285 matches
-
condiției mamelor, concedii de maternitatexe "„maternitate" și de îngrijire a copiilor, concedii parentale; g) reducerea șomajului. Agenda teoretică s-a referit preponderent la critica individualismului liberal și au argumentat pentru ideea că subiectul (femeia, în acest caz) este un construct social-istoric cu sensuri variabile, biologia neavând un rol în destinul social, care depinde de cu totul alte determinări. Tendințele feministelor socialiste nu au fost niciodată separatiste. Ele au militat alături de bărbați împotriva diferitelor forme de inechitate. Agenda teoretică și politică a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pretutindeni, voi vă preocupați de probleme complet minore”.12 Există însă câteva atuuri prin care marxismxe "„marxism"ul ca metodă de analiză a putut deveni aliat al feminismului: ideea că „natura umanăxe "„naturaumană"” nu este decât produsul influențelor unui mediu social-istoric concret, omul este considerat „suma relațiilor sale sociale”, caracterul istoric al fiecărei forme de organizare socială, teoria alienării (a muncii alienate). În diverse feluri, marxismul a fost preluat în feminism ca mod de analiză. 2.1. Idei centrale ale teoriei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
acesteia, sociologii de orientare nomotetică se străduiesc să descopere legi și regularități generale, încercând extrapolări. Un exemplu elocvent de elaborare nomotetică este inferența de la eșantion la populație. Cei de orientare idiografică mizează pe unicitatea și irepetabilitatea faptelor, fenomenelor și evenimentelor social-istorice. (Nu întâmplător istoriografia este invocată mereu ca disciplină idiografică.) Tensiunea nomotetic-idiografic, care se suprapune în foarte mare măsură cu ceea ce R. Boudon (1995) numește „universalism-contextualism”, nu trebuie însă supraestimată. Cei mai mulți sociologi descriu și explică acțiunile sociale și colectivitățile prin intersecția
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atinge în aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează în chip evident terenul în favoarea creației nuvelistice. Deși tonalitatea ironic familiară a întregii povestiri probează binecunoscuta atitudine ,,desacralizantă’’ proprie în general ,,basmului cult’’ caragialian, pe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Cultură, trebuințe, necesități, comportamente Acum, după ce am prezentat elementele constitutive principale ale culturii, să dăm o definiție a culturii (definiție și ea parțială, dintr-un unghi de vedere mai adecvat domeniului de referință a cursului nostru. Cultura reprezintă un construct social-istoric prin care o comunitate umană (societate, Întreprindere etc.): 1) recunoaște (problematizează), 2) interpretează și 3) răspunde (soluționează) prin compartimente (valorico-normativ constituite) la cerințele sale dinamice de viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Într-o viață culturală la o socializare a instinctelor, a fondului temperamental, a funcțiunilor fiziologice elementare, și la o viață spirituală, În domeniul valorilor culturale” . Utilizarea noțiunii de „personalitate”, presupune examinarea omului ca subiect (creator) și obiect (operă) a procesului social-istoric, manifestându se sub forma unui sistem de atribute biopsihosociale: de structuri psihice inedite care se exteriorizează În activitatea de cunoaștere senzorială și logică a lumii, stări și Însușiri, cu o structură mai organizată și caracterizate printr-o stabilitate relativă, comportamente
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
timpul povestitorului și timpul întâmplării este subliniată prin expresii de genul: "în acel an", "în acea toamnă", "în acea seară" sau "după aceea". În textul lui Soljenițîn, timpul interior și timpul întâmplării se corelează în permanență cu timpul istoric. Realitatea social-istorică este prezentată în povestire în calitate de fundal, însă unul activ, deoarece evenimentele istorice influențează soarta personajelor. Este vorba despre Primul Război Mondial, de care sunt legați cei trei ani de prizonierat ai lui Faddei, care i-au schimbat soarta, dar și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de tipul arborelui, ceea ce înseamnă diversificarea ideilor și formelor de manifestare pornind de la un trunchi istoric comun. Bazele teologice ale principalelor orientări religioase creștine sunt subiectul restructurării și reorganizării continue și sistematice pentru a-și păstra relevanța în condițiile transformărilor social-istorice prin care trece societatea atât la nivel local, cât și la nivel global. Michelin Milot (apud Willaime, 2001) distinge câteva procedee prin care sistemele de credințe sunt reorganizate: reînvestirea semantică (spre exemplu, redefinirea cosmică a semnificantului Dumnezeu), complementaritatea funcțională (adăugarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
