165 matches
-
starea emoțională a elevului În momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale. În literatura de specialitate Întâlnim mai multe tipuri de evaluare: • după domeniu: - evaluarea În domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); - evaluarea În domeniul socioafectiv (atitudini); - evaluarea În domeniul cognitiv (cunoștințe); • după obiectul evaluării: - evaluarea procesului de Învățare (atât a achizițiilor, cât și a procesului În sine); - evaluarea performanțelor (realizată individual, În grup sau de către grup); - evaluarea a ceea ce s-a Învățat În școală sau
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
seama de: - tipul și gradul de deficiență; - tipul și forma de Învățământ În care acesta este școlarizat. Pentru utilizarea și aplicarea setului de instrumente de evaluare/expertizare, trebuie Îndeplinite următoarele condiții: - proba să se desfășoare Într-un cadru psihoeducațional și socioafectiv adecvat; - setul de instrumente să fie aplicat numai de către specialiști În domeniu: psihologi școlari, psihopedagogi, psihodiagnosticieni, psihologi-consilieri, pedagogi, care au lucrat sau lucrează În Învățământ (de regulă, În forme speciale de educație sau cu elevi care au cerințe speciale); - diagnosticul
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ei, prin dezvoltarea unui parteneriat educațional cu anumite categorii de specialiști, cu familiile sau cu anumite instituții din comunitate. În general, cele mai utile metode și tehnici de sprijinire a Învățării elevilor cu cerințe educaționale speciale sunt: asigurarea unui confort socioafectiv favorabil Învățării, Învățarea În perechi, echipa sau cuplul de profesori În predare, Învățarea de la copil la copil, colaborarea Între elevi În cadrul activităților de predare-Învățare, părinții ca parteneri În Învățare, comunicarea cu alți specialiști din afara școlii, implicarea unor structuri sau instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să se simtă prețuit, acceptat, apărat uneori de consecințele propriilor greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a comunica. De o deosebită importanță este cultivarea relației afective pozitive, realizarea în școală a unui climat psihopedagogic socioafectiv destresant în măsură să stimuleze dezvoltarea personalității și satisfacerea trebuințelor de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în realizarea acestor cerințe, atât ca factor cu acțiune directă asupra elevului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cale un cadru afectiv și interacțional favorabil participării active a studenților. Această formă a prelegerii solicită multă flexibilitate din partea profesorului propunător și o atitudine de deschidere față de studenți a acestuia. Totodată, ies în evidență la acest nivel disponibilitățile interacționale și socioafective ale profesorului, precum și simțul echilibrului din partea studenților intervenienți (pentru dezvoltări și aplicații practice, a se vedea și lucrările profesorului Ion-Ovidiu Pânișoară dedicate domeniului metodologiei didactice). 5.2.2. Conversațiatc "5.2.2. Conversația" Conversația se definește ca „o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să creionăm specificitatea unei activități de seminar ca formă de organizare sunt următoarele: • obiective selecționate după cele mai semnificative caracteristici de formativitate; • timp de instruire echilibrat determinat; • modalități de structurare a conținuturilor; • strategii și mijloace de instruire; • dimensiunea interacțională; • componenta socioafectivă; • gradul de directivitate sau de permisivitate corespunzător sarcinii didactice fundamentale; • evaluarea cu ajutorul obiectivelor operaționale a performanțelor intelectuale. În cartea Seminarul didactic universitar (1985), I. Neacșu și Gh. Tomșa prezintă următoarele funcții specifice ale seminarului: 1. Funcția orientativ-integrativă - privește familiarizarea studenților
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
operațional-aplicativă - orientarea seminarului către formarea de competențe profesionale, de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice de la curs. 6. Funcția evaluativă și de conexiune inversă - optimizează atât interacțiunile la nivel de conținut între cadrul didactic și studenți, cât și pe cele socioafective. Pornind și de la sugestiile profesorului Ioan Cerghit în Seminarul didactic universitar, criteriile care stau la baza posibilităților de clasificare ale seminarului sunt: natura obiectivelor dominante și metoda dominantă. În urma operării celor două criterii la nivel interactiv, poate rezulta următoarea tipologie
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
