2,620 matches
-
mai regăsi, e tema principală a filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce la o deschidere spre Celălalt, spre un echilibru cu lumea, spre vindecarea angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
filosofiei existențiale de astăzi". Deci un existențialism larvar, care, prin mijlocirea smereniei, duce la o deschidere spre Celălalt, spre un echilibru cu lumea, spre vindecarea angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar dacă smerenia "dă socoteală de cele
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
angoasei: Se pierde sensibilitatea filosofică în sensibilitatea religioasă, odată cu smerenia? Dar trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar dacă smerenia "dă socoteală de cele ce vor să fie", e tocmai fiindcă vestește conștiinței un echilibru în altceva, ori ieșirea din singurătate, capătul de drum al unei inimi neliniștite". Eliberată
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
trecerea de la frică la smerenie e o adevărată etapă de cunoaștere existențială. Conștiința trăitoare, dominată de spaime, presimte pe Celălalt; iese din strînsoarea neființei prin faptul însuși al fricii. Smerenia e conștiința unui raport la altceva decît ea. Iar dacă smerenia "dă socoteală de cele ce vor să fie", e tocmai fiindcă vestește conștiinței un echilibru în altceva, ori ieșirea din singurătate, capătul de drum al unei inimi neliniștite". Eliberată de neliniște, inima se arată capabilă de dragoste. Iar dragostea arătată
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
nu poți face, cum au făcut Buñuel și avangardiștii în general. Or, la noi, mai toți cineaștii se consideră din capul locului artiști suficienți lor înșiși, cu aroganța de "a crea" indiferent și dincolo de ce e deja creat, fără acea smerenie prin care artistul și în mod expres cineastul își dau seama că numai Dumnezeu a creat ex nihil. Omul nu poate. În orice caz - nu cel cu aparatul de filmat. Iar corolarul acestei smerenii, în actul secund al creației umane
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
ce e deja creat, fără acea smerenie prin care artistul și în mod expres cineastul își dau seama că numai Dumnezeu a creat ex nihil. Omul nu poate. În orice caz - nu cel cu aparatul de filmat. Iar corolarul acestei smerenii, în actul secund al creației umane, e că, în ce mă privește, nu concep un autor - romancier sau cineast - care să inventeze povești sau să spună povești fără ca ele să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
fecioria, ci fecioria care «naște», care rodește, pe Fecioara Mamă”<footnote Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Jertfă și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii omenești de a primi, aceasta L-a făcut să Se dăruiască de asemenea total În toată smerenia Sa dumnezeiască<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 70 footnote>. Acest
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii omenești de a primi, aceasta L-a făcut să Se dăruiască de asemenea total În toată smerenia Sa dumnezeiască<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 70 footnote>. Acest lucru Îl surprinde Sfântul Simeon Noul Teolog atunci când vorbește despre Maica Domnului ca Mireasă: „Asemănatu-s-a Împărăția cerurilor, Împăratului care a făcut
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
bunăvoie, făcând posibilă Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Trupul luat prin ea, Hristos l-a făcut ca templu sfânt pentru Sine Însuși. În continuare, Sfântul Simeon ne vorbește despre negrăita coborâre a lui Hristos la noi, arătându ne nouă pildă de smerenie: „Vezi ce bunătate și coborâre de negrăit? Vezi ce covârșitoare iubire de oameni? Vezi mărimea iubirii și bunătății? Învață de aici, tu, cel ce ți Închipui lucruri mari de spre tine, să te smerești și să fii modest, și niciodată
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de a slăvi pe Maica lui Dumnezeu e de a Întrebuința «imnul tăcerii». Aceasta nu Înseamnă răceală și lipsă de mare evlavie iubitoare, ci, dimpotrivă, cel mai adânc jar al inimii. Să cinstim pe Împărăteasa Cerului, urmând-o deplin În smerenie și supunere până Întru Încât să facem ceea ce și a făcut ea, ca să ne putem Învrednici de Înfierea ei. Fiii Maicii Domnului cunosc plinătatea rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști”<footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
