172 matches
-
87, 146, 165, 303, 333, 334, 337, 345, cehoslovaca 165 slovenă 146, 165, 304, 318, 334, 345, ~ nordică 165 slovină 249, ~ nordică 165 slovianski (interslava) 232 societate 12, ~ matriarhala 15, 141, ~ matrifocală 141, ~ patrifocală 141, limba și ~ 17, 39, 114, sociolingvistic(a) 17, 21, 35, 103, 106, 114, 129, 134, 229, 358, 362, comunitate ~ 109, 112, clasificare ~ 12, 17, 21, 39, 103, 105, 114, criteriu ~ 103, 104, nivel ~ 243, statut ~ 237, tipologie ~ 106, 131, varietate ~ 228, 273 solresol 232 somali (somaleza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice. V. probleme ale distincției limbă-dialect la Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008, pp. 90-91. 34 E. Coșeriu, Omul și limbajul sau, p. 52. 35 Cf. Johannes Kabatek, Tradiții discursive. Studii. Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002, pp. 13-40; Lohisse, 2002; Puiu, 2001
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fragmentării discursului (comunication breakdowns), ca de exemplu - debutul greșit, ezitările, evitarea formelor gramaticale insuficient stăpânite, abordarea străinilor, nesiguranța față de statutul social al celuilalt etc., Canale & Swain propun o nouă teorie a competenței de comunicare, care include minim trei componente: - gramaticală; - sociolingvistică și - strategică, cărora, mai târziu, le adaugă încă una, - competența discursivă. Conform acestei teorii, competența gramaticală presupune formarea la elevi a cunoștințelor despre cum determină/exprimă exact sensul enunțurilor. Competența sociolingvistică este alcătuită din două seturi de norme: cele sociolingvistice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
competenței de comunicare, care include minim trei componente: - gramaticală; - sociolingvistică și - strategică, cărora, mai târziu, le adaugă încă una, - competența discursivă. Conform acestei teorii, competența gramaticală presupune formarea la elevi a cunoștințelor despre cum determină/exprimă exact sensul enunțurilor. Competența sociolingvistică este alcătuită din două seturi de norme: cele sociolingvistice de utilizare și norme ale discursului. Competența strategică este alcătuită din strategii de comunicare verbală și non-verbală la care vorbitorul apelează pentru a compensa fragmentările în comunicare, cauzate de variabilele performanței
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sociolingvistică și - strategică, cărora, mai târziu, le adaugă încă una, - competența discursivă. Conform acestei teorii, competența gramaticală presupune formarea la elevi a cunoștințelor despre cum determină/exprimă exact sensul enunțurilor. Competența sociolingvistică este alcătuită din două seturi de norme: cele sociolingvistice de utilizare și norme ale discursului. Competența strategică este alcătuită din strategii de comunicare verbală și non-verbală la care vorbitorul apelează pentru a compensa fragmentările în comunicare, cauzate de variabilele performanței sau de existența unei competențe gramaticale insuficiente. Canale & Swain
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pe cunoștințele (savoirs; knowledge), deprinderile (savoir-faire; skills), competența existențială (savoir-être; existențial competence) și pe capacitatea de a învăța (savoir-apprendre; ability to learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
teoretic al modelului comunicativ-funcțional. înțeleasă ca un modus operandi, competența de comunicare depășește cadrul resurselor ce trebuie mobilizate (cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
răsfoim, le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate, al căror numitor comun
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
explicația iregularității schimbărilor lingvistice în fluctuațiile compoziției sociale a comunității lingvistice. și pentru a descrie aceste modificări care au loc în cadrul limbii, trebuie să studiem variația lingvistică în cadrul comunității. Această variație a limbii în cadrul grupului social ne duce la conceptul sociolingvistic al sociolectului luând drept exemplu limbajul tinerilor. Limba și societatea trebuie studiate împreună pentru că fiecare din aceste entități implică pe cealaltă, limba se naște și se elaborează în cadrul comunității umane prin același procedeu ca și societatea. Dacă limba este un
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