americană și cercetarea europeană. V. N.: În primul rând, aș începe printr-o distincție. Acest brain drain de care a beneficiat America și care a reprezentat incontestabil o realitate vreme de multe decenii, s-a datorat pur și simplu condițiilor social-istorice dezastruoase care i-au obligat pe oameni să-și ia lumea în cap. Un exemplu foarte bun este acela al singurului laureat Nobel român, George Emil Palade. Cineva îmi spunea: "Ce păcat că Palade nu a rămas în țară, am
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
animal sacru, în unele comunități hinduse este animal detestabil, iar în societatea occidentală este un animal domestic, dresat pentru pază sau pentru vînătoare. Ca atare, în fiecare dintre aceste cazuri, cunoașterea atribuită la nivelul limbilor populare este dependentă de viața social-istorică a comunităților, în vreme ce cunoașterea științifică este unică și universală. Din punct de vedere logic, și cunoașterea populară are o organizare internă și o segmentare de tip noțional, însă noțiunile cunoașterii și culturii populare nu au de obicei același conținut (și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un prim plan motivația inconștientă, instinctuală. În concepția „freudismului”, de exemplu, frustrația nu reprezintă altceva, decât un factor inconștient, rezultat din conflictul intrapsihic dintre „instanțe” și „pulsiuni” incompatibile. Concepțiile „psihanalitice”, minimalizând, mai mult sau mai puțin, rolul conștiinței, al condițiilor social-istorice în dezvoltarea omul, faptul că acesta este o ființă socială, o personalitate, absoluțizează rolul determinărilor interne și, implicit, limitează problematic frustrației la o interpretare organismică, biologică. 3) În sfârșit, o analiză a frustrației și în lumina concepțiilor psiho-sociale a persnalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sensul prezentat de psihologul P. Janet). Comportampntul uman nu poate fi redus, deci, doar la simplul mod de interacțiune cu mediul ambiant, prin instinct și conditionare elementară, așa cum se petrec lucrurile în lumea, animală, ei este rezultatul unei îndelungate experiențe social-istorice, care ridică „conștiința” pe treapta superioară a conștiinței de sine și de altul mai precis, pe cea a răspunderii față de sine și față de alții). Nu putem fi de acord, așadar, în primul rând, cu acele concepții care, sub influența behaviorismului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
iar cu privire la concepția lui C.G. Jung, afirmă: „Ca și Freud, jung a voit să explice activitatea omului, formarea personalității, pe baza unei concepții biologice asupra psihicului, neacordând atenție relațiilor reale care există între om, pe de o parte, și medicul social-istoric și natural, pe de altă parte”. (Cf. V. Pavelescu, „Examenul critic...”, p. 3-4). Este adevărat însă că activitatea lui C.G. Jung și cea al lui A. Adler a încurajat dezvoltarea unei „mișcări psihanalitice” în cadrul căreia, discipoli, revizioniști și reformiști au
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale este determinat nu numai de condițiile interne, ci și de evoluția social-istorică și personală a individului. „Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a două laturi: cea „stimulatorie”, alcătuită dintr-un sistem de motive și de sarcini, care condiționează conduita și exprimă atitudinile persoanei față de sine și față de semeni, și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții principale: Mai întâi linia „behavioristă”, fizicalistă, limitată la interpretări mecaniciste a relațiilor „stimul-reacție”; Interpretarea „biologistă”, care așază pe un prim plan motivația inconștientă, subestimând rolul „conștiinței” și al condițiilor social-istorice în edificarea „personalității”, în detreminarea fenomenelor psihice; Linia „psihologistă”, carae pune accentul mai mult pe rolul factorilor psihologici individuali (pe realizarea „personalității” din interior, prin predispoziții ereditare și prin acțiunea unor forțe intrapsihice), minimalizând importanța sistemului normelor socio-culturale și morale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ale individului” (Sheldon și Allport). Dar, trebuie arătat că „personalitatea” nu reprezintă, din punct de vedere genetic, o simplă suprapunere de aspecte, sisteme, valori, concepții etc., ci un salt și o restructurare: „Personalitatea este o realitate de natură mai ales social-istorică, o unitatea apărută din unitatea biologică și realizată pe treapta psihică, superioară a dezvoltării, organizată pe un fundament superior, acela al conștiinței de sine și de altul, pe baza relațiilor sociale concrete”. (V. Pavelescu, „Invitație la cunpoașterea de sine”, p.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apărut o multitudine de definiții, În contextul cărora aceasta este considerată a fi: „producția pe unitatea de factor“, „o sinteză a Întregii folosiri a factorilor de producție“, „Însușire a muncii productive concrete de a crea (sau deplasa), În anumite condiții social-istorice, o cantitate mai mică sau mai mare de valori de Întrebuințare, cu o intensitate normală“. Tema tratată și spațiul afectat nu ne permite Însă să reținem toate definițiile date productivității muncii, cele menționate mai sus fiind considerate mai sintetice, context
