660,769 matches
-
În ceea ce privește stresul psihic, se admite îndeobște, că situațiile ce îl pot genera sunt: semnificația unui eveniment, apariția unor circumstanțe neobișnuite pentru individ, care îl surprind nepregătit să le înfrunte; angajarea individului într-o relație sau acțiune exagerată; particularități ale contextului social; un mod subiectiv de a percepe solicitările mediului; situații conflictuale existente în familie, în profesie sau la nivel intelectual; apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop, ceea ce duce la frustrare; diferite situații perturbatoare cauzate de agenți fizici
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură)7 și altele. Stresul, indiferent de tipul sau, apare în procesul de adaptare permanentă a organismului uman la mediu (aici putând vorbi atât de mediul natural cât și de cel artificial, de cel urban, social, de familie sau de locul de muncă, de teatrul de operațiuni militare sau de locul în care se produce un dezastru natural sau provocat de om). Un nou drept al omului: dreptul de a fi la adăpost de stresul negativ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
s-ar număra alături de alte drepturi specifice omului urban al secolului XXI (de exemplu, un drept la sănătate multidimensional, îmbunătățit, ca și nivel de protecție juridică, față de condițiile de poluare și toxicitate existente în marile orașe; dreptul la un mediu social, cultural și natural sănătos - deoarece trebuie să se vorbească și de forme specifice de poluare, precum poluarea morală (proliferarea imaginilor degradante privind ființele umane, a vulgarității, a promiscuității, a agresivității verbale, imagistice și fizice din viața civică și din mass
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care am discutat-o într-un articol distinct)20. Conexiunea dintre dreptul omului la a fi la adăpost de stresul negativ excesiv și conceptele de "dezvoltare durabilă" și "dezvoltare umană" Analizat în profunzimea să, observăm că există legături complexe (juridice, sociale, de securitate) între dreptul omului la a fi la adăpost de stres (pe care il propunem în prezența lucrare că drept al omului de generația a IV-a) și diverse concepte precum securitatea umană, dezvoltarea durabilă, dezvoltarea umană. Mai precis
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de putere asupra omului, pe de-o parte, și dreptul omului la a fi la adăpost de stres îl constituie apariția noțiunii de "grupuri-țintă" (grupuri de persoane aflate într-o situație temporară sau permanentă de marginalizare, de discriminare, de excludere socială sau confruntate cu situații de pericol, cu o situație-limită sau care le afectează grav ori de o manieră sistematică și gravă, beneficiul drepturilor fundamentale ale omului, precum: șomerii, femeile din mediul rural, muncitorii agricoli fără pământ, refugiați, persoane aflate într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice și sociale inegale dintre Nord și Sud) ori lipsa unui model universal-valabil de dezvoltare 26, se conectează și cu protecția efectivă oferită de un drept al omului la a fi la adăpost de stres. Astfel, în contextul lipsei satisfacerii nevoilor fundamentale de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și direct beneficiul real al celorlaltor drepturi fundamentale ale omului, precum și calitatea vieții sale. La fel, distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste, bazate pe obținere de profit fără adăugarea dimensiunii responsabile față de mediu, etice și sociale, duc la dezechilibre directe între condiția umană, calitatea vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de protecția mediului și a drepturilor omului (corporațiile, ca actori non-statali, considerând că protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Preambul observăm importanța acordată libertății de exprimare și a convingerilor, pe baza cărora se realizează, efectiv, progresul civilizației umane în ansamblu). De asemenea, trebuie corelata prevederea de mai sus cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale/1966 și cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții"necesare pentru făurirea unui anume tip de societate (în care ființă umană să aibă beneficiul drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale- adica a generațiilor I și ÎI de drepturi ale omului-, o lume în care "să trăiască eliberat de teamă și mizerie"), ne aflam din nou în fața unei obligații de rezultat, care întinde dimensiunea sa strategică, vizionara, în viitor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
va fi baza juridică pentru generațiile V și VI de drepturi ale omului. Astfel, din Preambulul Declarației de la Johannesburg/2002, menționam ca exemplu: - Obligația statelor semnatare "de a se angaja să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care se angajează să o construiască popoarele de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
afectând Sudul sub-dezvoltat)31; - super-calamități cu impact global (provocate de mână omului sau naturale): accidente nucleare în lanț, războaie cu arme nucleare sau chimice sau de distrugere în masă etc.); - criză apei potabile (afectând Sudul subdezvoltat). Accentuarea inegalităților economic,e sociale între Nord și Sud, precum și a termenilor de schimb comercial dintre Nord și Sud32 - criză de combustibil, criza de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se deslușește motivația radicalizării. Atât din studierea biografiilor teroriștilor, cât și din cercetările sociologice, reiese că aceasta motivație nu constă în sărăcie sau în lipsă de educație, așa cum se auto-amăgesc unii occidentali, sperând că prin ușoară ameliorare a unor condiții sociale se va eradica fenomenul. Aceștia sunt doar doi factori care, acționând asupra mediului în care operează extremiștii islamici, le oferă uneori beneficiul unei anumite susțineri din partea unor grupuri de populație, care, prin tăcere sau chiar sprijin logistic, le înlesnesc sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care și-o aleseseră că ținta și interesați în primul rând nu de apă sau flori la întâmpinare, ci de Internet wireless. Surpriză a dus la o trecere în extrema cealaltă, uneori niște simpli imigranți economici sau vânători de ajutoare sociale occidentale ajungând să fie văzuți de unii nu doar că prezentând un oarecare risc de a avea printre ei și posibili infractori sau membri ai unor rețele islamiste, ci aproape toți ca niște foarte probabili jihadiști. Comportamentul și declarațiile unora
