563 matches
-
sigur. Deși Încercau să se dea drept membri ai breslei, păreau mai curând oameni de arme. Iar Încărcătura lor... Baloturi de lână, la vedere, Însă dedesubt... - Ce ai văzut? - Când am trecut peste Reno, În vad, un catâr s-a smucit Într-o parte, a căzut și a răsturnat Încărcătura. Nu era numai lână. Ci și lame de fier, și vârfuri. - Și unde s-au dus acești falși negustori? - Nu știu. Ne-am despărțit aproape de zidurile Florenței. Numai Rigo a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dante se trase mai aproape, Întinzându-se către cardinal ca și când ar fi vrut să Îl sărute pe obraz. Buzele lui aproape că Îi atinseră urechea. - Mai bine lumina păgânilor decât umbrele prostiei voastre, șopti el. Acquasparta, vânăt la față, se smuci Îndărăt. - O să te căiești pentru Îngâmfarea dumitale. Știm totul, totul! Dumneata, prieten al Anticristului! Dar nici măcar cei patru cavaleri care Îl Însoțesc nu te vor putea salva de la prăbușire, când va sosi momentul. Iar acel moment noi Îl vom hotărî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Învălui, orbindu-l. Pentru o clipă, simți un miros acru de mucegai, În timp ce o mână Îi apăsa țesătura peste gură. Încercă să sară În picioare, zbătându-se. Simțea În mod limpede masa unui trup În spatele lui și, din instinct, se smuci Într-o parte, Încercând să scape din strânsoare. O lamă sfâșie din spate gluga improvizată, alunecându-i pe umăr. Simți răceala oțelului trecându-i peste grumaz și o durere ascuțită urcând dinspre baza gâtului. Apoi atacatorul Își retrase arma ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
final iluzia temporală îmi alimentează temerile această hrană cotidiană înseamnă mai mult decât un surplus de vitamine orizontul se prăvălește într-o trăsură trasă de patru cai cunosc vizitiul (aceasta este singura certitudine) acolo pe capră stă chiar viața mea smucește hățurile sunt momente în care m-aș înhăma răceala zăbalei incită să fiu chiar eu un cal înhămat la trăsura propriei vieți (irezistibilă chemare) numai biciul mă oprește o șfichiuire lasă urme atemporale atunci îmi iau zilele la spinare și
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
aminti altora cu ce greutăți se confruntă omul înainte să moară. Câtă vreme acum - ei, probabil nu era deloc întâmplător faptul că schilodul Hefaistos era cel care construia mașinăriile cele mai ingenioase; un om normal nu avea nevoie să se smucească sau să se târască peste obstacole cu ajutorul unor leviere, lanțuri și alte fiare. Era deci în conformitate cu progresul uman ca Einhorn să se descurce; mai ales că atâta timp cât toată rasa omenească era așa de dependentă de mașinării, el nu era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
subjugare a lor, de femei, fii și fiice, grade de desfigurare; sau de rolurile pe care le jucau în comedii, tragedii, farse sexuale; dacă și-o trăgeau sau le-o trăgeau altora, dacă manipulau sau erau mânuiți grosolan, trași și smuciți de soartă; de fraudele lor, falimentele lor ingenioase, focurile pe care le puseseră; care le erau perspectivele în viață, cât de departe se aflau de moarte. De asemenea, de meritele lor: care personaj cu greutate, de vreo cincizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
se schimonosea de nefericire sau mânie. Mi-aduc îndeosebi aminte de o zi anume. Ninsese și era soare, era o zi proaspătă și frumoasă, însă el avea draci, și își băga nervos fiecare deget în mânușile din piele de porc, smucindu-le. Mă hărțuia încontinuu. Așa că i-am spus: De fapt nu vreți să lucrez pentru dumneavoastră. Vreți pe cineva pe care să vă vărsați nervii. Și mi-am pus vechiul meu pardesiu, care era din păr de cămilă, rărit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
taică-su, apoi i-a dat drumul și a fugit în casă pe ușa din dos. Cîinele s-a repezit, a mers pe lanț pînă la capăt iar cînd sîrma pe care luneca veriga s-a terminat, el s-a smucit și, cum între zgardă și lanț era legat cu o ață slabă, ața s-a rupt și m-am trezit cu o namilă cît un vițel în piept. M-a sfîșiat cu ghearele de la umărul stîng pînă la genunchiul drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