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de tipulcreșterea fascismului, a nedreptăților rasiale, ar trebui să fie un exemplu pentru psihologii timpurilor noastre. Psihologii de renume, precum S. Asch, M. Sherif, I. Janis, S. Milgram, orientați spre ‘public’ au căutat să cunoască cauzele acestor fenomene ale realității social-istorice, preluând idei și modele noi din alte discipline, de exemplu teoria sistemelor. În România, C. Rădulescu-Motru în cadrul laboratorului de Psihologie Experimentală de la Univesitatea din București a îndemnat psihologii să inventarieze cele mai importante probleme ale școlii, vieții sociale, să le
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
producător și produs. Pentru Deleuze și Guattari, analiza umanului în raport cu tehnologia capitalismului se prezintă sub forma unei schizoanalize din moment ce schizofrenia guvernează societatea mașinizantă. Teoreticienii încearcă să reliefeze modul în care delirul se manifestă ca o investigare a inconștientului în câmpul social-istoric, producând o recurență a comunicării în sistemul om-mașină, înscrisă într-o „deteritorializare” specific mașinistă a umanului. Problematica mașinilor sociale și tehnice pe care o analizează cei doi filosofi se suprapune peste problematica ontologic-psihologică a mașinilor dezirante (vezi capitolul întâiă, nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
angajate politico-ideologic, delimitează în perioada 1950-1975, două etape: 1950-1960, caracterizată prin proliferarea poeziei de inspirație și atitudine civică, și 1960-1975, diferențiată de precedenta prin sporita preocupare pentru natura specifică poeziei și efortul de eliberare al artei (pe cât posibil, în condițiile social-istorice date) de subordonarea față de orice alte valori, de sincronizare a mișcării literare de la noi cu cea universală nu fără a menționa că, în fiecare etapă, caracterele particularizante se precizează prin creația unor poeți din toate generațiile, o seamă dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
catalizatorul optim al proliferării oricărui tip de regim totalitar, fie de tip vechi, fie de tip mai nou. Ideologia devine o temă preferată a scriitorilor, mai ales o dată cu apariția Romantismului, care proclamă necesitatea unei atare organizări și ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
este suficient să judecăm construcțiile filozofice doar în cadrul domeniului lor de referință? Manifestarea unor asemenea paradigme care, potrivit lui Dilthey, țin chiar de trăsăturile esențiale ale filozofiei, exprimate unilateral sub forma unor viziuni despre lume se produce într-un anumit context social-istoric și cultural, care le favorizează apariția și dezvoltarea. Planul extrinsec, larg cultural, reprezintă așadar fundalul pe care se desfășoară diversele manifestări ale spiritului. El secondează planul intrinsec, ajutându-ne să-l înțelegem mai bine. Coloritul acestui fundal este determinat de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei formale le conferă sistemelor filozofice și "o coapartenență de conținut": raportarea statornică la "enigma vieții și a lumii"). "Și tot atât de puțin continuă Spengler are filozofia întotdeauna și pretutindeni aceeași materie"235 (fiindcă de fiecare dată există alte circumstanțe individuale, social-istorice și culturale, care umplu paradigma filozofiei cu un alt conținut altfel spus, cu alte date ale realității și, ca atare, le imprimă sistemelor alte rezolvări). Numai că în radicalismul lui, Spengler încheie contrazicându-și afirmația inițială în legătură cu imposibilitatea filozofilor de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
particulare ale acțiunilor", axate, la rându-le, pe ele însele "prin stabilirea valorilor și realizarea lor". "Toate explică Dilthey în Construcția lumii istorice... sunt însă structural legate într-o totalitate în care, din semnificabilitatea părților singulare, survine sensul conexiunii lumii social-istorice, astfel că exclusiv în această conexiune structurală trebuie întemeiată orice judecată de valoare și orice proiect cu privire la viitor" (s.n.)106. Se poate observa cu ușurință că și aici contextualismul promovat cu insistență de către Dilthey este articulat tocmai pe cele două
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un adult în perspectivă, care să recunoască valorile societății, normele și modelele de comportare în societate. Proiectul vizează capacitatea acestor copii de a - și dimensiona și redimensiona tipurile de experiențe pe care le-au trăit personal: experiența instinctuală, individuală și social-istorică. Finalitatea parcursului educațional se dorește a avea concretizări în asimilarea competențelor, atitudinilor, valorilor și comportamentelor care să favorizeze acestei categorii sociale integrarea în societatea contemporană. În direcția socializării, proiectul își propune să acționeze pentru: cunoașterea și acceptarea propriului corp, a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]