281 matches
-
Darwinismul se afla la el acasă sub influența aceleiași emulații filosofice favorabile pentru eclozarea psihologiei, dar care s-a manifestat diferit față de partea continentală a Europei. Anglia era cea mai puternică forță colonială, țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din conștiință identitatea creștină, pentru ca în momentul următor să-l arunce în vâltoarea unor conflicte, a unor conflagrații mondiale. Problemele de acest fel erau actuale în toate țările Europei începutului secolului al XX-lea, erau funcții dependente de respectivele condiții social-istorice și puneau psihologia în fața unor probleme teoretice și aplicative imediate deosebite. Psihologia acelui început de secol s-a aflat deopotrivă sub influența pozitivismului raționalist al filosofiei germane, cu deosebire a celei a lui Kant și Hegel. Idealismul lor conceptual a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care s-au remarcat în leagănele universitare ale psihologiei din Europa, din Lepzig, din Würzburg sau Paris au ales atunci America drept loc unde să-și aplice cunoștințele, unde au găsit un viitor pentru realizarea proiectelor lor de tinerețe. Condițiile social-istorice erau diferite între Europa și SUA, fapt care și-a pus semnul și pe modul de dezvoltare al psihologiei. În timp ce în Europa, pentru a deveni o știință a experienței i-a trebuit psihologiei o milenară subordonare față de excelența gândirii filosofice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apare tratatul clasic, Principiile psihologiei, în două volume. În centrul preocupărilor lui James s-au păstrat problemele teoretice ale psihologiei, ale legăturii acesteia cu filosofia. Abordarea sa trebuia să răspundă unei asemenea nevoi, să edifice drumul psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
centrul preocupărilor lui James s-au păstrat problemele teoretice ale psihologiei, ale legăturii acesteia cu filosofia. Abordarea sa trebuia să răspundă unei asemenea nevoi, să edifice drumul psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se contopesc și se întrepătrund. Cursurile pe care le-a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în 1871. Ambele lucrări și-au propus să ofere contribuții fundamentale la demonstrarea înrudirii omului cu restul viețuitoarelor, atât din perspectiva asemănărilor structurilor organice, somato-morfologice, cât și a celor comportamentale, funcționale. Au fost obiective de mare cutezanță pentru acea perioadă social-istorică. Cu toate contribuțiile și susținerea fiziologică a psihologiei la acea vreme sfârșitul secolului al XIX-lea, psihologiei îi lipseau încă argumentele de substanță experimentală pentru a fi așezată cu drepturi egale alături de celelalte domenii de cunoaștere științifică. Pentru a aduce
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul se supune legilor de organizare biologice de odinioară. Din perspectiva cunoașterii psihologice de astăzi multe din exemplele folosite de Darwin la acea vreme pot fi nesatisfăcătoare. Astfel, poate fi criticat modul cum a fost evitată de el problema determinării social-istorice a acelorași reacții emoționale expresive. A fost făcută însă ulterior exagerat și cu toate consecințele ei nefaste. De aceea, se poate aprecia că această lacună nu scade valoarea investigațiilor sale, cu deosebire rigurozitatea lui de a introduce principiul determinismului în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
posibil, pe baza trăsăturilor și caracterelor definitorii pe care le are și nu prin raportare la cele ale comportamentului altor specii animale, cu deosebire al unor animale aflate pe trepte superioare ale filogenezei. O regulă imaginată într-un anumit context social-istoric, spre a fi îndreptată cu destinație împotriva antropomorfismului. A fost o regulă formulată în lucrarea sa, Introducere în Psihologia Comparată, care a apărut în anul 1894. În sprijinul regulii formulate el a adus o cantitate mare de argumente și date
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirit moral de cumpătare sau lipsă de cumpătare și tensiunea arterială a oamenilor. Toate aceste încercări s-au păstrat la nivelul unor tentative individuale, fără a putea fi integrate unor sisteme de gândire științifice cu statut propriu. În noile condiții social-istorice diferențele semnalate între oameni au dobândit o însemnătate socială deosebită, cu deosebire din cauza problemelor ridicate de activitatea productivă industrială proprie societății capitaliste. Aici s-a conturat o comandă socială precisă pentru cunoașterea legilor după care are loc diferențierea caracterială dintre
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