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deja cetățeni europeni și nu ai unor state musulmane (deși pentru cei doi intrați prin Leros nu s-a stabilit încă precis originea), ridică, de fapt, alte întrebări: de ce niște tineri, născuți și educați în UE și beneficiari ai sistemelor sociale din țări prospere, nu au putut fi "integrați" și s-au radicalizat până la a merge să lupte în Siria sau a comite atentate în propria țară, cum se poate evita că acest lucru să se repete și dacă există sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din cazuri, în universitățile) occidentale, multi dintre ei aveau loc de muncă sau chiar mici afaceri, precum și familii (au existat destule cazuri în care aveau copii nou-născuți și/sau soții însărcinate), toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi avut un rol important în radicalizarea atentatorilor și înrolarea lor în diverse grupări radicale). Explicația radicalizării unui număr atât de mare de persoane, multe cu statut social și venituri cel putin decente, nu e simplă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi avut un rol important în radicalizarea atentatorilor și înrolarea lor în diverse grupări radicale). Explicația radicalizării unui număr atât de mare de persoane, multe cu statut social și venituri cel putin decente, nu e simplă și unică. Tot ce reiese din informațiile aflate la dispoziția publicului e că în general, după o copilărie absolut normală, fără lipsuri sau frustrări ieșite din comun, în cazul multora s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un oarecare succes și, în orice caz, că au reușit să le ofere o viață mai bună și alte oportunități măcar copiilor lor. În schimb, aceștia din urmă, deși au beneficiat de sistemul de educație și de plasă de siguranță socială din țara-gazdă, nu mai au nici termen de comparație și nici visul părinților lor la dispoziție. Ca atare, îl caută în altă parte și l-au găsit în identitatea religioasă din țară de origine a familiei. Având asigurate nevoile bazale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democrației, punându-l doar pe seama unor factori istorici (în principal colonialismul) sau conjuncturali (economici, guverne corupte ș.a.). Oarecum în această direcție merge, de exemplu, un raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și considerate o povară familială și chiar o sursă de rușine, așa că erau adesea îngropate de vii în deșert, imediat după naștere. Versetele 81:8-9 sunt un avertisment către cei care practicau acest lucru și o respingere îndrăzneață a normelor sociale stabilite 28, într-un demers de desprindere asemănător celui al lui Isus față de practică lapidarii femeilor adultere. De asemenea, reglementarea unor probleme de succesiune, tratate în versetele 4:127 și 4:176 (ultimul incluzând o discriminare de gen prin consacrarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și clară, a unor aspecte concrete ce țin de dreptul civil și penal, Mahomed fiind nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
martori (Coran, 24:4 ), tăierea mâinii pentru hoți (Coran, 5:38) ș.a. Publicul occidental trebuie să înțeleagă, însă, ca în rândul musulmanilor există un suport popular consistent pentru aplicarea Șaria. Spre exemplu, din două sondaje, efectuate de Național Centre for Social and Criminological Research și de Gallup Organization, rezultă că majoritatea egiptenilor (96,2%, respectiv 90% în al doilea sondaj) susține aplicarea Șaria 30. Oricât ar părea de surprinzător pentru occidentali, respondenții au declarat că doresc aplicarea să pentru că garantează dreptate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a procesului de secularizare și pentru unitatea religiei cu statul 34. Din perspectiva acestei abordări, constatăm că practic toți musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
arate roadele, într-un context internațional dificil și pe fondul "renașterii islamice", radicalizarea musulmanilor europeni și a celor din țările majoritar musulmane fiind două fenomene care se alimentează reciproc. Copiii imigranților și refugiaților de astăzi, care vor beneficia de plasă socială de siguranță din statele prospere, ca niște turiști cu bilete all-inclusive în Europa, ar putea, prin mecanismul psihologic de radicalizare descris în lucrare, să se transforme într-o nouă generație de jihadiști europeni, întrucat Islamul, cu dualitatea să religie-ideologie și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dificil de răspuns la întrebarea dacă în prezent are loc doar o radicalizare a Islamului sau o islamizare a radicalilor. Cel mai probabil, e vorba de ambele. Ținând cont că Europa bogată va rămâne un punct de atracție prin politicile sociale generoase, de faptul că sporul natural al populației musulmane este mai mare și de un posibil fenomen de islamizare la generația a doua, este aproape ironic, față de teama occidentalilor când aud cuvinte precum "jihad", ca Europa ar putea deveni cândva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]