quattro formaggi cu usturoi și porumb, nu și-ar fi mormăit comanda În receptor cu mai mult entuziasm decât mine. Cu toate astea, patruzeci de minute mai târziu, când s-a auzit soneria, eu uitasem complet de pizza și-am smucit ușa, furioasă că eram Întreruptă chiar În mijlocul unui episod dintr-un serial de comedie. Am mârâit așa de urât la băiatul care adusese comanda Încât acesta practic se bâlbâia de frică. A trebuit, desigur, să-i las un bacșiș mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nebun de teamă fiindcă vine Rozanov. — Cățea... ești o... George o lovi dintr-o parte, plesnind-o peste obraz cu dosul palmei. — George... oprește-te... oprește mașina... oprește! — Drace, drace, drace...! George răsuci volanul, întorcând violent mașina în direcția canalului. Smucea de volan de parc-ar fi fost o buruiană otrăvitoare pe care se străduia s-o smulgă din rădăcina. Mașina se înclină într-o parte, poticnindu-se și derapând pe pietrele denivelate, iar luminile celui mai apropiat felinar țâșniră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nici măcar nu era adevărat ce-i spusese: gândea lucruri rele despre George. Și acum se crease un fel de relație tainică între ei, o legătură invizibilă ca o coardă la capătul căreia îl simțea din când în când pe George smucind sardonic, răutăcios sau, uneori, cu blândețe. Exista în inima lui Gabriel un grăunte mic, infinitezimal, din care încolțea speranța, atât de comună printre femeile din Ennistone, că ea, și numai ea singură, l-ar putea salva pe George de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
exercițiile recomandate de medicul lui japonez, împotriva artritei. Când John Robert fusese în Texas sau în Arizona, simptomele artritice îi dispăruseră. De la reîntoarcerea în primăvara englezească, simțise din nou vechile dureri familiare, împreună cu altele noi, ciudate. Își roti capul, își smuci umerii în față și în spate, își răsuci brațele ca pe niște șerpi, oftând și apoi gemând în tumultul asurzitor al apei care curgea. Căldura era binevoitoare cu trupul lui mătăhălos, stăpânit de dureri. În timp ce se bălăcea ușurel în apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
veni direct spre Alex, îi dădu ocol, apoi se repezi spre zidul garajului, izbind din fugă una dintre pubele și răsturnând-o. Vulpea se opri și începu să scotocească printre gunoaiele împrăștiate pe jos. Alex, înnebunită, alergă la următoarea pubelă, smuci capacul și începu să bombardeze vulpea cu gunoaiele dinăuntru. În același timp strigă, cu glas tare de astă-dată: „Oh, încetează, încetează, pleacă!“. Vulpea, cu labele-i negre îngropate între resturi și lături, o privi fix, apoi scoase un sunet. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bunătate, acordă-mi un strop de bunătate, te rog, nu am făcut nimic rău. Jur... Rozanov o privea din ce în ce mai încruntat și gura lui mare molatică se strânsese într-o urâtă expresie de scârbă. Spuse, aproape în șoaptă: — Mă dezguști. Își smuci mâneca din mâna ei și ieși pe ușă. Pearl îl urmă prin iarbă până la capătul potecii care se pierdea printre copaci. Auzi poarta din spate trântindu-se și taxiul demarând. Mai rămase un timp locului. Pe urmă se reîntoarse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
însăși aflată clar în culpă, o dezdăunare cash, destul de frumușică. Nae, însă, victima cea nărăvită, nu înțelegea, iată! să înceteze a mai încălca domeniile aceluia cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dănuț, strângând la maximum garoul improvizat, pentru a stopa hemoragia. Răvășită ca o Nemesis sau ca o Harpie întărâtată, cu ochii turbați ai Meduzei, Cău-Cău pune trofeul însângerat într-un coș de nuiele, pe care îl și ridică de toartă, smucindu-l violent cu amândouă brațele, de la pământ. Mișcarea bruscă îl surprinde pe Boss, deja speriat binișor de bombe, care se hotărăște rapid să treacă în defensivă și să arunce cu ceva. Negăsind nimic la-ndemână, acesta bagă caraba în buzunar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-o, la propriu, cu roiuri de licurici electrostatici, violenți, devastatori și pocnitori! Hai, Frați! Hai, Frați! Hai, Frați! De la Domnul nostru vă porniți, Zburați și ne scăpați! Îngerul îngână, țeapăn, vorbele, cu privirile întoarse înăuntru. Cuprins de frică, Dănuț își smucește capul din grumaz și înlemnește. O cunună, o împletitură vie de aripe, cu penele fâlfâinde, de nea, ca ale unei colonii arctice de goelanzi, paznici impunători ai ouălor din cuiburi, se materializase proteguitoare, pe circumferința grupului lor împresurat! Aromele fruste
