330 matches
-
era întotdeauna străbătut de o cometă, cu toate că bunica, referindu-se la o tăietură din ziar, ne precizase data exactă a acelei apariții celeste: 17 octombrie 1882. Nu mai puteam să ne imaginăm turnul Eiffel fără să-l vedem pe austriacul smintit care se arunca din vârful lui dantelat și, trădat de parașută, se zdrobea de pământ în fața unei mulțimi de gură-cască. Père-Lachaise nu avea pentru noi nimic dintr-un cimitir pașnic, însuflețit de șoaptele respectuoase ale câtorva turiști. Nu, printre mormintele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
știu exact... - Cum nu știi? Doar mi-ai povestit tot! - Nu, căci, vezi tu, în poem... - Cui îi pasă de poem! În realitate, l-au ucis sau nu? Privirea lui, ațintită asupra mea deasupra flăcărilor, strălucea cu o sclipire ușor smintită. Vocea lui devenea aspră și totodată rugătoare. Am suspinat, ca și cum aș fi vrut să-i cer iertare lui Hugo și, cu un ton ferm și răspicat, am declarat: - Nu, nu l-au împușcat. Un sergent bătrân, care era acolo, și-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-le bani sau tutun. Unii dădeau, alții grăbeau pasul, iar alții slobozeau câte o înjurătură, adăugând cu un ton mustrător: „Doar vă hrănește statul... E o rușine!” „Samovarele” erau aprope toți tineri, unii evident beți. Toți aveau privirea pătrunzătoare, puțin smintită... Trei sau patru lăzi s-au năpustit spre Charlotte. Soldații își înfigeau bățul în pământul bătătorit din piață, se răsuceau, ajutându-se cu smucituri violente din tot corpul. În ciuda sforțării lor, totul aducea mai degrabă a joacă. Charlotte s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am scris pur și simplu: Charlotte Lemonnier. Însemnări biografice. De altfel, chiar în dimineața aceea părăseam pentru todeauna cripta familiilor Belval și Castelot... M-am trezit în toiul nopții. Tocmai îmi trecuse prin minte, ca un trasor, un gând imposibil, smintit. A trebuit să-l rostesc cu voce tare ca să-i pot cântări realitatea extraordinară: - Și dacă Charlotte mai trăiește?... Uluit, mi-am închipuit-o ieșind în balconașul ei plin de flori, aplecându-se pe o carte. De ani de zile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care ai dat-o nu de mult fiicelor tale fățarnice? (declamă iarăși) Sunt rege, fiecare atom în mine-un rege, Și, când fixez privirea, cum tremură vasalul (vorbind) El crede a fi încă ceea ce-a fost odată, o credință smintită! De-ar fi fiecare atom din tine un rege, însă fără sceptru și coroană, poporul ție supus trece străin și rece pe lângă tine și neci un sclav nu-și pleacă genunchiul său. Da, da! zdrențele fasonate pe moda nouă aruncă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de zâne (lat. dianaticus). Această filiație cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae, III, 1) până la Mircea Eliade (111, p. 245
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Suntem Într-un lagăr de exterminare: toți suntem contaminați, condamnați, toți ne așteptăm rândul. ș...ț În ultima vreme, fiecare zi este un necrolog. Și acest jurnal, o carte a morților, un pomelnic 8. Regizată și supravegheată de un dictator smintit, viața În România lasă o puternică impresie de suprarealitate, despre care vorbește Mircea Dinescu Într-un discurs ținut la Berlin În septembrie 1988: Suprarealismul ca metodă politică umblă nestingherit pe străzile unor orașe, dă năvală În casele noastre odată cu ziarul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
perspectivă absolută, În care tu te situezi, poate că această istorie nu are nici o relevanță. Perspectiva mea Însă este aici diferită: eu am vrut să intru, să mă uit În istoria aceasta măruntă, din ’71 până În ’89, când un dictator smintit reducea literatura la funcții clar propagandistice. Ea s-a străduit să rămână artă, să iasă de sub aceste indicații, și nu i-a fost tocmai ușor. Aici, pe mine m-a interesat doar atât - nu În comparație cu celelalte țări din Europa, fie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine intenționate: voluptuosul om E Înșelat prin facultăți superioare; Îndepărtat de la bucurie chiar În căutarea fericirii, Satisfăcut cu avantajele Naturii, ceea ce caută mii, Cu mâncăruri preschimbate, lipsite de gustul lor firesc, Soiuri smintite, ca să Îndemne dincolo Voința sa mai Înțeleaptă, apetitul său istovit! Să fie aceasta pentru plăcere? Învață un gust mai just: Și află că temperanța e adevăratul lux350. Notetc "Note" 1. Ediția germană nu conține referirea la un public (germanofon) și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
