501 matches
-
setea bănățeană de propria ființă spirituală, pur bănățenește și deopotrivă lin și dulce, poetul Ioan Vodicean. Pospaiul de cuvinte bănățene ninge pe o carte subțire ca o geană, dar profundă ca un ochi, gi la Murăș la Petrari, cu poveste, snoavă, satiră a satului bănățean mișunat de bănățeni în faptul traiului zilnic, proferând prin gura lor, prin nararea vieților corporale și sufletești cuvinte fără hulă nici atunci când sunt critice ca acidul, pur bănățene! Este o carte de citit odată cu cercetarea dicționarului
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia, Roșește când suportă vreun poem. Ne guvernează modernismul și prostia, Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâeri postume Snoave, vorbe sau povești Nu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid. Ei sunt chintesența vieții, Însă mulți .... se sinucid. Referință Bibliografică: UNOR POEȚI CONTEMPORANI... / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie 2015
UNOR POEȚI CONTEMPORANI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374794_a_376123]
-
nu mai știu. Cert este că o am, că este a mea și că sunt încântat! Era o seară plăcută, așa cum au fost și precedentele. Obosită, Silvia s-a retras. Eu am mai rămas să ascult versuri și amintiri sau snoave. Era plăcut. Participam uneori, dar numai la momente vesele. Nu puteam citi la lumina aceea, fără ochelari. Într-un târziu, după ce câteva persoane se retrăseseră, am intenționat și eu să plec. Ajunsesem la capul scării când am auzit exclamații puternice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Bun mai este adălmașu’! Uite-acum seară se face... Mai avem trei poloboace; Hai noroc!... să mai trăim, Și cu drag să ne cinstim Că de muncă e tot anul... - Ura! Ura!! Sus paharul... ................................. Și așa, din vorbă-n vorbă, Cu snoave și amintiri... Unul n-a mai sorbit ciorbă Când acasă a ajuns. Ușa în nas li s-anchis Și nevestele au zis: - Ați băut și v-ați distrat... Iar de noi, cum ați uita?! Referință Bibliografică: VORBE-N TÂRG / Marin Voican
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt: Grigore Alexandrescu, Alecu Donici și Tudor Arghezi. 6. Snoava este o specie epică a literaturii populare, de întindere mică, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric. Dezvăluie aspecte din societate, defecte umane, vicii sociale, pledând pentru demascarea și îndreptarea răului. Ipostazele în care apare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
istețimea ca trăsătură spirituală proprie românilor. Păcală a devenit simbolul eroului inteligent și iscusit, care prin mijloace ingenioase demască și combate unele aspecte negative din societate. De multe ori face cuplu desăvârșit cu Tândală, alt personaj foarte îndrăgit în popor. Snoava ca operă literară populară a fost prelucrată mai ales de Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu și Ion Pop Reteganul. METODE INTERACTIVE ÎN RECEPTAREA TEXTULUI EPIC În manualele de limba și literatura română din clasa a III-a cele mai multe texte
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a episoadelor (momentele subiectului); corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre textul literar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unul sau mai multe episoade) personaje, cu nuanțări ale raportului în funcție de specie și de exemplul avut în vedere. Se pot constitui, astfel, în conținuturi abordabile în ciclul preprimar: textul epic, în proză/versuri specii precum schița, povestirea, fabula, basmul, legenda, snoava etc.; identificarea reperelor spațio-temporale ale acțiunii; raportarea la subiectul textului, la gradarea/succesiunea logică a episoadelor (vezi momentele subiectului); identificarea personajelor care participă la acțiune; diferențierea tipurilor de personaje (principale, secundare, episodice; pozitive, negative; reale, imaginare 314; masculine, feminine etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
text. Ciclul consacrat lui Ion Ion e un adevărat „roman” al cetățeanului simplu, supus veșnic experimentelor politice. Un analogon al acestei grafici e în bună parte publicistica lui A. Umorul său prodigios se manifestă și mai limpede în mulțimea de snoave, „legende fără ilustrății”, „panseuri”, parodii, schițe risipite în paginile „Vremii” ori ale „Glumei”. Romanul sui-generis De necredzuta viață... sfidează pudibonderia mic-bugheză, ca și albumul Casa cu perdelele lăsate. Autorul alege un subiect „scandalos”, o suită de întâmplări decameronești, având în
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
Bogrea. Interpretarea de ordin comparativ, încă la mare preț în perioada respectivă (ca de altfel și cea filologică), se regăsește în încercările unor Silviu Dragomir și Ion Mușlea (despre scriitorii raguzani și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
nu ne oferă mituri, evidente prin ele Însele, ci texte și manifestări simbolice care cuprind segmente sau trimit la structuri cu atribute mitice. Așa cum observă C. Eretescu, ...informația mitologică este distribuită inegal În diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care republică scrieri literare apărute în alte reviste, tipărit la București în anii 1889, 1890, 1891. Era editat de librarul Pinath. Scriitorii aleși sunt M. Eminescu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, D. Teleor, N. Nicoleanu, G. Crețeanu. D. Stăncescu publică deseori snoave. Din literatura străină se traduce mult, dar nu și bine, mai ales din Al. Dumas, Paul Féval, Paul de Kock, V. de Féréal și Jules Verne. C.l. este, poate, o curiozitate editorială și tipografică, dar apariția ei relativ îndelungată arată
COMOARA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286346_a_287675]
-
C. a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian Mateescu, Lucian Costin, „Astrale
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave din Bucovina, Cernăuți, 1994; Legende populare din Bucovina, Cernăuți, 1995. Repere bibliografice: Grigore Bostan, Destin și spirit arborosean, „Țara Fagilor” (Târgu Mureș-Cernăuți), 1996, 3-10. G.B.
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din Ardeal, o profundă cunoaștere a folclorului. Aici autorul examinează
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu, Andrei Bârseanu, București, [1940]; Mihail Robea
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
tabloul sumbru, de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
proverburi” („vorba ăluia”), desfășurate cu o neistovită vervă și cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de cealaltă parte, „povestea” care ilustrează, plastic, narativ, în versuri, „vorba”; sunt narațiuni pe tipare de fabulă, de basm, de snoavă, de alegorie amplificată uneori metaforic și parodic (Povestea poamelor), care se umplu de mișcare și relief comic, de efecte hiperbolice (leneșii, gata să ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
contact nemijlocit cu problematica relevată de deplina stăpânire a bibliografiei de specialitate. De aceea, nimeni n-a studiat folclorul românesc mai bine decât a făcut-o acest atât de înzestrat fiu de țărani din Mogoșul Munților Apuseni. ION CUCEU SCRIERI: Snoave și ghicitori, București, 1957; Poveștile lui Creangă, București, 1967; Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de poeți ai Academiei „della Crusca”. Prelucrarea lui Croce s-a răspândit în multe literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză, bazată pe textul
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
zgripțuroaice, draci), pe care îi învinge, prin forțele proprii sau, cel mai adesea, cu sprijinul unor personaje ajutătoare (adjuvanți), ființe umane sau animale dotate cu însușiri supranaturale. Dimensiunea, amploarea epică diferențiază b. de alte specii ale prozei populare, precum legenda, snoava și povestirea, și îl apropie de narațiunile populare în versuri cântate, cântece bătrânești sau balade, pe de o parte, și de romanul din literatura cultă, pe de altă parte. Apropierea de roman a fost menționată încă de B. P. Hasdeu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]