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Zice că îi spui lui Richard că ai de lucru în atelier când nu ai, a zis. Apoi s-a uitat spre mine. Scuze pentru toate astea, Barbara. Probleme de familie. Mai vrei o ceașcă de ceai? Sheba s-a smucit spre fața uimită a doamnei Taylor. Arăta amenințător cu degetul: — Nu, a țipat ea. Nu. N-o să accept asta, mamă. E foarte frumos din partea ta că ai avut grijă de Polly și mă bucur că ai dezvoltat acest interes nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În spatele lor, în prag, era Connolly. — Ai grijă, l-a auzit spunând. Apoi a mai fost ceva conversație, pe care n-a putut s-o audă. Connolly a coborât pe scări și a sărutat-o pe fată. Sheba și-a smucit bicicleta. Era amețită. Nu văzuse bine dacă o sărutase pe obraz sau pe buze. Celălalt băiat zicea acum ceva și ea nu înțelegea. Toți trei au izbucnit în râs. — Mă fut, ești numa’ gelos, a zis Connolly pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
problema, În față... coaiele, zice el dînd din șolduri. Se spînzură, continuă cu o mină gravă, de medic celebru prins Într-o dispută profesională. Se spînzură rău de tot. Și Începe să dea și din picioare, nervos, și să-și smucească pantalonii, ca să-și salveze jucăria de la moarte. Pe Gărăgău l-am cîștigat cu miere. Mi-a rămas un borcan de miere zaharisită din pachetul primit de la maică-mea. De fiecare dată cînd scot valiza de sub pat și o deschid, Îl
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
uneori Îl aude În discuțiile adulților. Dar acum nu pare să fie cazul, e vorba despre altceva. Se trage cu arme? Asta vrea să spună? — Cine trage? o Întreabă ea timid. — Ana, lasă prostiile și ține-te după mine, o smucește mama, ca pe un copil. Nu te mai moșmondi atît! Mamei Îi vine greu să se mai furișeze, tîrÎnd după ea un brad și un copil neatent. Traversează bulevardul, fularul i s-a desfăcut și Îi atîrnă de un umăr
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să aducă altă cutie din frigider, dar Bridget era deja În picioare. Întâmplător, Ruby se uită cum Bridget deschide frigiderul și bagă mâna Înăuntru. Când scoase de acolo borcanul cu lapte, Ruby o plesni pe Fi peste braț și-și smuci capul Înspre Bridget. —Aoleu, șopti Fi, ducându-și mâna la gură. Mi-a luat... —Știu. N-ar trebui s-o oprim? Dac-o oprești, nu mai vorbesc În viața mea cu tine. OK? —OK. Bridget Își turnă lapte În cană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la Sam. Ruby vedea că Sam Începuse să se enerveze pentru că mușchii mandibulari i se Întăreau. Apoi, dintr-odată, fară nici un fel de semnalizare, Porsche-ul viră brusc spre mașina lui Sam. —La dracu’, Încearcă să intre În noi, strigă Sam, smucind puternic de volan pentru a evita ciocnirea. Da, spuse ea Întinzându-se ca să-și ia mobilul. Ce faci? Ce crezi că fac? spuse ea cu o voce stridentă, aproape isterică. Sun la poliție. Tipul ăsta e nebun de legat. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și cu scârbă. Pe obraji sângele li se Închegase, se scorojise și se făcuse stacojiu. Deasupra lor, cerul era tot de cenușă și muțenia tot le Încetinea mințile și trupurile. La un șleau mai adânc din mijlocul drumului, carul se smuci cu scârțâieli ascuțite și prelungi; grămada de draci tresăltă și ea cu putere, scârbavnicele trupuri se potriviră altfel În devălmășia lor, dar nu se treziră. Numai ochii unuia se deschiseră pe jumătate cătând, goi, la cei Înșiruiți pe dreapta drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În bucata aceea de chică neagră zăriseră sânge Închegat. Vițelul, În goana lui, Îi stârnise și pe ceilalți din țarc și se pornise o roată nebună, de mugete și culori. Vacile din grajd Începuseră și ele să urle și să smucească lanțurile cu care erau priponite. Zeci de vrăbii care Își făcuseră cuiburile Între căpriorii acoperișului și plăcile ondulate de azbociment zburau bezmetice și chirăiau asurzitor. Urlete se auzeau și din grajdurile vecine și, În scurtă vreme, tot sectorul zootehnic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]