termenilor grecești desemnând normalitatea și anormalitatea psihică. Grupa de termeni Psihologie (procese psihice normale) Psihopatologie (fenomene psihice morbide) Nous = suflet Ek-nous = scos din minți a-nous = smintit Dis-nous = ostil Apo-noia = irațional Paranoia = nebun, cu mintea tulburată Phrenos = gândire, inteligență Ek-phron = smintit, ieșit din minți Dis-phron = trist, mâhnit Phreno-blabes = nebun Psyché = suflet, viață A-psychia = laș, mișel Pneuma = suflet, însuflețit A-pnea = lipsit de viață Mneme = memorie Mania = nebunie, demență, furie Maniakos = nebun Termenii latini pentru a desemna formele de nebunie - alienație mintală sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
smerenie colectivă și individuală Biserica va putea avea un adevărat ascendent față de liderii societății românești, predicând prin pacea lăuntrică atât perfecțiunea morală, cât și împăcarea cu semenii. Epistola unui păstortc "Epistola unui păstor" Tuturor celor pe care i-am trădat, smintit, dezamăgit: le cer iertare. Mă lepăd abia acum, la sfârșitul vieții, de vechile legături cu îngerii căzuți ai Securității. Semnând un angajament în tinerețe, am devenit toată viața un gardian al partidului ateu, spionând viețile celor iubitori de libertate. Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atenție drenată. De aceea, bucuria naturală de a asista în fața spectacolului retoricii a dispărut. Nimeni nu mai învață astăzi la școală arta expresiei înalte. În locul unei rostiri alese, întâlnim pretutindeni în spațiul public bombăneala, desfrâul nerușinat al flecărelii și elogiul smintit al bârfei. Amputarea imaginarului prin formatarea algebrică a inteligenței face din cei mai înzestrați moderni recenți niște oameni lipsiți de sensibilitatea hermeneutică naturală a anticilor. Nu mai învățăm proverbe, dar citim sloganuri; nimeni nu mai memorează poezii sau ghicitori, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care se bucură de prezența sfinției sale - tineri și bătrâni. Totuși, pe cei care au ambiția să vâneze, peste noapte, spectaculoase performanțe duhovnicești, povața bine măsurată a părintelui Teofil îi dezamăgește. La fel, pentru cei născuți la cumpăna dintre două lumi smintite, fiind crescuți în cultura suprafeței și a entuziasmelor infantile, vocea sobră a duhovnicului de la Sâmbăta răsună elocvent și aspru. Totuși, privindu-i apariția pe fundalul tradiției Bisericii, vom înțelege mai bine cum anume părintele Teofil întrupează miracolul unei frumuseți aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deschisă a restaurantului. Totul avea un sens, și degetele bătrâne care se crispau pe pielea neagră, și brațele tinere care tremurau sub picăturile înghețate. Și nimic nu mai era straniu. Am crezut o clipă, într-o străfulgerare a unui gând smintit, că e cu putință să mă aflu printre ei, să-mi mărturisesc foarte simplu durerea... Un bărbat s-a desprins din mulțime, având aerul că ne îndeamnă să intrăm mai repede, a constatat că s-a înșelat și a făcut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aceștia, nu mai Încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul În vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, În România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct În fundul iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
în preajma ta! Fața mea / E numai os și lumină contemplându-ți / Necuprinsurile. De ce n-ai fi-n mine însumi / Clădit cu ce-aș tânji după tine? / Cu cât sunt mai singur cu-atât ți-aud / Mai limpezi poruncile și-alerg smintit / Să le împlinesc. M-am uscat ca pielea / Întinsă la fum de când aștept să te înduri / Ești întunecatul acela străin cu corăbii de foc / Pornit pe bietele mele pâraie. Încăperea mea-i / Strâmbă, abia-i loc pentru un mormânt / și
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