precisă cunoscuta lege a lui Fechner. Galton, dimpotrivă, prin mânuirea aparatajului statistic, și-a propus să demonstreze existența unui determinism diferit, a unei legități care acționează pe un alt plan, care presupune luarea în considerare a unor factori interindividuali. Condițiile social-istorice ale acelor vremi erau tot mai favorabile ca propunerile lui Galton să fie luate în seamă. Una din lucrările remarcabile ale lui Galton a fost Fizica socială, care a apărut în anul 1835. Ea a trezit la acea vreme multe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a avut grijă să-l ferească de psihologismul propriu altor științe sociale, ca filologia, biobliografia, istoria culturii, ș.a. Valoarea programului de cercetare al lui Durkheim a constat în a fi fost un oponent înfocat al psihologismului, în formularea unui determinism social-istoric aflat la baza vieții psihice, în încercarea de explicare pe această bază a acțiunilor ideologice individuale. Pe această cale cercetarea sociologică ajunge pe o cale mai concretă și mai rodnica la obiectul său distinct de cercetare, la grup și la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celei determinate de factori sociali. Totuși criticii săi i-au apreciat antisubiectivismul, cu efecte pozitive asupra dezvoltării cercetărilor sale de psihologie socială. Contribuțiile sale în acest domeniu s-au realizat nu pe cale speculativă, metafizică, ci pe baza considerării unor factori social-istorici. 7.5. Împăcarea determinismul natural-istoric cu cel cultural În fața încercărilor de interpretare fiziologică a vieții și personalităților umane se instituiau tot mai multe și insurmontabile limite. Depășirea acestora a fost încercată de Hugo Münstemberg (1863-1916), cu o teorie interesantă în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nimic că aduce cu sine ceva novator. Ceea ce era totuși novator în sistemul său, a fost faptul că toate trăsăturile structurale și funcționale ale psihicului se deduceau și puteau fi extrase nu din determinismul interior al organismului, ci din determinarea social-istorică a psihicului, din cea asigurată de încorporarea vieții sale spirituale. În centrul istoriei umanității se află "impresia" și "trăirea", dar nu ca elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elemente de conștiință, din perspectiva psihologiei individualiste tradiționale, ci ca o legătură internă ce nu poate fi despărțită de ceea ce se încorporează în om ca produs spiritual. A fost calea prin care conștiința individuală a fost pusă în legătură cu lumea valorilor social-istorice. Fenomenelor suportate de aceste legături le-a evocat irepetabilitatea, care pretinde metode pe măsură. Explicarea lor nu urmează linia celor evocate cu metodele științelor naturii, ci pe cele ale conceperii respectivelor fenomene ca distincte, felul în care ele sunt diferit
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care sunt mânate din abisul viscerelor, care nu numai că pun în funcțiune organismul, ci fac posibil ca acesta să și "trăiască". Aceasta este forța care pune în funcțiune conduita, care la om se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Premiului Nobel, în Uniunea Sovietică și pe urmă în toate celelalte țări socialiste cunoașterea psihologică s-a extins și dezvoltat considerabil, cu toate că, în următoarele decenii, pavlovismul devenise, din păcate, o ideologie de stat. Sub influența acestui curent, însă, în condiții social-istorice total vitrege, statul susținea financiar înființarea unor noi instituții academice, cercetarea psihologică se reprezenta cu succes în țară și în afară prin cercetători talentați, ca A. Uhtomski (1875-1942), L.S. Vâgoțki (1896-1934), A.N. Leontiev (1903-1979) ș.a., contribuțiile lor se afirmau
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
evocare istorică” ce ar apărea din belșug în literatura realist-socialistă decurg din teza pe care autoarea insistă să o ilustreze, deși demonstrația se arată în total dezacord cu profunda cunoaștere a fenomenului literar. Aceeași opinie despre influențarea esteticului de către realitatea social-istorică se regăsește și în Metamorfozele măștilor comice: procedee, motive, modalități (1966). Pornind de la istoricitatea motivelor comice, se întreprinde o cercetare comparatistă a evoluției lor în diverse epoci literare, subliniată fiind treptata înnoire a semnificațiilor ca răspuns la „stimulentul obiectiv care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
teste este ansamblul de probe sau întrebări selecționate în scopul diagnosticării sau evaluării subiecților, individual sau global. 10. Capacitatea de performanță este rezultanta interacțiunii operaționale a unor sisteme bio-psiho-educogene, concretizată în valori recunoscute și clasificate pe baza unor criterii elaborate social-istoric, manifestare complexă a disponibilităților (a integralității) individului, materializată în valori obiective puncte, locuri în clasament, drepturi cîștigate (promovări), etc. (A. Dragnea 1996) 11. Capacitatea motrică este complexul de manifestări preponderent motrice (priceperi, deprinderi), condiționat de nivelul de dezvoltare a calităților
