727 matches
-
publice în legătură cu anumite categorii secifice, fie în parteneriat cu statul. Giddens (2001) consideră că s.c. are un rol important în ceea ce el numește „a treia cale” (spre deosebire de cele două soluții pentru realizarea bunăstării, abordate până la momentul respectiv: neoliberalismul și social-democrația). Dacă neoliberalii susțin un rol minimal al statului și o s.c. ce ar trebui lăsată să se dezvolte spontan, dacă social-democrații văd s.c. ca fiind mai degrabă disfuncțională în ceea ce privește furnizarea de bunăstare, Giddens susține că este necesară o
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Kitschelt (1995), au realizat modele spațiale de distribuire a partidelor și a familiilor de partide în interiorul sistemului, în funcție de criterii care țin cont de contextul social în care acestea acționează. Acest studiu ia în considerare trei mari familii ideologice: conservatorismul 2, social-democrația și liberalismul. Aceste trei familii ideologice se regăsesc în toate sistemele de partide democratice, cel puțin la nivel european, și au puternice baze istorice și filosofice. Nu este scopul acestei lucrări să stabilească dacă acestea reprezintă stânga sau dreapta sau
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cetățenilor țării". Aceste elemente și cunoscutele luări de poziție ale președintelui PRM în favoarea intervenției statului în economie și împotriva oamenilor de afaceri plasează PRM în colțul socialist al triunghiului nostru. Tabelul 1: Rezultatele electorale agregate pentru fiecare familie ideologică Conservatorism Social-Democrație Liberalism partid procentaj partid procentaj partid procentaj 1990 FSN 66,31% PNL 7,32% total 0 total 66,31% total 7,32% 1992 PNȚCD (CDR) 9,88% FDSN 27,72% PAC/PNL-CD (CDR) 6,35% FSN 10,19% PSDR (CDR
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
calcula indicatorii menționați mai sus, voi analiza rezultatele obținute pentru fiecare familie în parte într-o manieră narativă, subliniind elementele cheie din evoluția fiecărei familii după căderea comunismului. Tabelul 2: Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică Volatilitate familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990-1992 1 0,24 0,07 1992-1996 0,35 0,07 0,12 1996-2000 0,87 0,28 0,08 2000-2004 0,57 0,03 0,44 2004-2008 0,72 0,28 0,01 Medie 0,70 0,18
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
14 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din Tabelul 1 și a formulei lui Birch (2001). Figura 2: Volatilitatea celor trei familii ideologice Tabelul 3: Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică Număr efectiv de partide/familie ideologică Conservatorism Social-democrație Liberalism 1990 1 1 1992 1 1,92 1 1996 1 1,88 1 2000 1 2,38 1 2004 1 2,63 1 2008 1,08 1 1 Sursa: Compilat pe baza rezultatelor electorale din tabelul 1. Înainte de a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a păstrat însă și la următoarele alegeri, din 2008, când PNL a participat pe cont propriu. Anii 2010 și 2011 au adus o evoluție puțin previzibilă a PNL, care a preferat realizarea unor alianță cu conservatorii și, mai important, cu social-democrații, în perspectiva alegerilor din 2012. Cu toate acestea, PNL a fost reprezentantul necontestat al liberalismului românesc pe plan internațional. PNL este membru al Internaționalei Liberale încă din 1997, în timp ce europarlamentarii săi s-au afiliat încă de la început la grupul liberal-democrat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Basanavicius; tip...riț la Tilsit, În Prusia, el trece ilegal pe teritoriul rusesc). În plus, iau naștere asociații - de pild... Asociația leton..., În 1868 - și mai ales partide politice, Începînd chiar din zorii secolului XX, cum ar fi partidul marxist „Social-democrația din Regatul Poloniei și Lituaniei”, Înființat În 1901 la Vilnius. Revoluția din 1905, caracterizat... prin manifestații numeroase În provinciile baltice și În Finlanda, intensific... acțiunile mișc...rilor deja existente În toate teritoriile de la marginea occidental... a Rusiei. Ele cap...ț
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
state-satelit, mai ales În fosta RDG - a provocat lupte politice nemiloase dup... 1989. În ambele ț...ri, au triumfat mai Întîi anticomuniștii radicali (majoritatea lor provenind din Sajudis și Solidarnosc, precum V. Landsbergis și L. Wałęsa), apoi, peste cîțiva ani, social-democrații, foști membri și conduc...tori ai partidelor comuniste, ca A. Brazauskas În Lituania (1992) și Aleksander Kwasniewski În Polonia (1995). Aceast... Împ...rțire succesiv... a puterii, care a confirmat divizarea publicului, a avut loc Într-un climat tensionat de neincredere
