330 matches
-
s-a tocmit cu arhiereii să-L vândă pe treizeci de arginți. La sfârșitul Cinei S-a dus cu ucenicii în Muntele Măslinilor, într-un loc numit Ghetsimani. Printre multe altele Iisus le-a spus: "Voi cu toți vă veți sminti în noaptea aceasta." Petru a zis: Dacă se vor sminti cu toții, eu nu mă voi lepăda de Tine!". Era întuneric, adică în puterea nopții. Și Iisus Hristos i-a răspuns lui Petru: Înainte de a cânta cocoșul a doua oară, te
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
de arginți. La sfârșitul Cinei S-a dus cu ucenicii în Muntele Măslinilor, într-un loc numit Ghetsimani. Printre multe altele Iisus le-a spus: "Voi cu toți vă veți sminti în noaptea aceasta." Petru a zis: Dacă se vor sminti cu toții, eu nu mă voi lepăda de Tine!". Era întuneric, adică în puterea nopții. Și Iisus Hristos i-a răspuns lui Petru: Înainte de a cânta cocoșul a doua oară, te vei lepăda de Mine de trei ori!". Într-adevăr, cocoșul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie a religiilor, denunță lungimea slujbelor ortodoxe și a parastaselor, îi declină babei Floarea frecventarea bisericii și asumarea Tainelor, ba îi mai și smintește pe unii clerici, cu înclinația și predispoziția lui pentru "dezbateri sincere"... Dar teologie nu știe. Fiindcă teologia nu se deprinde numai în bibliotecă, tot așa cum excursiile nu se fac doar pe hartă. Intelectualul nostru nu mai are priza la popor
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
de multe ori era obosit sau boala îl măcina, avea răbdarea și înțelegerea să-l primească și pe cel întârziat care sosea la o oră nepotrivită la spovedanie. Nu alunga și nu îndepărta pe nimeni pentru ca omul să nu se smintească. Își disimula suferința de care nu se plângea niciodată și o închidea în trupul său. A fost omul rugăciunii dar și cel al suferinței, înfruntând în tăcere supliciul închisorii, cât și durerea trupească acumulată de-a lungul anilor. La sfintele
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
crucea sa un moment de reculegere, ca recunoștință a tot ceea ce a făcut pentru tine și familia ta. Să purtăm respect și recunoștință celui care cu smerenie ne-a iertat și povățuit cu vorbe dulci, bine ticluite ca să nu ne smintim, indiferent de greșelile noastre. Întotdeauna, indiferent de persoana pe care o avea în față, manifesta un calm ieșit din comun. Cu vocea caldă și blândă, împărțea sfaturi părintești și povețe duhovnicești. Cei care l-au avut duhovnic afirmă, cu durere
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
și să măture de jur împrejur. Hai, serios? Asta-i prea de tot! Când și când, câte unul trecea sub vreun acoperiș apropiat ca să fumeze și să nu i se ude țigara. Ei și atunci, să nu crezi că suntem smintiți de-a binelea? Ba bine că nu! Țâcneală curată! Parol, pe onoarea mea! aprilie 2013 Referință Bibliografică: Nebunie curată / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 834, Anul III, 13 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cristea Aurora
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
de nevoia unei mai cuprinzătoare reviste online. În plus, Părintele lucrează spre prevenirea râului, care, cu viclenie demoniaca, se infiltrează, când și cum nici nu gândești, în suflete. Părintele nu voia că lumea cea căutătoare (uneori de deșertăciune!) să se smintească - și, ca urmare, lumea trebuia atrasă, prin lucrarea foarte gingașa a Internetului, spre cele duhovnicești, ale Binelui, Dreptului și Frumosului Dumnezeiesc (să nu apuce Satana să le răpească sufletele și atenția voluptuous-moleșită, spre pustiu!). Și, astfel, preotul RADU BOTIȘ a
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
nebun. Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel, Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel! De cinci ani, fără oprire, niciodată n-am lipsit, Și doar nu-s avar din fire, dolăreii - m-au smintit! Știu cât e de greu acasă, muncesc doar pentru copii, Încă pân-la primăvară sau la vară, nu? Mai știi? Doamne, Tu le știi pe toate, însă noi, mai greu aflăm Și-apoi altfel nu se poate, calea Ta să n-
