidă și mută precis c-o bate că e tare slută în zilele de post budist ce vis avui cu-n polițist un dadaist nebun tragea în mine cu-al sau tun și m-am trezit tu nu erai în brațele cuiva te tăvăleai.. ** ultima poză e subtilă femeia statică, nubilă
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR Mi-e
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
cel care iubește știința nu ar alege niciodată frunza omidei, ciocolata sau vila. Nu ar alege niciodată drumul ocolit în viață, ci drumul cel drept asemenea emirului din Noapte de decemvrie a lui Alexandru Macedonski. Disprețuiește pe cei asemenea personajului slut, pocit din poemul Noapte de decemvrie, care aleg drumul ocolit spre a se bucura de fericirea pământească trecătoare. Toamna usucă verdele naturii „Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut, / Totul trece ca o trâmbă de nori, / Vine vântul
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
Poeme > Antologie > SUNT UN OM Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt om așezat ș-un înger mutat De-acolo din stele acuma în viață. Actorul dorit din filmul cel slut Cu lacrimi șiroie căzute pe față. Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zare Cu crengile rupte se-agață de ceruri. Dar viața nu-i visul stivit în picioare Ca frunza căzută demult în decoruri. Sunt apă și dor
SUNT UN OM de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374183_a_375512]
-
a III-a Povestirea orală după planul de idei. Lectura textului pe roluri: elemente de caracterizare a personajelor, bazate pe însușirile scoase din poveste: fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit, bun la suflet, temător de gura babei. Se vor grupa personajele în: principale, secundare, pozitive
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pîn' la al seminței loc, și-acolo dezbinînd Fost-am dezbinat în beznă și uitare; tu, fraged chin, Iar eu fragedă groază în pîntecul lui Enion. 290 Bărbătescu-mi spirit, disprețuind trupul delicat, ieși afară Din creierul lui Enion În chipu-acesta slut, lăsîndu-te acolo Pînă cînd timpuri peste tine au trecut; și totuși spiritu-mi plutit-a revenind Și plămădit-a un Bărbat, să fie-a ta pereche, O, Dragoste Întunecată și Pierdută! Cînd veni vremea, ieșind afar' din pîntecul lui Enion, 295
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și cu mai multă preocupare drama celui așezat pe Patul lui Procust. Se "taie" capete sau picioare, tinerii sunt mutilați din vreme de un sistem de învățământ care, din nou, pedepsește inițiativa și personalitatea, astfel încât funcționăm ca o nație de sluți și amputați, toți în același cadru, toți construiți după aceleași norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimțim toate aceste lucruri dar nu avem puterea și educația de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca niște închipuiți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la metamorfoze de coșmar ale degradării: „Urechea lui, închisă pentru graiuri,/ Cu scamă s-a umplut, de mucigaiuri./ Gingia moale, înțărcată, suge,/ Ochiul pornește blând să se usuce.”; „De țâțele femeii, rămase fără lapte,/ Prunci orbi și muți, schelete și sluți ai spânzurat.” Condiția umană e pusă sub semnul apăsător al blestemelor, cu mari viziuni ale agoniei universului („Usca-s-ar izvoarele toate și marea,/ Și stinge-s-ar soarele ca lumânarea./ Topească-se zarea ca scrumul”) și ale dezagregării monstruoase
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Opere, I-VI, introd. edit., București, 1967-1988; Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, I-II, pref. edit., București, 1968; St. O. Iosif, Opere, I-IV, București, 1970-1981; Dimitrie Anghel, St. O. Iosif, Scrieri, I-II, pref. edit., București, 1982. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Ducesa slută, București, 1968; Henry Jaeger, Disperații, pref. trad., București, 1968; Hermann Hesse, Jocul cu mărgelele de sticlă, pref. trad., București, 1969; Willy Breinholst, Manual pentru tați. Sfaturi vesele, București, 1969, Dulcea viață a soțului în teorie și practică, București, 1974; Robert
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
din 1997 se intitulează afin Serile la Mircești -, spațiul capătă parcă puteri protectoare, amintind de liniștea și pacea din adâncul mării. Trăind într-o lume aproape paralelă cu cea reală, S. își metamorfozează frustrările în ludic, susține multiple roluri, precum „sluta femeie cu măturoiul după ea”, care curăță tot ce poate, și scenă, și spectatori, dispărând în cele din urmă „în mâneca dramaturgului” (Figuranta). Într-o manieră ironică ce tinde spre grotesc și absurd, Picasso e imaginat a-și alege modelele
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului semnat cu Mephiticus, însăși viața fiindu-i condiționată de
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
conștiință, ajunge, înspăimântat, să își negocieze propria sinucidere, pedeapsă și expiere totodată. În Don Juan apocalipticul, „comedie neagră cu balet, măști și cântecele”, destinul lui Hitler apare ca bufonadă tragică a simulacrului, nebuniei și morții. Hitler joacă aici rolul „îngerului slut”, iar un bizar personaj proteic, cu numele de Joker, pe acela al lui Mephiticus. Parabolă ingenioasă, mizând pe o simbolistică a paradoxurilor: istoria pare un joc de pocher sângeros, în care Hitler se străduiește să fie „eternul Joker” (cartea care
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Nicula e un fel de Pană Trăznea Sfântul crescător de animale. Curtea lui e o „lume” a celor ce nu cuvântă, cu o faună vrednică de Gârleanu, întrucâtva și de D. Anghel (Curtea lui Nicula). O copilă nefericită, chioară și slută, nu trăiește decât pentru a îngriji un biet pui de bibilică. Tatăl îl sacrifică și i-l dă să îl mănânce, iar fata moare de inimă rea (Isădia). Pulsația sentimentală a unei asemenea relatări nu este intensificată de nici o notație
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]