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1992] (2001). Transformarea intimității. Sexualitatea, dragostea și erotismul în societățile moderne. (trad.: Mihnea Columbeanu). București: Editura Antet. Giddens Anthony (1994). Beyond Left and Right The Future of Radical Politics. Cambridge: Polity (publisher). Giddens Anthony [1998] (2001). A treia cale. Renașterea social-democrației. (trad.: Dan Pavel și Cătălin Constantinescu). Iași: Editura Polirom. Giddens Anthony [2000] (2001). A treia cale și criticii ei. (trad.: Cătălin Constantinescu). Iași: Editura Polirom. Gouldner Alvin W. (1975). "Sociology and the Everyday Life". În: The Idea of Social Structure
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unei idei centrale: „Generația fără aripi”, „«Disidența» tovarășilor”, „«Consens» În democrația populară”, „«Călăuze» În democrația originală”, „Asaltul șchiop al Europei”, „țara, Înainte și după «dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu Buzinschi sunt, de fapt, diagnostice tăioase, disecții lucide ale minciunilor și tergiversărilor care au marcat tranziția noastră nesfârșită. Pamfletele sale sunt strigate de disperare, exasperate, ale unei conștiințe ultragiate de impostura celor care și-au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și calea care ține seama de dimensiuni politice, dar și sociale și culturale. Logica punerii ei în act ar trebui să refuze liberalismul inechitabil în privința drepturilor și condițiilor de viață, care afirmă că nevoile oamenilor trebuie etic limitate, dar și social-democrația care face promisiuni fără acoperire. Există decalaje între țările dezvoltate, cele "în curs de dezvoltare", cele care stagnează. Primul raport către Clubul de la Roma (1972) nu a stârnit interesul special al vreunei orientări partizane, fiindcă se postula creșterea nelimitată a
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Buchgesellschaft, Darmstad, 1983, p. 511, și I. Kant, Critica facultății de judecare, trad. V.D. Zamfirescu, Al. Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 189. Rămân îndatorat dlui dr. Hans-Klaus Keul care mi-a atras atenția asupra acestor pasaje. Istoria social-democrației occidentale, bunăoară, a stat mult timp sub semnul acestei dezbateri. „Cezarul nu stă deasupra gramaticienilor”. Se spune că arhiepiscopul Placentius și-ar fi permis să atragă atenția împăratului Sigismund de Luxemburg (1368-1437) asupra unei greșeli gramaticale a celui din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Europa după Maastricht ▪Erhard Busek, Werner Mikulitsch, Uniunea Europeană și drumul spre Răsărit ▪Ana-Maria Dobre, Ramona Coman (coord.), România și integrarea europeană ▪Paul Magnette, Europa, statul și democrația ▪Silvia Marton, Europe in its Making ▪Erol Kulahci, Natura și politica partidelor europene. Social-democrația și criza șomajului ▪Tanja A. Börzel. Politicile europene de mediu între succes și eșec. De ce (nu) există o "problemă a Sudului" ▪Ramona Coman, Ana Maria Dobre (coord.), Europenizarea politicilor publice în România ▪Jean-Michel de Waele (coord.), Referendumuri de aderare la
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
dar și responsabilități” (Giddens, 2001, p. 14Ă. Iar D’Alema, fostul prim-ministru al Italiei, considera că „a treia cale sugerează că este posibilă combinarea solidarității sociale cu o economie dinamică, iar acesta este idealul pentru care trebuie să lupte social-democrația astăzi. (...Ă Dezvoltarea economică necesită educație permanentă și adaptare la noile cunoștințe. Cultura este cea mai importantă formă de includere socială și cred că ar trebui să investim în cultură”. O asemenea abordare, încheia D’Alema, „trebuie să se rupă
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Maastricht Erhard Busek, Werner Mikulitsch, Uniunea Europeană și drumul spre Răsărit Ana Maria Dobre, Ramona Coman (coord.), România și integrarea europeană Paul Magnette, Europa, statul și democrația Silvia Marton, Europe in it's Making Erol Kulahci, Natura și politica partidelor europene. Social-democrația și criza șomajului Maria Costea, Simion Costea (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană: provocări și perspective Tanja A. Börzel. Politicile europene de mediu între succes si eșec. De ce (nu) există o "problemă a Sudului" Adrian Liviu Ivan, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Și tehnocrația care administra întreprinderile de stat, și salariații erau interesați de menținerea întreprinderilor, fie ca proprietate de stat, fie privatizate, inclusiv în obținerea suportului statului pentru menținerea întreprinderilor în dificultate. Noul partid politic era departe de a reprezenta spiritul social-democrației. Și în regimul comunist masa tehnocrației era responsabilă de administrarea economiei, și nu de politica socială, pe care o vedea și ea a fi mai degrabă o componentă tipică a politicii comuniste. În lunga criză a economiei socialiste, tehnocrația era