față de o cultură considerată încă imatură, incapabilă să stea pe propriile picioare, să dureze tocmai prin forța de a-și asuma deopotrivă continuitatea și schimbarea, în jocul lor neîntrerupt. Este, în fond, paradoxul preotului care, îndeplinindu-și ritualurile cu deplină smerenie și umilitate, gîndește în același timp că, dacă el ar înceta să mai aducă jertfe pe altar, zeul ar muri de foame. * Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, Antologie realizată de Cezar Paul-Bădescu, Pitești, Editura Paralela 45
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
ca un supliciu punctat cu riscul ridicolului, al ratării și eșecului, succesul confruntat cu oprobriul și umilitatea, vecin cu iluzia, dar în opoziție cu brutalitatea socială, plătit cu sacrificii și întîmpinat cu îndoială sau autoironie, succesul nesupunerii, dar și al smereniei în fața sublimului, cu intuiția că mai există ceva deasupra, neatins, intangibil. Alternativa nu are însă succesul asigurat nici pe propriul său continent. Cahiers du cinéma pare să-și amintească de timpurile când lăuda Detașamentul roșu de femei și toate maoismele
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
vestiți prin apărarea ortodoxiei, uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în bunătate, împodobiți în purtări, modești în înfățișare, sinceri și hotărâți, cu pricepere în ale obștii, mulți dintre ei cu o origine strălucită, cu o smerenie dumnezeiască, cu inima voioasă, înveșmântați cu veșmântul de aur al virtuților, bărbați minunați în toate privințele, întru tot strădalnicii noștri Părinți se prezintă ca personalități de prim rang și de o energie inepuizabilă în toată activitatea și ținuta lor lineară
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dragostea lui Hristos 132. Parafrazându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că, de am vrea să le vedem răbdarea, vom vedea că se urcă pe cea mai înaltă culme a ei; de-am vrea să le vedem smerenia, vom vedea iarăși că și aici nu rămân în urma nimănui, ci pe toți îi depășesc; de-am vrea să le vedem credința, vom vedea că și aici au strălucit mai mult decât toți. Sufletele lor sunt ca niște icoane însuflețite
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Constantin Abăluță, e, în bună măsură, un Paradis al lucrurilor umile. Semn de timorare, de retractilitate, desigur, din punct de vedere psihologic, dar și de smerenie din punct de vedere religios (căci există în producția în chestiune semnele unei religiozități criptate), întrucît în această lume inanimată pare a se fi retras grația divină ofensată de imperfecțiunea umană. Marginea, periferia, secundarul, ne încredințează gînditorii creștini, poartă holografic
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
nu doar omul are nevoie de Providență, ci și Providența are nevoie de om. E la mijloc un compromis între schema mistico-creștină și umanism, întrucît o grandoare antică se revarsă asupra viziunilor cosmogonice, o superbie a umanului se implică în smerenia cu care e întîmpinată Creația universală: "Din nord la sud răsună a trîmbițelor/ flamură către cerul ca unică ispită,/ Cu scăpărarea frumuseții peste carnea demult scrumită./ în nămolul apelor sînt/ în continentul neprihănirii, mai în afară/ și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
care ne-a învrednicit să-l facem, virtuțile noastre și toată fapta bună și orice gând curat aduse ele. Rugăciunea neîncetată este de cel mai mare folos pentru vindecarea părerii de sine. Toate acestea ne ajută să ne așezăm în smerenia lui Iisus Hristos, dobândind pace și liniște sufletească...* - În altă ordine de idei, Părinte Profesor, Care este legătura dintre Cruce și post și care este folosul duhovnicesc al cinstirii ei în această perioadă de pocăință? - Harul pe care îl primim
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