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
zilei de școală cît și în timpul liber, dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, definirea unor trăsături, morale, volitive, atitudinale estetice necesare integrării individului în structura socială, cunoștințe și abilități tehnice privind autoconducerea, autoorganizarea, autoaprecierea etc. Idealul se va modifica pe parcursul evoluției social-istorice, în concordanță, însă, cu idealul general educațional, realizîndu-se treptat, pe etape, nefiind atins integral niciodată. Idealul va fi determinat de comanda socială. 3.2. Funcțiile educației fizice și sportului Funcțiile educației fizice și sportului au sarcină formativă și sînt orientate
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
în cele două romane, Pământul are un rol fundamental în destinul personajelor celor două romane (destine legate permanent de Pământ), ceea ce reiese din ampla analiză pe care o face autoarea în paginile dedicate acestui simbol. Totul este prezentat în contextul social-istoric al satului ardelean și al celui francez, fapt ce explică asemănările și deosebirile dintre modalitățile de a zugrăvi relația Om Pământ. Un alt simbol important în cele două romane este Drumul. El însoțește cititorul de la intrarea până la ieșirea din satul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ceea ce reclamă recalibrarea lui zoon pe o axă a politicului bioactiv și, pe filiera inaugurată de Stagirit, cu acceptarea omului modern drept o variantă adaptată a lui zoon politikon, sintagmă în a cărei "textură politică" este inclusă "viața" ca bioacumulare social-istorică a guvernării". O sursă aflată parcă mai tot timpul în background-ul comentariilor din Repere teoretice în biopolitică este, cum sugeram deja, opera lui Michel Foucault (se face un tur elevat al modului în care poate funcționa binomul atașare\detașare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
este suficient să judecăm construcțiile filozofice doar în cadrul domeniului lor de referință? Manifestarea unor asemenea paradigme care, potrivit lui Dilthey, țin chiar de trăsăturile esențiale ale filozofiei, exprimate unilateral sub forma unor viziuni despre lume se produce într-un anumit context social-istoric și cultural, care le favorizează apariția și dezvoltarea. Planul extrinsec, larg cultural, reprezintă așadar fundalul pe care se desfășoară diversele manifestări ale spiritului. El secondează planul intrinsec, ajutându-ne să-l înțelegem mai bine. Coloritul acestui fundal este determinat de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei formale le conferă sistemelor filozofice și "o coapartenență de conținut": raportarea statornică la "enigma vieții și a lumii"). "Și tot atât de puțin continuă Spengler are filozofia întotdeauna și pretutindeni aceeași materie"235 (fiindcă de fiecare dată există alte circumstanțe individuale, social-istorice și culturale, care umplu paradigma filozofiei cu un alt conținut altfel spus, cu alte date ale realității și, ca atare, le imprimă sistemelor alte rezolvări). Numai că în radicalismul lui, Spengler încheie contrazicându-și afirmația inițială în legătură cu imposibilitatea filozofilor de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
particulare ale acțiunilor", axate, la rându-le, pe ele însele "prin stabilirea valorilor și realizarea lor". "Toate explică Dilthey în Construcția lumii istorice... sunt însă structural legate într-o totalitate în care, din semnificabilitatea părților singulare, survine sensul conexiunii lumii social-istorice, astfel că exclusiv în această conexiune structurală trebuie întemeiată orice judecată de valoare și orice proiect cu privire la viitor" (s.n.)106. Se poate observa cu ușurință că și aici contextualismul promovat cu insistență de către Dilthey este articulat tocmai pe cele două
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
În România este posibil ca această tendință să se manifeste odată cu schimbul de generații, în primele decenii ale secolului XXI; - impactul valoric asupra curriculumului este o realitate pedagogică milenară, așa cum am arătat deja. Metamorfozele axiologice care au însoțit marile mutații social-istorice au antrenat întotdeauna schimbări profunde, adesea totale ale curriculumului educațional. Societatea contemporană pare să se afle în vâltoarea unei transformări de amploare, cea mai profundă din câte a traversat vreodată, și, indubitabil, curriculumul educațional este supus deja presiunilor și va
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]