subiective. Este vorba de ”volumul și calitatea solicitărilor, de gradul de organizare a sarcinilor didactice, de tehnicile utilizate în asimilarea și transferul noilor cunoștințe, de capacitatea de muncă a elevului, de motivația activității de învățare, de stilul cognitiv și parametrii socioafectivi ai relației profesori-elevi”. Evaluarea nivelului optim atins de un elev în cadrul unui sistem de învățământ ar părea limitată dacă am omite din analiză tipologia modelelor și nivelurilor de integrare socioprofesională a elevului. Locul de întâlnire a acestor niveluri îl
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Comportamentul în predare al cadrelor didactice - deschidere spre managementul personalului; abordările metodologice, organizarea învățării, inclusiv utilizarea învățării pe microgrupuri, sunt aspecte ce țin în mai mare măsură de profesor 1. De asemenea, proiectarea lecției, comportamentul său concret la clasă, relația socioafectivă cu elevii, utilizarea concretă a timpului destinat formal învățării, evaluarea de tip docimologic sunt determinate în cea mai mare măsură de stilul didactic al profesorului. Acest comportament profesional, marcat de trăsăturile de personalitate (care poate fi modelat în funcție de situație, la
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
au succedat, care din ele au fost "dilatate" sau "comprimate". Problematica debutului școlar a generat vii dispute între cadrele didactice. Unele dintre ele consideră că important pentru pregătirea școlară este aspectul cognitiv în exclusivitate; altele au pus accent pe aspectele socioafective în mod special, pornind de la ideea că un copil care are un bagaj de cunoștințe mai puțin solid și care e maturizat socio-afectiv va păși în clasa I cu mai mari șanse de reușită decât unul care a acumulat foarte
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
familie sau din exteriorul ei joacă acest rol. Încercarea de a demonstra modalitatea de perpetuare a modelelor parentale prin studiile și cercetările din prisma familiilor monoparentale, a disoluției cuplului ca factori principali ai eșecului educației copilului și a reproducerii traseului socioafectiv defectuos, au condus mai degrabă la concluzii care reflectă nevoia de a privi dintr-o perspectivă mai amplă problematica în discuție, și anume aplecarea asupra factorilor socio-profesionali, a nivelului de cultură și educație, a situației materiale, a stării afective a
Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
față solicitărilor. Familia poate fi abordată ca o instituție socială care se află în legături cu alte instituții, inclusiv cu instituțiile statului. Raporturile de acest tip sunt satisfăcute preponderent de părintele singur. O altă perspectivă prezintă familia ca o unitate socioafectivă (I. Mihăilescu, 1993, p. 240), dar și un grup în care au loc tensiuni și conflicte. Violența familială se manifestă, în cazul familiei monoparentale, ca un abuz fizic sau psihic la care este supus un membru al familiei de către un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
va fi numit de înșiși copiii săi pe nume, care indică individualitatea sa, și nu cu apelativul „tată”, care desemnează relația (Pierre Manent, 2003, p. 224). Legăturile naturale, recunoscute legal, dintre părinți și copii devin mai puțin semnificative față de legăturile socioafective directe, sufletești, psihologice dintre ei ca indivizi cu personalități unice; astfel, părinte este acel om care se implică nemijlocit în susținerea copilului, independent de recunoașterea legală a statutului său; se acreditează ideea unei „familii afective” (Jack Goody, 2003, p. 183
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
profesor, care în mod obișnuit impune o anumită distanță socio-afectivă între el și elevi, va înregistra efecte minore, posibil negative; nu același lucru se va observa în urma aplicării pedepsei de către un profesor cald, implicat și atașat din punct de vedere socioafectiv, metodă care se poate finaliza cu efecte pozitive imediate, dar și cu o constanță corectivă benefică pentru o perioadă mai lungă de timp. Apelul la această strategie intervenționistă se poate face numai în cazul în care subiectul are o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
identificăm următoarea corespondență psihologică a principalelor acte interpersonale: percepție și gândire, relații socioperceptive, limbaj perceptiv, relații de comunicare, afectivitate, relații preferențiale, aptitudini și deprinderi, relații funcționale, însușiri temperamentale, dimensiunea dominare - supunere. În conformitate cu acestea, asistăm la cristalizarea unor rețele comunicative și socioafective puternic individualizate. Important de menționat, la nivelul dinamicii și procesualității relațiilor interpersonale, este faptul că influența educațională poate funcționa și drept criteriu de analiză a interacțiunilor din clasa de elevi (Ullich, 1995): - relații de cooperare: bazate pe coordonarea eforturilor în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente în acest sens sunt scriitorii, dar nu numai; un inginer cu o bogată experiență și o largă deschidere culturală poate fi, de pildă, un adevărat expert al climatului socioafectiv din secția sau întreprinderea în care lucrează sau al problemelor muncitorești, în general. Dacă, pe lângă cunoștințele provenite din experiența de viață nemijlocită - ceea ce ar constitui simțul comun de prima mână -, un astfel de inginer sau alt specialist utilizează în analizele
