278 matches
-
planuri diplomatice îmblă pin capul unui painjen, ce idei asupra lumei are un gânsac. Și dacă-ți spune vo anecdotă or vo istorie, ea se-ntîmplă totdeuna pe terenul naturei minime. Dacă o foaie de trandafir a căzut pe un gândăcel smălțuit, a fost cu intenție... regina a aruncat batista, în taină, uimitului ei servitor... dacă painjeni încunjură c-un voal diamantin capul unei flori pe cari cad apoi mărgăritărele de rouă, el zice: vezi ce frumoasă mireasă. Și painjeni țes de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gîndul Îndrăzneț al lui Iancu. Nu trece hotarul ce desparte tărîmurile. Este mulțumit cu ceea ce poate stăpîni: „Ș-Însumi mulțumit cu mine Mă duceam și mă culcam” și, după evaziunea provocată de Amor, se Întoarce la peisajul său intim: cîmpurile smălțuite, iarba pe care strălucesc bășicuțele de rouă, turmele de oi care zbiară plăcut, taurii care mugesc apăsat, călușaua care nechează, albinele, rîndunelele, ciobănițele care cîntă etc. Nu se poate zice că Iancu Văcărescu are o percepție mai profundă a lumii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din lumea realului pătrund mai liber și Într-un număr infinit mai mare pe poarta poemului. Însă marile teme rămîn, de regulă, În pragul acestor petreceri cu vorbe indignate, smălțuite uneori cu culori țigănești. VII Grigore Alexandrescu. Cultul „stilului deslușit”. Migăloasa scenografie a grandorii Și Grigore Alexandrescu se plînge de lipsa modelelor și de sărăcia limbajului („nu este, zic, de mirare dacă literatura noastră n-a produs Încă nici un cap
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subțire face-o punte-aeriană, Iar În leagăn de matasă gangurul misterios Cu privighetoarea dulce se Îngînă-armonios. Jos pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc În părechere pe sîn alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gîndăceii smălțuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trec În aer, stau lipite...”. Ea deschide o veritabilă paradă a modei și a virtuților În lumea păsărilor și a florilor de luncă. Cucul e Îngîmfat, macul doarme, senil, În timpul concertului, nufărul e Întristat ca un văduv, gîndăceii poartă hlamide smălțuite, bujorelul e vioi, rumen, busuiocul concupiscent („iubitor de sînuri albe”) etc. Abuzul de gingășii supără, evident, la lectură, Însă din aceste acumulări de făpturi grațioase se constituie o figură a imaginarului: aceea a extazului („sufletul cu voluptate În estaz adînc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uzate: o masă învelită cu o față nouă de catifea, vreo două fotolii verzi foarte desfundate. Pe un scrin mic, o ceașcă de cafea rămăsese încă înnegrită lângă o mașină de spirt. Un simplu bec cu abajur verde de tablă smălțuită atârna deasupra mesei, de un fir lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor, pe scaune. De obicei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
punct de vedere biologic. Kelly, în 1996, afirma că nu există nici un risc recunoscut pentru sănătatea țesuturilor cu care vin în contact reconstrucțiile protetice din ceramică. Expunerea excesivă la floruri poate să ducă la o degradare chimică a suprafețelor ceramice smălțuite. Acest lucru poate favoriza acumularea de placă datorită rugozitaților formate. Toxicitatea elementelor filtrabile din masele ceramice este extrem de redusă. V. Celenza arată că ceramica smălțuită necorespunzator poate da nașteri unor modificări la nivelul parodonțiului marginal prin apariția inflamațiilor. Cercetări recente
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ceramică. Expunerea excesivă la floruri poate să ducă la o degradare chimică a suprafețelor ceramice smălțuite. Acest lucru poate favoriza acumularea de placă datorită rugozitaților formate. Toxicitatea elementelor filtrabile din masele ceramice este extrem de redusă. V. Celenza arată că ceramica smălțuită necorespunzator poate da nașteri unor modificări la nivelul parodonțiului marginal prin apariția inflamațiilor. Cercetări recente susțin că introducerea în practică a noilor mase ceramice și, mai ales, a sticlelor ceramice (sisteme integral ceramice) acumularea de placă pe suprafețele acestora este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei, brățări, agrafe etc. obiecte de cult, piese de îmbrăcăminte (nasturi, copci, paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