v-a făcut mai înțelept de-a lungul vieții și în ce sens a mers această înțelepciune, de la prima înțelepciune a tinereții, la înțelepciunea târzie a vârstei de acum? Mi-am însușit "înțelepciunea care rezultă din rugăciunea pe care, cu smerenie, o rostesc în fiecare dimineață. Iată conținutul acestei rugăciuni: "O Doamne, Dumnezeul nostru! Ce suntem noi!? Ce valoare are viața noastră, bunătatea noastră, dreptatea noastră, puterea noastră!? Puterea celor puternici este zadarnică în fața Ta. Oamenii celebri sunt ca și cum nici n-
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
românești din unele țări europene, pe care le-am străbătut împreună - drept „Badea Cârțan contemporan”, ortodoxia și ecumenismul fiind pentru preacucernicia sa un credo de viață, norme ale conduitei de zi cu zi. Doar câțiva fățarnici, oameni mărunți îi vânează smerenia și opera de mare cărturar, fiindcă prietenii săi sau enoriașii, români cu suflete calde, încărcate de evlavie, îl prețuiesc, îi admiră zidirea de fiecare zi, cu totul exemplară. Fapte din viața sa pot servi, astăzi, ca model de înțelepciune și
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
Decizia de majorare a salariilor profesorilor cu 50%, din urmă cu trei ani, a fost o greșeală care trebuie recunoscută "cu smerenie", pornind de la ideea că a recunoaște o greșeală este mai bine decât a persevera în eroare, a afirmat, luni seara, premierul Emil Boc. "O spun răspicat și cu smerenie în fața românilor: susținerea majorării salariilor cu 50%, în 2008, a fost
Boc: Recunosc cu smerenie că decizia de majorare a salariilor profesorilor cu 50% a fost o greşeală () [Corola-journal/Journalistic/26809_a_28134]
-
cu trei ani, a fost o greșeală care trebuie recunoscută "cu smerenie", pornind de la ideea că a recunoaște o greșeală este mai bine decât a persevera în eroare, a afirmat, luni seara, premierul Emil Boc. "O spun răspicat și cu smerenie în fața românilor: susținerea majorării salariilor cu 50%, în 2008, a fost o greșeală pe care și eu o recunosc. Am fost unul dintre aceia care, deși nu eram nici membru al Guvernului sau al Parlamentului, am susținut din calitatea de
Boc: Recunosc cu smerenie că decizia de majorare a salariilor profesorilor cu 50% a fost o greşeală () [Corola-journal/Journalistic/26809_a_28134]
-
momente care cu greu pot fi uitate. Sunt mărturiile unui om care a avut parte de întâlniri fabuloase cu oameni despre care cei mai tineri nu au auzit decât de la profesori sau de la bunici. De această dată, în capitolul ”Noblețea smereniei”, scriitorul Dan Ciachir ni-l înfățișează pe părintele Dumitru Stăniloae pe care l-a întâlnit pentru prima dată în noiembrie 1982. Despre Dumitru Stăniloae ar fi multe de spus, dar oricine trebuie să știe că avea o natură pozitivă. Era
Parizienii se distrează în timp ce românii trăiesc o TRAGEDIE by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27263_a_28588]
-
inimă și-n univers Domnul se află, / - cel care ne-a cucerit cu simplitatea lui.” Autorul Cântului despre Domnul ascuns, nu se luptă așadar cu Dumnezeu - așa cum o fac unii din predecesorii săi romantici -, ci se postează pios și cu smerenie mai mult în rolul de descoperitor al o m e n i e i divine și al privirii creatoare dumnezeiești asupra a tot ce înseamnă o p e r ă divină. „Într-o privire copilărească,/ în blânda Hostie concentrată/ m-
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
foy je vueil vivre et mourir. BALADA CE FĂCU VILLON LA RUGAREA MUMEI SALE CA SĂ SE-NCHINE EA LA MAICA DOMNU’ (1958) Stăpînă-n Cer și-n lumea pămînteana, Împărătița mlaștenii Ghehénii, A dreapta-ți, în sobor fără prihana, Mă-ngăduie părtașă-ntru smerenii. Căci cea din urmă-s eu din toți smerenii. Și mult nemercicíi intru păcate. Doar haru-Ți, nesfîrșit în bunătate, Mai poate izbăvi și înțălege. Ci nu-s hicleana; cugetu-mi curat e: Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Că
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
VILLON LA RUGAREA MUMEI SALE CA SĂ SE-NCHINE EA LA MAICA DOMNU’ (1958) Stăpînă-n Cer și-n lumea pămînteana, Împărătița mlaștenii Ghehénii, A dreapta-ți, în sobor fără prihana, Mă-ngăduie părtașă-ntru smerenii. Căci cea din urmă-s eu din toți smerenii. Și mult nemercicíi intru păcate. Doar haru-Ți, nesfîrșit în bunătate, Mai poate izbăvi și înțălege. Ci nu-s hicleana; cugetu-mi curat e: Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Că sînt a Lui, Tu, Fiului Tău, spune: Îndure-se
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]