1,004 matches
-
prevenire a apariției eșecului școlar, menționăm: • Sporirea rolului învățământului preșcolar. Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii la debutul școlarității, în ceea ce privește capacitatea verbală, gradul sociabilității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur), cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scris-cititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat etc. • Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școală și familie, deoarece pentru mulți elevi factorii eșecului școlar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
meritate și este important ca oamenii să se arate demni de ele (Tocqueville, 1964, pp. 30-39; Coenen-Huther, 1997, cap. 1). „Noblețea”, adaogă Ortega y Gasset, se definește prin exigență, prin obligații, și nu prin drepturi” (1937, pp. 60-61). Formele de sociabilitate În cazul oricărui raționament bazat pe opoziția dintre elită și mase, în general, se încearcă mai întâi definirea elitei, în funcție de unul sau mai multe criterii; masele nu apar decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în funcție de unul sau mai multe criterii; masele nu apar decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din dihotomia elită/mase, ci dintr-o teorie a formelor de sociabilitate inspirată de categoriile fenomenologiei. Potrivit lui Gurvitch, formele de sociabilitate se organizează în jurul a doi poli antitetici, cu fuziune și opoziție parțiale: „Noi”, care este o categorie de includere, și „raportul cu celălalt”, care înglobează diversele forme ale relației cu celălalt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din dihotomia elită/mase, ci dintr-o teorie a formelor de sociabilitate inspirată de categoriile fenomenologiei. Potrivit lui Gurvitch, formele de sociabilitate se organizează în jurul a doi poli antitetici, cu fuziune și opoziție parțiale: „Noi”, care este o categorie de includere, și „raportul cu celălalt”, care înglobează diversele forme ale relației cu celălalt” (Gurvitch, 1963, vol. 1, p. 133). „În sensul propriu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 133). „În sensul propriu, Masaă nu trebuie confundată cu nici un fel de grupare, oricare ar fi aceasta” (ibidem, p. 154). Ea constituie una dintre modalitățile categoriei „Noi”, celelalte două fiind Comunitatea și Comuniunea. Este vorba despre o formă de sociabilitate prin fuziune parțială, în care fuziunea și participarea rămân superficiale și „nu integrează straturile cele mai intime ale Eului și ale Celuilalt” (ibidem, p. 147). Din acest punct de vedere, ea constituie gradul cel mai slab al includerii reprezentat de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Invers, atunci când are loc o includere a caracteristicilor personale și o participare a indivizilor „în ceea ce au ei mai particular”, presiunea din jur se face simțită mai puțin, pentru că fiecare participă pe deplin (ibidem, pp. 147-148). Gradele de intensitate ale sociabilității după Gurvitch Așa cum s-a spus mai înainte, fuziunea parțială într-un „Noi” se poate efectua într-un mod mai mult sau mai puțin intens și mai mult sau mai puțin eficace. Fuziunea poate să fie foarte slabă și să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să fie foarte slabă și să nu afecteze decât manifestări superficiale ale Eului și ale Celuilalt, care nu se întrepătrund decât la suprafață, pe când ceea ce au ei mai intim și mai personal rămâne la o parte: este vorba atunci despre sociabilitatea ca Masă. Multiplii lui Eu și ai lui Celălalt pot fuziona deschizându-se și întrepătrunzându-se pe un plan mai intim, iar participarea lor la „Noi” poate angaja profunzimile lor personale fără ca să atingă totuși această integrare maximul său de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui Eu și ai lui Celălalt pot fuziona deschizându-se și întrepătrunzându-se pe un plan mai intim, iar participarea lor la „Noi” poate angaja profunzimile lor personale fără ca să atingă totuși această integrare maximul său de intensitate; avem atunci sociabilitatea de tip Comunitate. În sfârșit, fuziunea și integrarea în Noi ajung la un maximum de intensitate, când multiplii lui Eu și ai lui Celălalt se deschid și se întrepătrund până la limita posibilului și