aici trebuie să-și ducă zilnic activitatea niște oameni. O masă cu colțurile roase demult, un registru soios cu colțurile îndoite, două telefoane cu coarbă, poate de pe timpul războiului mondial, o găleată de zinc, lângă care se odihnea o cană smălțuită și o bancă grea de stejar lustruită de atâția oameni care s-au odihnit pe ea, acesta era tot mobilierul din camera ceea. La capătul băncii, un om îmbrăcat nepotrivit cu anotimpul, jegos și neras părea că dormitează cu fruntea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină neagră cu brânză de oi, însă gustoasă și plăcut mirositoare; cu fructe luate dintr-un paner de nuiele, uneori chiar și cu câte o străchinuță, tot din lut, neapărat smălțuită, plină cu miere de albine cu aromă de salcâm sau tei; toate servite la umbra unui copac, de multe ori chiar sub un tei... În general, mi-i amintesc ca pe niște oameni sărmani, dar primitori, sinceri, cu frica lui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încă dormea; soția lui Bidaru, alături cu leagănul din pânză roz cu buline albe ce se zgâlțâia pe patru rotițe în care cealaltă fetiță ceva mai mică gângurea ceva în limba ei, îl aștepta cu două cești rustice din lut smălțuit, pline ochi cu cafea aburindă, cunoscută de consumatori sub numele de "nechezol." Bidaru nici nu reuși să se așeze comod pe băncuța din față, că și fu asaltat de noutăți: Știi cu cine m-am întâlnit în drum spre dispensar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în București, Aghiuță își ia numele de Kir Ianulea și își inventează o biografie aventuroasă, pe care o răspândește în târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din mielușea a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aveam în brațe. Nu știu de ce mi-a fost rușine să mă vadă servitoarea că aduc flori neprimite acasă și asta era fără temei, pentru că de obicei îmi cumpăr singură flori, pe care le aduc și le risipesc în vase smălțuite."449 Oricum utilizarea alegorică și simbolică a florilor este infinită și, în mod frecvent, suplimentată cromatic: asocierea floare soare este proprie culorii galbene; aceasta este de câteva ori amintită explicit: "Moda cerea mult un galben de culoarea lămâii, care la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că mortul trebuie să aibă cu ce-și plăti vămile văzduhului. Groparilor trebuia să li se dea peste groapă câte o găină fiecăruia. Mai recent, cum găinile din ogrăzile oamenilor s-au Împuținat, groparilor li se dă câte o găleată smălțuită. Trebuie de remarcat solidaritatea vecinilor În astfel de momentele. Ca și În cazul clăcilor și a nunților, la Înmormântări comunitatea era solidară. Începând cu spălarea mortului și continuându-se cu celelalte momente, până ce avea loc praznicul, vecinii erau prezenți oferindu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de prețios, atît de inelat, atît de roz, atît de lucios, încît e limpede că nu mai face parte din ele, cum nu face parte din două linii săgeata purpurie și crestată a unei cochilii, răsucite în chip de turnuleț smălțuit, din unele frumoase pietre plate, lipite cîte două, între care a fost prinsă pe plajă. M. Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, p. 124 (59) Afară ninge. Afară ningea, a nins, afară ninge. Fulgi de zăpadă. Fulgi mari de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să cadă în apă fără să le mai ridice. De acolo clădirea părea înaltă, se vedea în continuarea imaginii ei oglindite în lac. Soarele din spate încă nu se zărea, dar razele lui scăpau și poleiau vârful acoperișului din olane smălțuite făcându-l să ardă ca aurul. Ștefan, mut, sta și se uita la palatul lui, palatul pe care i-l dăruise taica atunci când se întorsese de la Adrianopol. Odată, nu putea să-și aducă aminte când, venise aci cu barca în mijlocul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cealaltă parte a satului carnea de porc mai făcuse o victimă. Fără ca nimeni să știe, fără ca nimeni să afle. țața Tinca stătea la masă cu badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