AZI E BOBOTEAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348823_a_350152]
-
grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de român, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spumă asta-nveninată, ăsta plebe, ast gunoi Să ajung-a fi stăpâna și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
ori cel puțin sugerat, să nu conțină frivolități și acte de violență împotriva oamenilor și a animalelor, să nu conțină acte împotriva naturii, a plantelor, a solului și apei, să promoveze acțiuni și lucruri pozitive și nu din cele care smintesc mintea copiilor și în sfârșit, autorul trebuie să posede un anume spirit ludic, să intre el însuși în pielea personajelor și în lumea poveștilor, astfel încât să fie credibil. Toate aceste calități le posedă cu prisosință autorul de față, un om
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
tăiat mesteacănul. N-am avut cui spune durerea. Uite, Geani, galben-verde! și uite... foc!, foc!... Geaniii, arde! Săriți! - Taci, fă, că sperii copilul! - se răsti spre ea, Pandele. Mare scofală, un câmp cu rapiță și câțiva maci înfloriți. Te-ai smintit? Unde vezi tu că arde? - Las-o-n durerea ei! O cunosc. Un suflet rătăcit - interveni Zîna. Autoritatea din glasul bărbatului îmbrăcat în uniformă îi luă prin surprindere: - Pregătiți biletele, abonamentele!... Ooo, Zîna! Săru’-mâna, doamna scriitoare! Matei făcu ochii
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape negri, cumpătat la vorbă, mai mult tăcut și grav, de parcă întotdeauna se gândea la ceva profund. Ținuta lui părea că impune o distanță mare între el și ceilalți din jur. Dacă “sminteai” ceva, îți spunea apăsat o vorba, de-ți venea să intri în pământ. Mama soacră era scundă, blondă, cu ochi senini, albaștri, moștenire lăsată soțului meu, apoi fiicei mele, și acum și nepoatei. Era mereu zâmbitoare, avea multă voioșie în
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
altul pe care el l-a atras la aceasta nu o va face! Zice Mântuitorul: „Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceștia mici” (Cf. Luca 17:2). Drept urmare, cei care se joacă cu aceste amenințări să știe că nimic nu este mai grav în fața lui Dumnezeu decât să scoți pe cineva din comuniunea cu Biserica lui Iisus Hristos
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
Dumnezeu. Iată ce sublinia marele Părinte Galeriu într-o rostire duhovnicească: „Sincer, pot mărturisi că în Evanghelie, în Hristos, în comuniunea cu El simt că mă aflu în adevăr, în lumina adevărului și nici o filosofie din lume nu mă poate sminti, nimic din lume; n-am nici un argument împotriva adevărului de la Dumnezeu, toate argumentele sunt pentru Dumnezeu și dimpotrivă toate celelalte sunt „arginții” căderii, ai prăbușirii omului din adevăr (cum a căzut satana ca un fulger din cer). Și atunci poți
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
cronicarul. dar mai sunt și alții-sărmanii de ei, Dumnezeu să-i ierte!-care s-au învechit în sminteală și li s-a întinat lor și cugetul, și inima; aceștia cred că sunt stăpânii adevărului împotriva lui Dumnezeu, răstălmăcind totul și smintindu-i și pe alții, cu raționamente și vorbe meșteșugite... De unde ar trebui să pornească o astfel de discuție? Desigur, de la nație sau națiune, de unde derivă cuvântul național. Este națiunea o realitate sau o simplă convenție? Este națiunea de la Dumnezeu sau
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
