603 matches
-
română, folosind cuvinte artificial formate că "amic" sau "amor", printre « Moftangii », cu "Rromânul" și "Rromânca", sau printre oamenii care își atribuie origini cât mai posibil « neaoș românești » mergând până a își schimbă numele insuficient românesc. O formă mai rară de snobism literar apare la oraș în anii antebelici, în jurul românului « Maitreyi » de Mircea Eliade: modă este, un timp, să fii "indianist". În perioada comunistă (1945-1989) snobismul ia forme noi, semnalate, măi timid desigur, în spectacolele lui Toma Caragiu. ul comunist nu
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
neaoș românești » mergând până a își schimbă numele insuficient românesc. O formă mai rară de snobism literar apare la oraș în anii antebelici, în jurul românului « Maitreyi » de Mircea Eliade: modă este, un timp, să fii "indianist". În perioada comunistă (1945-1989) snobismul ia forme noi, semnalate, măi timid desigur, în spectacolele lui Toma Caragiu. ul comunist nu mai este atras de occident, nici de naționalism, nici de civilizația indiană ; el se mândrește cu "origini sociale sănătoase" (adică din proletariat), este inițial cel
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
prin preferință să pentru realismul socialist în artă, iar în Moldova sovietică prin folosirea unei « "limbi moldovenești" » formată dintr-un amestec între limba rusă și graiul moldovenesc al limbii române (cei mai snobi folosind excluziv limba rusă). Imediat după 1989, snobismul dezbrăca formele din anii comunismului și revine la cele anterioare, la care se adaugă altele noi : În Belgia flamanda, persoanele cu venituri modeste sau medii, oameni obișnuiți, cheltuiesc sume înspăimântător de mari pentru a părea în ochii tuturor cicliști profesioniști
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
numea «le flirtage equestre»), era membru al mai multor cluburi selecte și, mă rog, tot tacîmul - cafenele, restaurante de lux, croaziere, vara la Veneția sau la Constanța, iarna la Paris sau la Sinaia...” (pp. 11-12) Lumea lui Claymoor, dominată de snobism și lux epatant se află parcă în altă galaxie decît lumea lui Jupîn Dumitrache deși ele coabitează în același etern, fascinant și atît de contradictoriu București. Pentru a demonstra acest lucru este suficient să cităm (pe urmele lui Dan C.
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
I se părea că era ceva în legătură cu locul ăla care părea în exces. De la muzica trance bubuind în foaier, până la facilitățile sportive care-ți întreceau așteptările - masă de snooker din aba roșie, terenuri de tenis albastre - totul îi amintea de snobismul londonez, în forma lui cea mai exagerată și mai nefirească. Apoi, privind luminile de un albastru electric care măturau ornamentele din ipsos de pe tavan și automatele cu bomboane aranjate de-a lungul unui zid, Hugo și-a dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vorbesc destul de bine germana, m-a acceptat și am învățat de toate acolo, timp de un an de zile. Cum a fost experiența de nou intrat într-o televiziune? Mărturisesc că mi-a plăcut, și pentru că n-am plecat cu snobismul acela cu care pleacă mulți români, că ești ancorat într-un anumit mediu social: ai studiat filologia, atunci trebuie să te miști mai departe doar într-un mediu academic și să continui ceea ce ai început. Am pornit fără prejudecăți, așa că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
plină rusificare, menționarea filonului românesc pentru perpetuarea Adevărului. Acum, această propensiune a românilor de a condamna calitatea literaturii basarabene, oameni care au luptat pentru tradiționalism, tocmai de teama viitorului, care trebuia să șteargă memoria colectivă, nu poate fi calificată decât snobism. Nu căutați valori spirituale la scriitorii basarabeni, apreciați curajul acestei literaturi-tampon între cultura română și expansiunea rusească. În sărăcie și opresiune nu pot apărea idei revoluționare, doar conservatoare. Spre deosebire de puternicul crez românesc în salvgardarea statului în obediență: Grigore Vieru, Anatol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