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
partidele istorice au dovedit că nu au nici o strategie de reformă, în afară de doctrina păguboasă a „privatizării cu orice preț” și a „reformei oricum”. În realitate, ele nu au avut capacitatea de a reforma economia și societatea, așa cum promiseseră. Orientarea spre social-democrație a PDSR s-a cristalizat treptat datorită mai degrabă unor factori externi. În primul rând, faptul că partidele istorice au ocupat de la început zona de dreapta a continuumului politic a împins inevitabil spre asumarea de către PDSR a unei poziții mai
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
presupune că PDSR ar fi fost tentat mai degrabă să încline spre zona dreptei. Etichetarea continuă a PDSR de către partidele istorice ca fiind partid nu numai de stânga, ci chiar comunist a contribuit, probabil, la o autoidentificare a acestuia cu social-democrația. În al doilea rând, tehnocrația, prin opțiunea sa pentru mecanismele statului ca instrument al tranziției, nu avea înclinații liberale. În fine, în lupta cu partidele istorice care ignorau socialul, PDSR a fost orientat spre obținerea unui suport larg din partea populației
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cunoaștere în societate. 2.6. Cosmopolitismul noii economii în cadrul societății globalizate Se remarcă modul original de tratare a globalizării și a noii economii de către sociologul și politologul englez Anthony Giddens, care și-a propus să fundamenteze căile de renaștere a social-democrației, să caracterizeze noua socialdemocrație; unii exegeți consideră că acesta reinventează social-democrația. În demersul său analitic, Giddens pornește de la axioma superiorității economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Se remarcă modul original de tratare a globalizării și a noii economii de către sociologul și politologul englez Anthony Giddens, care și-a propus să fundamenteze căile de renaștere a social-democrației, să caracterizeze noua socialdemocrație; unii exegeți consideră că acesta reinventează social-democrația. În demersul său analitic, Giddens pornește de la axioma superiorității economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic, prin transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
să fundamenteze căile de renaștere a social-democrației, să caracterizeze noua socialdemocrație; unii exegeți consideră că acesta reinventează social-democrația. În demersul său analitic, Giddens pornește de la axioma superiorității economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic, prin transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există alternativă la capitalism”, Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 8. footnote>. În contextul temei abordate, interesează în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economiei de piață capitaliste<footnote „După eșecul istoric al regimurilor socialiste, către care social-democrația a tins în mod reformist, pașnic, prin transformarea internă a capitalismului..., a devenit clar că nu există alternativă la capitalism”, Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 8. footnote>. În contextul temei abordate, interesează în mod deosebit aspectele socialeconomice referitoare la economia globalizată și la noua economie - economia cosmopolită. Mai mult, în ansamblul opiniilor privind noua economie, viziunea sa este net originală
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a argumentat că animalele și alte entități naturale trebuie respectate deoarece ele sunt autonome într-un sens relevant 350. Ajungem astfel la o etică dezantropomorfizată, necentrată pe om. De aceea, consider că prejudecata asocierii ecologismului cu stânga politică, adică cu social-democrația și socialismul trebuie pusă în discuție. Cred că se fac două erori în interpretarea politică a ecologismului. 1. Reducționismul politic. Ecologismul nu este prin natura lui o ideologie politică, ci are o origine intelectuală, adică una de tip cultural, filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Trădători și trădări. Războaiele, imaginar social și construcții politice [Seli Arslan, 2007]) și Listes noires du Parti communiste (Listele negre ale Partidului Comunist [Calmann Lîvy, 2007]) • Adeziune; Anarhism; Arhive; Conspirație; Contrarevoluție; Stângism; Kronstadt; Mai 1968; Organizare; Organizații de masă; Ortodoxie; Social-democrație; Sindicalism; Troțki; Tvoțkiști. PHILIPPE BUTON, doctor în științe istorice, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Reims. Este autorul volumului Les Lendemains qui dîchantent. Le PCF à la Libîration (Zori întunecate. Partidul Comunist Francez în momentul Eliberării) (Presses de Sciences-Po
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]