apă, într-o penumbră de peșteră, până venea să mă spele. Camera mea era minusculă, chiar și văzută de mine cel de atunci. Locatarul precedent îmi lăsase moștenire un mare sac cu jucării, în majoritate păpuși cu cap de carton smălțuit, ciobite ca vai de ele. Și-această a doua grotă în care mi-am adăpostit trupul moale, asemenea racului ce intră în cochilie, era arhitectura Iu 'pește: bloc muncitoresc mirosind a săpun de rufe, a varză stricată, a fecale. Și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de floarea soarelui în față. Fetele îndrăznețe și vulgare, cu părul vopsit roșu, strigîndu-și ceva de la un geam la altu-n amurg. Droaia de lume în haine pestrițe socializând zgomotos într-o curte a unei ruine, bând din căni de tablă smălțuită și ascultând "manele", muzica sinistră și pătrunzătoare a ghetoului românesc. Am trecut și prin sate țigănești (căci în provinciile românești țiganii au fost "robi ai pămîntului" timp de câteva sute de ani), unde cei bogați - mai ales din jafuri și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
trebuit să demolăm vechea casă cu prispă, abia se mai ținea în bârne, un perete întreg de tencuială i-a căzut în primăvară după multele ploi, trecem prin camerele frumos mobilate, cu tot confortul necesar, inclusiv toalete, cu rezervorul alb smălțuit din care se trage apa, la privirea mea uimită părintele îmi explică, Sper să rezolv o dată pentru totdeauna și problema asta, să nu mai văd pădurea dimprejur plină de hârtii și mizerii, pe unde umbli să calci tot pe excremente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cameră bunica. Miroase a fân, a lapte și a poame. „Am venit și eu la București”, spune ea și Își așază mâinile În poală. Ochii albaștri sunt tineri. Mâinile aspre te freacă cu busuioc după ce te-ai spălat În ligheanul smălțuit pus pe băncuța de lângă tufa de trandafiri ce Îmbracă aproape, fântâna. În fântână trăiește un balaur. Purtând cămașa albă și mirosind a busuioc intri În biserică. În timpul slujbei transpiri și Îți amorțesc picioarele. Ai vrea să ieși afară. Bat clopote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
parbriz, pare atât de departe. Puțin mai înainte am întrebat-o dacă nu-i este frig fără ciorapi, mi-a spus că nu, că nu-i este niciodată frig. Și-a prins părul cu o grămadă de agrafe din metal smălțuit, din care multe sunt crăpate. Este o țărăncuță care se îmbracă din piață sau din magazinele acelea fără uși, cu vânzătoarele înghețate de frig mestecând gumă americană. Este prima sâmbătă de octombrie, o duc să avorteze. A venit până în centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
suplinea bicicletei, ca să parcurgă ci dibăcie de adevărată campioană cei cincisprezece kilometri dintre casa ei de la țară și prăvălia așezată în inima târgului. Când Matilda se urca pe scara mobilă ca să șteargă praful de pe polița cu vase colorate, din tablă smălțuită, îmi prezenta două pulpe zdravene, în genul acelora pe care Egon le-a fixat de atâtea ori cu cărbunele său genial pe albul hârtiei. Într-o după amiază fierbinte, n-am mai putut rezista. - Matilda, să-ți fie rușine! începui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Închis cu pereți sau galerii și lăsat descoperit. Decorat cu faianță, gresie, plante ornamentale, mici fântâni sau palmieri, după zonă, la casele de țară este situat Între edificii și ține uneori rolul ogrăzii. Pava sau pavita. Vas special din metal smălțuit, cu mâner În partea superioară, capac și cioc, folosit la Încălzirea apei. Pavesa. Supă de carne cu (uneori) usturoi, crutoane și ouă. Payró, Roberto J. Jurnalist și scriitor (1867-1928), reformist argentinian, care a evocat În opera sa obiceiurile lumii latino-americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]