abstras totalmente din muzica plenară, din "cântecul general" al destinului colectiv? Oare scepticismul subiacent reprezintă tocmai partea "ocultă", poate nu întunecată, poate nu mistică, dar misterioasă, a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul elitist nu admite o asemenea concretizare a proiectului cultivat asiduu de la pașoptism până în zilele noastre. Faptul că scriitorul Mihail Diaconescu are o concepție evoluționistă ascensiv organicistă asupra istoriei îl determină pe eminentul exeget Theodor Codreanu să se acomodeze prin comentariu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rămâneam perplex de atâtea întrebări. Aș putea să mai enumăr și alte dificultăți, precum strângeri de inimă, vexări, dureri de stomac, sângerări din nas datorate stresului, vomitat, frica veșnică de a nu fi rămas însărcinată. Și avea și atacuri de snobism legate de originea ei și se lăuda cu talentul ei muzical. De fapt n-am auzit-o cântând la pian decât o singură dată, într-un restaurant, într-o după amiază. S-a dus la podiumul pe care stătea orchestra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
chiar și aceasta dispăruse, virtual. Să luăm un exemplu: William Eastcote, un om excepțional de bun, păstra, probabil, în mintea lui, un grăunte de irațională superioritate, în timp ce în mintea nepoatei sale Anthea, nu exista nici urmă de așa ceva. La noi, snobismul era mai curând de natură intelectuală și morală decât socială. Anumite grupuri își arogau calitatea de arbitri și judecători în chestiuni de superioritate culturală și morală. În ce privește asemenea lucruri, exista o atmosferă de „liberă inițiativă“. Mai erau, desigur, membri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
În față ideile ei proprii. Era o chestiune de a alege Între compromis sau păstrarea standului de la târg. În cele din urmă, Ruby se decise să aleagă compromisul. Noua afacere nu merse prea bine În primele luni. În mare, din cauza snobismului și a obișnuinței, femeile tindeau să rămână cliente fidele vechilor și pompoaselor magazine pentru mamă și copil din Chelsea și Kensington. Dar treptat totul s-a Îmbunătățit și, datorită faptului că Stella și soțul ei se mutaseră la New York, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
făcut-o pe Serendipity am stat 17 ore fără analgezice. Dar a meritat pentru nașterea În apă. Apoi am Îngropat placenta sub un copac din grădină. —E În regulă, spuse tipa În blană, al cărei zâmbet palid nu putea camufla snobismul pe care-l ținea În ea, dacă nu te deranjează efectele secundare. Eu personal sunt extrem de Îngrijorată În legătură cu schimbările corpului după o naștere naturală. Poate pe soțul tău nu-l deranjează că „holul“ tău e mult mai spațios decât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
adolescenți a unor practici specifice membrilor așezărilor tribale de a se împodobi cu fel de fel de inele, cercei, brățări, lănțișoare, verigi, atârnate în toate părțile corpului unde pot fi prinse: urechi, nas, sprâncene, buze, limbă, buric, glezne. Este un snobism dizgrațios, o formă de manifestare a decăderii din condiția de om civilizat în aceea de aborigen. În lumea civilizată, ținuta vestimentară îl reprezintă și îl definește pe om ca personalitate și ca membru al grupului social. Cu optimismul ce mă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau negativă, după dreptate. Nu în înțelesul că vom fi un magazin literar al tuturor exhibițiilor timpului ne intitulăm astfel. A merge în pas cu vremea nu e a te lăsa târât cu docilitate în vârtejul modelor efemere și al snobismului umflat. Ținând contact cu realitatea, vom căuta, totuși, să ne ridicăm deasupra ei.” Doar implicită, adoptarea principiilor maioresciene este asumată deschis ulterior, așa cum o reliefează articolele Titu Maiorescu de Pompiliu Constantinescu (2/1925) și Orientarea noastră de Mihail Dragomirescu (1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
Chatterton s-a sinucis "otrăv[indu-se] nu din vreun exces de sentimente, ci pentru că a fost incapabil să se păstreze în viață prin scris. De fapt, el a fost o victimă a lumii salahorilor literari [Grub Street] și a snobismului". (apud Evans & Farberow 1988: 41) Nu este sigur dacă în cele din urmă corpul lui Chatterton a fost adus la Bristol; într-o scrisoare din 1853, totuși, Joseph Cottle oferă niște indicii în această direcție: Cu vreo patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
