502 matches
-
acestei opere, distruse cu voluptate, din care s-au păstrat, până la un punct, două exemplare, unul scris cu cerneală otrăvitoare, pierit în cele din urmă.) Dicționarul este alcătuit din biografiile concentrate ale unor personaje care își extrag viața din legende, snoave, pilde, basme, fabule, parabole, alegorii, texte alchimice, ezoterice, după o structură de povestire-marsupiu, istorisirile completându-se și putând oricând fi nuanțate, fiindcă oferta ^^^ suculentă este inter disciplinară: istorie, folclor, arheologie, mistică, alchimie, literatură, toate asezonate ca un cocteil Molotov (balcanic-sârbesc
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
într-o seară, când o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-ți pui boii-n plug, cu mine! Că-i scoți fără coarne cât ai zice pește... Și am eu ac să-ți vin de hac!" Învățase și acumulase din moși-strămoși un veritabil și inepuizabil tezaur de înțelepciune populară. Proverbe. Zicători. Snoave. Strigături. Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nicicând în alte localități? Oare nu cumva vestitul iarmaroc de Sfântul Ilie, vara, "portul de uscat", "Leipzigul" comercial al Moldovei, care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele, care curgeau buluc, odată cu banii ce se numărau și încasau de la aldămașuri, făceau din târgul acesta un loc atât de dorit și vrăjit al întâlnirilor? În 1925, marele geograf, neobosit călător și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
copilăria. A rămas o parte din inima lui Erich Beck. A rămas acea "vârstă de aur" a începuturilor. Cu cei 7 ani de-acasă, cu locul unde-a văzut prima oară lumina soarelui. Cu primul zâmbet al părinților. Cu poveștile, snoavele, istorisirile și primele ghidușii ale copilăriei. Cu întreaga structură care se cristalizează și se modelează de către cei dintâi învățători de neînlocuit, mama și tata structură pe care se clădește, se completează și consolidează întreaga osatură a vieții, până la moarte. De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
baston și câteva tumbe, cântând „Am fost coleg cu Maggie Murphy“ și spunând tot felul de glume fără perdea în timp ce publicul lui nerod aștepta să apară vedeta principală goală pușcă care să-și facă contorsiunile deocheate. Avea un repertoriu de snoave răsuflate, fluierături de fante și pârțâieli la mișto; farsa lui preferată era să vină pe la spatele tău și să te înhațe de picior mârâind ca un pechinez. Pentru că așa dorea Simon, eu trebuia să îmi petrec fiecare după amiază cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ele nimerise chiar când se puneam masa, Înghițise mult și Își udase din belșug dumicații cu vinișor din damigeană (nu cu apă, Doamne ferește, că aia nu e bună nici În opinci), Îi lăsase apoi pe ăilalți - după ce le povestise câteva snoave fără perdea, ca să nu se supere pe lenea de care dădea dovadă - să facă și treaba lui, iar seara trăsese o beție cu nașu-său (Bâtu, dacă ai uitat) la cârciumă, lăsându-se Înfiorat de cântecele din gură, vioară și țambal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a lungul vieții, a avut parte de ultima fericire de pe acest pământ: a murit liniștit În somn și cu zâmbetul pe buze - semn că visa frumos În timp ce i se petrecea Marea Întâmplare - după ce seara mâncase zdravăn, ca de obicei, povestise snoave fără perdea și golise o ulcică de un litru plină cu vin negru puterea ursului; a fost găsită Într-un șanț o uriașă piele străvezie și uscată de reptilă, semn - pentru cei care o pot vedea - că părintele Își Îngroașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lucrările studenților străini [rezumat în română; résumé en français ], SȘIP, 74-79. [35] CRISTUREANU, ANA, Unele probleme ale predării și însușirii articolului românesc de către studenții străini [rezumat în româna; résumé en français], SȘIP, 106-111. [36] DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA; PRUNEA, DOINA, Snoave românești. Manual de limba română pentru nivelelul I, Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 250 p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de filologie). 159 [37] DARIE, ALEXANDRINA, Unele probleme ale metodologiei predării limbii române, în lumina lingvisticii moderne, LL, 2, 1978, 268, 276
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