Îl puse să urce și să coboare trei minute treptele unei scări pliante. Tensiunea arterială În poziție culcată, șezînd și În picioare. Apoi raze. — Respirați.... Mai adînc... Nu mai respirați... Inspirați... Țineți aerul... Expirați. Era hazliu și neplăcut, dramatic și smintit. Poate că mai avea de trăit Încă treizeci de ani, dar s-ar fi putut foarte bine, peste cîteva minute, să fie anunțat cu menajamente că viața lui de om sănătos, de om normal, se sfîrșise și că de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
A stat după aia o zi întreagă să chibzuie cum poate fo losi acest petic de papirus ca s-o controleze și s-o manipuleze. Cine știe ce mașinațiuni monstruoase a născocit mintea lui strâmbă! Scrâșnește din dinți cu furie. Un imbecil smintit, cu sufletul îngust. Surâde apoi a batjocură. Nu era nevoie să se ostenească atâta. Putea s-o întrebe direct numele invitaților. — Să cred că cinstirea aceasta mi-e adresată mie, sau literaturii? o întreabă Piso ironic pe Agrippina. N-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
într-o căldare. Încă un glas pițigăiat trâmbițează. Urmează un potop cumplit de ur lete pe care nu le înțelege pe de-a-ntregul. Stă și ascultă, tulburată. Doar nu s-or fi luat la ceartă trei nebune în casa ei! — Smintito! distinge la un moment dat. Parcă e vocea Domitiei Lepida, fiica celeilalte Antonii. — Dezmățato! Sângele îi îngheață în vine. Asta e Agrippina! Iuțește pasul. Aleargă. Să ajungă cât mai repede. Cotește la dreapta, la stânga, și se oprește ca trăsnită în fața
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oamenii Și această ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să iee în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pîn-și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinisme și de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
unele. Are o boală de piept, era încredințată alta; de aceia se tot duce prin țări străine să se caute. Nu-i numaidecât bolnav; pare om ca toți oamenii, după cât spun cei ce-l văd de aproape; însă-i cam smintit de învățătură. Are o odaie cu păreți numai și numai cărți. Nici nu vra să-și ieie soție; are de gând să se ducă la o sfântă mănăstire să se călugărească; ș-apoi s-a face vlădică ori mitropolit.(...) Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
NONSENS 185 193. finalitate obișnuită, oricât de umană ar putea să apară aceasta. El nu merge săși caute dreptatea pierdută, nici nu aleargă spre lege asemeni unei conștiințe justițiare, să vadă dacă mai există sau nu, dacă e dreaptă sau smintită. În cazul său, pare să fie valabilă credința că adevărul - legea, de această dată - este în altă parte. Nu neapărat dincolo, separat de lumea acestei vieți, însă în altă parte. Altfel nu ar fi așteptat întreaga viață, cu o răbdare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
NONSENS 185 193. finalitate obișnuită, oricât de umană ar putea să apară aceasta. El nu merge săși caute dreptatea pierdută, nici nu aleargă spre lege asemeni unei conștiințe justițiare, să vadă dacă mai există sau nu, dacă e dreaptă sau smintită. În cazul său, pare să fie valabilă credința că adevărul - legea, de această dată - este în altă parte. Nu neapărat dincolo, separat de lumea acestei vieți, însă în altă parte. Altfel nu ar fi așteptat întreaga viață, cu o răbdare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a putut decola. Marțea trecută era așteptat să se repeadă până aici într-un smintit de avion militar, dar a nins sau mai știu eu ce în Colorado, sau în Arizona, sau mai știu eu în care din locurile astea smintite și n-a ajuns aici decât noaptea trecută, la ora unu. Și la ora aia smintită a sunat-o pe Muriel din Long Island sau mai știu eu de unde și i-a cerut să se întâlnească în holul nu știu cărui hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
parte? m-a întrebat. — Da. Din cealaltă parte a camerei s-a auzit vocea doamnei de onoare desprinzându-se din adăpostul invizibil și prăfuit al canapelei. — Aș vrea să văd un copil de-al meu participând la un asemenea program smintit! Sau jucând. Mai curând aș muri decât să las vreun copil de-al meu să facă exhibiționism în fața publicului. Le pervertește viețile. Publicitatea și restul îi corup - întreabă orice psihiatru. În condițiile astea, cum te poți bucura de o copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]