socializare”, o sinteză împăcând tendințele sale de „individualist întârziat” cu presiunea realității sociale, recunoscută de cei mai mulți pedagogi din vremea lui (vezi Stoian, 1976; Zaharian, 1971; Stanciu, 1983). „Există în prezent, scria el în Pedagogia socială și personalitatea, un fel de snobism al pedagogiei sociale.” Narly a păstrat o distanță superioară față de problemele concrete ale educației populare, nu a încercat să-și adecveze sistemul la realitățile sociale ale epocii, complăcându-se în formularea unei construcții („idealul educativ”) fără soluții practice. Ion Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără îndoială, pretenția de a fi considerată o persoană educată: cunoaște limba franceză, dar nu așa cum era rostită în Franța, ci cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1666 cu câteva satire îndreptate asupra unor personalități ale vremii, stârnind în acest fel o reacție destul de agresivă, dar făcându-și totodată cunoscut numele. Volumul relevă încă de acum spiritul critic ascuțit al lui Boileau, care atacă doar falsele valori, snobismul găunos sau prejudecățile literare.37 Se marchează astfel trecerea spre o nouă generație clasică, a celei de-a doua jumătăți a veacului și cea care a reprezentat, de fapt, esența clasicismului prin figurile ilustre care au "populat-o": Racine, Molière
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
au a face cu nemurirea [...] crevata mare, dezmățată sau nicidecum [...]. Când oi scrie să mă bag prin fundături, să mă sui pe locuri cocoțate." Elementele portretului sunt completate cu maniera de exprimare a pretinsului poet, prilej cu care Heliade ironizează snobismul lingvistic de a rosti cuvinte românești după sonorități franceze. De asemenea, pline de verva sarcasmului sunt observațiile privitoare la exacerbarea artificială a suferințelor datorate iubirii, neapărat neîmplinite: "Pieptul dumnealui zice că este ocnă de dureri" cauzate de vreun "fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
marchează mintea modernă, incapabilă încă să "suporte cu seninătate ideea unei lumi absolut constante." În acest sens, autorul consideră că adoptarea ideii de progres cu orice preț, alături de alte concepte precum dinamism, ritm, viață se subordonează mai mult unui anumit snobism intelectual declanșat de romantism, decât unor convingeri profunde. Din păcate, Hulme nu a mai reușit să-și finalizeze programul privitor la înlăturarea prejudecăților create de viziunea impusă în secolul al XIX-lea, articolul său rămânând neterminat, datorită circumstanțelor biografice și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
excentrici se pot, firește, implica într-un caz sau altul de urmărire a unui criminal, dar nu-și fac niciodată din asta o carieră. În orice caz, nu în viața reală. Ca purtător de cuvânt al autorului, Philip Marlowe detestă snobismul, pentru că doar din pur spirit demonstrativ ar putea cineva să renunțe la un castel pentru a se muta în apartamentul cu o singură cameră în care-și duce zilele aproape orice detectiv care n-a intrat în combinații suspecte. Condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Întreabă doamna, cel înalt sau celălalt mai scurtul? Că amândoi sunt drăguți"243. Dialogul, luând forma anecdotei dramatizate (un teatru la teatru), denunță, prin scenariul comic, prostia și superficialitatea lumii pervertite. Din perspectiva receptării, transpunerea unui fenomen abstract (de pildă snobismul, ipocrizia, ignoranța etalată zgomotos, ca teme predilecte ale satirei dintotdeauna) într-un scenariu concret mizează întotdeauna pe psihologia asociaționistă care determină lectorul să reconstituie mental indicibilul și, evident, să-i aplice o grilă morală comună cu a autorului. Fără îndoială
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teren comun între acești artiști și noi, profanii; ei înșiși se văd ca niște "cazuri izolate". Nu mai suntem semeni, în lipsa unui sens comun. E drept că din neîntâlnire putem face și un principiu de conivență între happy few, un snobism al arbitrariului, suită de convenții revocate și înlocuite în fiecare an fără vreun motiv aparent. Dar completa privatizare a privirii, evident mortală pentru magia imaginilor, este astfel poate, în cele din urmă, și pentru arta însăși. Capitolul III Geniul creștinismului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]