când, în felul acesta, profunzimile lor cele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la un maximum de intensitate, când multiplii lui Eu și ai lui Celălalt se deschid și se întrepătrund până la limita posibilului și când, în felul acesta, profunzimile lor cele mai puțin accesibile sunt cuprinse în participarea la ansamblu: aceasta este sociabilitatea de tip Comuniune. Georges Gurvitch, La Vocation actuelle de la sociologie, tomul I, Vers la sociologie différentielle (ediția a III-a revăzută, PUF, Paris, 1963, pp. 146-147). Astfel, prin intermediul unei clasificări foarte generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la ansamblu: aceasta este sociabilitatea de tip Comuniune. Georges Gurvitch, La Vocation actuelle de la sociologie, tomul I, Vers la sociologie différentielle (ediția a III-a revăzută, PUF, Paris, 1963, pp. 146-147). Astfel, prin intermediul unei clasificări foarte generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase: pe de o parte, masa, un vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ediția a III-a revăzută, PUF, Paris, 1963, pp. 146-147). Astfel, prin intermediul unei clasificări foarte generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase: pe de o parte, masa, un vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină sentimentul că asupra acestui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
raport de proporție: „acest fapt evident care ține de dominația lor în raport cu masele”. Există însă și un element neproporțional, care este „o limită absolută dincolo de care forma de grup aristocratic nu mai poate fi menținută”. Aceasta ține de formule de sociabilitate pe care numai o grupare de anvergură limitată o poate asigura: „trebuie ca rețeaua legăturilor de rudenie și a alianțelor să traverseze acest corp în întregul său și ca el să poată fi urmat” (Simmel, 1908, 1999, p. 84). Identitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
salutare, îndeplinind o misiune istorică”. La fel ca în cazul oricărei minorități, sentimentul apartenenței la elită poate fi stimulat de un anumit stil de viață, de forme de consum (ostentativ sau, dimpotrivă, voit discret) în sfârșit, prin anumite forme de sociabilitate. În toate acestea, regăsim voința de a se deosebi de alții, înlesnind dezvoltarea procesului de distingere pus în evidență de Bourdieu. Pentru acesta din urmă, distincția „nu este de fapt decât diferență, distanțare, trăsătură distinctivă; pe scurt, o proprietate relațională
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de Bourdieu. Pentru acesta din urmă, distincția „nu este de fapt decât diferență, distanțare, trăsătură distinctivă; pe scurt, o proprietate relațională care nu există decât în și prin relația cu alte proprietăți” (Bourdieu, 1944, p. 20). La limită, formele de sociabilitate practicate în sânul elitei pot fi sistematic, organizate astfel încât să-i fortifice coeziunea și să amplifice distanța socială, dar și culturală dintre membrii elitei și restul populației. O minoritate conducătoare, de tipul anumitor partide politice evocate de Maurice Duverger (1951
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu prea mare generozitate avantajele economice și sociale ale apartenenței la un grup minoritar. În sfârșit, ar putea exista teama de a asista la transformarea, prin simpla lege a numărului, a unui mod de viață și a unor forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
internaționale. La polul opus se află tipul „cosmopolit”, care, deși nu manifesta dezinteres față de propria comunitate, asupra căreia exercită chiar o anumită influență, el nu încetează să situeze problemele locale în contextul mai larg al societății globale (ibidem, p. 447). Sociabilități contrastante și moduri de influență Liderii „locali” și „cosmopoliți” diferă în mod semnificativ în ceea ce privește raportul pe care îl au cu orașul lor de reședință. Cel mai adesea, localiștii s-au născut acolo unde locuiesc și au legături foarte puternice cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au legături foarte puternice cu zona lor de origine; cu greu își pot imagina să trăiască în alte locuri. Dimpotrivă, cosmopoliții sunt mai mobili. Ei își consideră localitatea de reședință nimic mai mult decât o chestiune