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
va trezi reacții afective negative și nici nu va implica emoțional întreaga clasă. Efectul pedepsei depinde și de relația pe care profesorul a stabilit-o cu elevii: Pedeapsa aplicată de un cadru didactic care, în mod obișnuit, cultivă o distanță socioafectivă semnificativă între el și elevi va avea efecte minore, posibil negative; aceeași pedeapsă utilizată de un profesor care se impune în fața elevilor prin respect, pregătire profesională și atașament față de clasa respectivă (posesor al autorității epistemice, în sens bochenskian) are șanse
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pledoarie cu orice preț În detrimentul afirmării colective. Cu cât membrii vor lua parte mai activă la discuții, cu atât ei se vor identifica mai deplin cu problema respectivă. O puternică influență asupra desfășurării cu eficiență a discuției o exercită climatul socioafectiv care se statornicește În grupul respectiv. Acesta poate să aibă un efect stimulator sau inhibitor asupra unor participanți. Relațiile de simpatie sau de antipatie, de cooperare ori de competiție, reduc sau amplifică constrângerile și tensiunile, restrâng sau lărgesc evantaiul opiniilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și în funcție de acesta, va găsi demersurile necesare pentru obținerea obiectivelor propuse, organizându-se mai întâi pe sine iar apoi pe ceilalți. Un bun dascăl trebuie să-și desăvârșească propria personalitate din mai multe puncte de vedere: fizic, mental, spiritual și socioafectiv: pedagogul trebuie să fie un model din tóate punctele de vedere pentru cei cărora se adresează. Abia după ce se cunoaște pe sine și este împlinit ca personalitate el poate să-și cunoască elevii,să le analizeze caracterul pe baza comportamentului
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
nr. 268 din 13 iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 19 iunie 2003. Articolul 41 (1) Învățământul special se organizează de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pentru preșcolarii și elevii cu deficiențe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiențe asociate, în scopul instruirii și educării, al recuperării și integrării lor sociale. ... (2) Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de învățământ special, în grupe și clase speciale din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli de sintaxă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale. în literatura de specialitate întâlnim mai multe tipuri de evaluare: * după domeniu: evaluarea în domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini); evaluarea în domeniul cognitiv (cunoștințe); * după obiectul evaluării: evaluarea procesului de învățare (atât a achizițiilor, cât și a procesului în sine); evaluarea performanțelor (realizată individual, în grup sau de către grup); evaluarea a ceea ce s-a învățat în școală sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
seama de: tipul și gradul de deficiență; tipul și forma de învățământ în care acesta este școlarizat. Pentru utilizarea și aplicarea setului de instrumente de evaluare/expertizare, trebuie îndeplinite următoarele condiții: proba să se desfășoare într-un cadru psihoeducațional și socioafectiv adecvat; setul de instrumente să fie aplicat numai de către specialiști în domeniu: psihologi școlari, psihopedagogi, psihodiagnosticieni, psihologi consilieri, pedagogi, care au lucrat sau lucrează în învățământ (de regulă, în forme speciale de educație sau cu elevi care au cerințe speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ei, prin dezvoltarea unui parteneriat educațional cu anumite categorii de specialiști, cu familiile sau cu anumite instituții din comunitate. în general, cele mai utile metode și tehnici de sprijinire a învățării elevilor cu cerințe educaționale speciale sunt: asigurarea unui confort socioafectiv favorabil învățării, învățarea în perechi, echipa sau cuplul de profesori în predare, învățarea de la copil la copil, colaborarea între elevi în cadrul activităților de predare-învățare, părinții ca parteneri în învățare, comunicarea cu alți specialiști din afara școlii, implicarea unor structuri sau instituții
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]