au nici cel mai din urmă simț de pudoare, când degradarea moravurilor politice merge până la acordarea de bacșișuri patriotice între ai noștri, numai într-o așa stare de lucruri se poate întîmpla ca un agent al guvernului să aibă cutezarea smintită de a pălmui în public pe un reprezentant a cărui persoană este anume declarată inviolabilă prin lege. Noi, cari, deosebindu-ne de patrioții de meserie, sîntem de părere că un așa scandal, deși servind opoziției prin discreditul ce aruncă asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în ochii îndrăgostiților eminescieni care devorează ființele "ochii păgâni", precum în Ondina. "Și în ochii tăi cei negri / Eu privirea să mi-o pierd". Eminescu se desparte de învățătura Noului Testament care spune că "dacă ochiul tău cel drept te smintește" trebuie să-l smulgi, să-l "arunci din tine" (Matei, Cap. 5, 29, Predica de pe Munte). E "pipăire" în privirea lui Eminescu, care curge ca un ulei încins pe trupul gol al iubitei: " Știind că nimeni nu e în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mergînd de la găselnița ultimei bienale venețiene, cu unul din saloanele ei naționale realmente gol, pînă la fojgăieli locale vrute, în ochii acelorași globtrotteri de proiecte, să racodeze, vezi doamne, insuportabila desuetudine periferică la alămurile globale ale nimicului. E o poftă smintită în a pulveriza, a artificializa și ce-a mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu formulează nici o comparație de preț și nici o metaforă care să ne fure ochii și să încânte urechea. De ce rămân în minte, deși nu au în ele nimic memorabil? Cum se face că aceste confesiuni, de o exasperantă banalitate, acaparează, „smintesc” fantezia noastră de lectori sceptici, în fine, cum de reușește B., poet care voiește să fie un anarhic în estetica poeziei, să simplifice atât de mult limbajul poeziei, dându-i, în același timp, atâta pregnanță și o așa de mare
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
dînsul? LAIS Dar ce-ți pasă. (lui CHALKIDIAS) În sfârșit, Nu a fost decât dorința de a mă peți pe mine Ce te-a-mpins la nebunia de-a te vinde chiar pe tine? CHALKIDIAS Da, căci tu mi-ai smintit capul. Am crezut cu-așa tărie - Nu prea râde de-o nătângă dar pioasă erezie - Cum că ținta cea mai mare, cel mai scump odor al sorții E să te posed pe tine, fie chiar cu prețul morții. LAIS De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dotat, neci o minte cât de isteață, care ar putea să producă multe lucruri cumsecade, nu ne ajunge nouă aci. Numai un om întreg, dotat cu profunditate și pătrundere poetică poate renaște oameni întregi. Altfel e la caracterul unde e smintit ecuilibrul dintre viața ideală și cea individuală. Asta e posibil într-un mod îndoit, care iar condiționează o temă duplă pentru Notă. în sensul acesta zice Tieck: "Cum își aservește un muzic în operă testul, astfel sunt și în cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în București un soi de smintit de care se păzește toată lumea - sârb de neamul lui, și anume strănepotul acelui sîrbotei trădător, Macedonski, care-a vândut creștetul sfânt al lui Tudor pe mâna adunăturilor de vagabonzi ale grecului Ypsilante. Acest individ - smintit în opinia oricărui om -, deși nepot de sârb prost, se pretinde neam de boier de Țara Românească, ca și când n-ar fi existând nimene - în satul lui Cremene - care să știe vorbirea acestei țări. Dar nu numai atât. El, în gândul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lumea de afară? Concentrați-vă asupra lumii interioare. Cel mai scurt drum către exterior trece prin interior. Legenda Întrupării este absurdă pentru un evreu sau pentru un grec, dar numai cu ajutorul acestei absurdități au reușit creștinii să impună rațiunea lor smintită într-o lume secătuită de prea multă rațiune, extenuată de specularea filosofică a miturilor și misterelor. Atunci cînd Iulian cel credincios, numit pe nedrept Apostatul, a vrut să se întoarcă la zeii culturii lui, era prea tîrziu: legea majorității era
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
adevărul celuilalt, să decidă în numele lui, să preia asupra lui povara responsabilității individuale a celuilalt: ce se petrece, de pildă - se întreabă Platon - când armele împrumutate de la proprietarul lor trebuie restituite conform definiției dreptății, dar vechiul lor proprietar s-a smintit? Inserția primatului lui a ști asupra lui a fi ni se pare aici vizibilă și ea oferă un al treilea raport analogiei noastre: principiul enunțat i se poate aplica lui Platon față de propriul proiect, filosofului față de cetatea lui și oricui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]