de conveniență. Formele de sociabilitate ale unora și ale altora prezintă un contrast marcat. Localiștii caută contactul cu cât mai mulți oameni posibil, într-o manieră puțin selectivă; pentru ei, este clar că „numărul contează”. Sunt foarte sensibili la funcția instrumentală a contactelor; în ochii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul/comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o dorință: ar vrea nu atît redobîndirea liniștii sufletești prin Împlinirea dorinței, cît starea continuă de luptă a conștiinței, de aflare a unor alternative la dorință”. Doar dorințele neîmplinite Întrețin speranțele. Dimensiunea socială, culturală și religioasă. Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie-extroversie) „E cumplit să fii silit să te refugiezi În Întregime În tine Însuți.” (A. Malraux) Una dintre explicații ne-o dă Lucian Blaga: „CÎnd ești prea mult singur te Înstrăinezi și de tine Însuți”. O altă explicație
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În afara contraargumentelor de natură morală, încadrarea mișcării homosexualilor de către oponenții săi se face și în termenii discursului comunitarian al dezvoltării: relațiile intime dintre persoane de același sex reprezintă un pericol maxim la adresa sustenabilității familiei, ca instituție de bază a oricărei sociabilități. Modele ale dezvoltării sociale în istoria sociologiei românești - Maria Larionescu Constituirea sociologiei românești la mijlocul veacului al XIX-lea a răspuns unor provocări sociale și cognitive majore cu care se confruntau intelectualii țării încercând să găsească cea mai bună cale de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tip „legătură” (bonding) și cele de tip „punte” (bridging). Participarea civică este în relație pozitivă cu implicarea în relații slabe, de tip punte, indicate în sondaje, de pildă, de frecvența contactelor informale cu colegii de serviciu și prieteni, în timp ce predominanța sociabilității în cadrul rețelelor de rudenie și de vecinătate este văzută ca inhibatoare pentru participarea în inițiative de acțiune colectivă. Rețelele informale intră în competiție directă cu organizațiile voluntare formale în fostele țări comuniste (Howard, 2003), acestea din urmă dezvoltându-se în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Morala plăcerii nu e fără virtuți și e mai generoasă prin împărtășire decât cea vertuistă, e tolerantă și e libertară mai mult decât libertină (deși, cum am încercat cândva a propune, și acest termen ar trebui reabilitat). De aici și sociabilitatea lui Ralea plină de amenitate, opțiunile lui politice, apetențele lui cognitive și, dincolo de o „fiziologie”, o filosofie a gustului. Gustul e trăsătura definitorie a personalității lui Mihai Ralea, dar gustul „raisonné”, în accepția franceză așa cum a explicat-o fără rest
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
el și prea optimist; Se teme de: pierderea propriei sale valori și a acceptării sociale; Ar fi mai eficace cu un plus de: control asupra timpului șis a emoțiilor sale, obiectivitate; să-și țină mai mult promisiunile. Motivații: comprehensiune și sociabilitate; Scop: intimitate, reducerea tensiunilor; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanismul lor; Îi influențează pe ceilalți prin: oferta de servicii, sfaturi; Valoarea pentru organizație: se poate conta pe el, sinceritate; Tendința de a abuza de: toleranță; Sub presiune, devine: moale, răzbunător
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ci doar avertizează că spiritul critic trebuie să Însoțească orice lectură. Volumul este precedat de două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
New Architecture, traducere de Frederick Etchells, Praeger, New York, 1959, pp. 56-59). Vezi analiza interesantă pe care o face Holston În The Modernist City, pp. 119-136. Ibid., pp. 105-107. Îmi iau libertatea de a traduce convivencia prin „convivialitate”, și nu prin „sociabilitate”, deoarece mi se pare că astfel sunt mai fidel raționamentului lui Holston (p. 105). Ibid., pp. 24-26. Ibid., p. 24. Există, desigur, unele lucruri care le plac locuitorilor Brasíliei la orașul lor: faptul că sunt aproape de clădirile administrației și că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]