106-195. [80] MOIGRĂDEANU DOINA, Raportul dintre limbă și limbaj artistic în analiza literară, în caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnaziu), ClujNapoca, 1978, CCD a jud. Cluj. [81] MOLDOVAN, VICTORIA; DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA; PRUNEA, DOINA, Snoave românești. Manual de limba română pentru nivelul I, pentru studenții străini din anul pregătitor. Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 250 p. multigr. (UCN. FF). [82] MUNTEANU, ȘTEFAN, Reflecții pe marginea subiectelor propuse la examenul de definitivat în specialitatea lima și literatura româna
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
23 iulie 1905. Redactor și editor este Ioan Moța, care face publică intenția de a reproduce, în primul rând, articole și scrieri literare din alte publicații periodice. Astfel, sunt puse la îndemâna cititorilor versuri, nuvele, povești, poezii populare, cugetări, maxime, glume, snoave, literatură „aleasă” și populară deopotrivă. Redactorul se străduiește să păstreze un echilibru între genurile literare. Optează pentru versurile lui V. Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif și ale Veronicăi Micle. Apreciată este și poezia lui Traian Demetrescu, Radu D. Rosetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
articole nesemnate, dar bine documentate, cu informații de amănunt din mitologia antică. Semnificativă este reluarea unui apel al lui D. Stăncescu vizând păstrarea valorilor și obiceiurilor civilizației tradiționale. S.l. preia poezii populare din colecțiile lui Enea Hodoș și Nicolae Mateescu, snoave din culegerile lui D. Stăncescu, Gheorghe Crăciunescu și Andrei Bârseanu. Se oferă cititorilor și literatură străină, adaptată sau tălmăcită, rareori indicându-se sursa și autorul. A. Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de lumea basmului și a snoavei.” ( Tiberiu Cosovan - Monitorul de Suceava, 10 iunie 2008) Ionici Vasile 1934 Pictor „Când am venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima oară firma Școlii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
tabloul sumbru, de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
proverburi” („vorba ăluia”), desfășurate cu o neistovită vervă și cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de cealaltă parte, „povestea” care ilustrează, plastic, narativ, în versuri, „vorba”; sunt narațiuni pe tipare de fabulă, de basm, de snoavă, de alegorie amplificată uneori metaforic și parodic (Povestea poamelor), care se umplu de mișcare și relief comic, de efecte hiperbolice (leneșii, gata să ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv volum de peste nouă sute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile informatorilor. Culegeri: Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile informatorilor. Culegeri: Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș, București, 1979; Folclor poetic din Stroești-Argeș, București, 1980; Basme populare românești, București, 1986; Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende populare românești”, REF, 1996, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 185-186. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
se sfătuiau, se organizau pentru luptă. Așa, într-o seară, în casa familiei Mureșanu, din Brașov, se aflau câțiva cărturari din Transilvania, din Țara Românească și din Moldova. Printre dânșii se număra și Anton Pann. Venise cu o traistă de snoave, de vorbe de duh și de cântece populare. După ce au aflat știri despre mersul revoluției, Andrei Mureșanu s-a ridicat în picioare și, cu glasul lui gros. puțin aspru, a început să citească poezia «Răsunet», scrisă în ziua aceea: Deșteaptă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
, revistă apărută la București, de trei ori pe lună, între octombrie 1898 și 20 aprilie 1905. Proprietar și director până în 1901 este M. I. Toncescu, autor de snoave și romane publicate în foileton (Fatalitate, Floare viscolită ș.a.). Mai colaborează Anibal Teodorescu și Neculai Pandrea, autori de romane și traduceri, N. Țincu, D. Teleor, Al. Antemireanu, Victor Anestin, M. Mora. Versurile aparțin lui Carol Scrob, Mircea Demetriade, Florian Becescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290248_a_291577]
-
mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele mărturii, C. ar fi lăsat în manuscris și câteva traduceri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]