funcționării lui în actul discursiv, a integrării lui funcționale "ca unitate de rang inferior, în construcția textuală de tip poetic", impunând o optică diferită de cea "sistemică, statică", din studiile consacrate, fie ele de antroponomastică, toponomastică, semantică lingvistică, etno-, antropo-, sociolingvistică sau logică 154. Concepția este a unui nume propriu cu valoare de "element focalizant", de ""spațiu" al fuziunii funcțiilor semiotice, de acumulare și concentrare a sensului, cu consecințe în amplificarea exponențială a literarității discursului"155. Rolului contextului în remotivarea numelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un statut dublu, prin faptul că trebuie analizat din perspectiva a două componente: imaginea abstractă (adică noțiunea/ conceptul) + expresia lingvistică, adică denominarea. Statutul Terminologiei ca disciplină de sine stătătoare nu este unitar, în studiile canadiene. Standardizarea terminologică este de natură sociolingvistică: "Pentru Oficiul Limbii Franceze, care are rolul de a standardiza limba franceză, nota Alexandra Stanca, distincția între standardizare și recomandare constituie un principiu fundamental de care Comisia de terminologie trebuie să țină cont în lucrările sale" (A. Stanca, 2007: 6
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semantic denominativele cu prefixul anti- datorită dublei influențe, neolatine și engleze, dar și productivității formațiunilor românești: antiflogistic (< en. antipholgistic; lat. antiphlogisticus) și antiinflamator (formațiune specifică numai limbii române). Și antimiotic / antifungic sunt sinonime - intrate în limba română prin filiere culturale/ sociolingvistice diferite: ro. antimiotic (es. antimiόtico, port. antimiόtico; cf. gr. anti+ gr. μύχης, mico-, miceto-micete, -micină "ciupercă") în comparație cu ro. antifungic (cf. en. antifungal, lat. fungus, "ciupercă"). Productivitatea prefixului anti-/ ante - diferă de la un limbaj la altul. În limbajul economic se dovedește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ligvistic de la Praga în abordările analitice ale limbii, au constituit baza de dezvoltare a două noi domenii de cercetare lingvistică, mult dezbătute în timpurile moderne și cumulând un număr imens de specialiști și studii dintre cele mai documentate: PRAGMATICA și SOCIOLINGVISTICA. Cercul Lingvistic de la Praga, adăugase așadar la celebrul concept moscovit, „Limba, un sistem de relații specifice”, noțiunea de „Limbă, ca sistem mobilizat spre atigerea unor scopuri, limba - ca sistem teleologic”, principiu recognoscibil între teoriile de bază pe care le enunță
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cercetările lui Bowles și Gintis sînt "cea mai vastă și comprehensivă tentativă de interpretare marxistă a funcționării școlilor în societatea capitalistă". Cf. și LAZĂR VLĂSCEANU, Decizie și inovație în învațămînt, E.D.P., București, 1979, pp. 284-285. 10. BASIL BERNSTEIN, "O abordare sociolingvistică a învățării sociale", în vol. Studii de sociologia educației, selecția textelor și studiu introductiv de LAZĂR VLĂSCEANU, traducere de ROLA și FRED MAHLER, E.D.P., București, 1978. 11. LAZĂR VLĂSCEANU, " Pentru o teorie a transmiterii mesajului educațional", E.D.P., studiu introductiv la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni În limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români menționăm: Gh. Asachi (1846), Ion Heliade Rădulescu (1841), V.A
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
simulat. Pentru perioada prerevoluționară, pentru care nu există corpusuri de texte orale de medie formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
tranziție spre sau dinspre comunism, prin legitimarea propriului limbaj, adică prin adaptarea acestuia la noile reguli ale contextului social și politico-ideo-logic. Această legătură dintre limbaj și conjunctura socială a fost analizată de sociologul contemporan Pierre Bourdieu 212. Specialiștii consideră teoriile sociolingvistice ale acestuia drept o continuare a temei jocurilor lingvistice dezvoltată de Wittgenstein 213 în domeniul filosofiei aplicate 214. Membru al Cercului de la Viena care a definit principiile pozitivismului logic, Wittgenstein va considera în perioada târzie a carierei sale că semnificația
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vorbirii țiganilor; în textul unei melodii parodice (}iganii și internetul) apare de pildă formularea " Nu știe nici să vorbește, dar să-i vezi cum chatuiește, poate-o să le folosește...". Din păcate, nu am suficiente date - ar fi necesare investigații sociolingvistice serioase asupra fenomenului - pentru a afirma că această trăsătură este sau nu reală; mi se pare mai curînd una atribuită, poate un mod inconștient de a-i identifica pe vorbitorii țigani cu străinii care învață o română aproximativă. Nu e
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
care l-au detaliat dicționarele ulterioare. Articolul alde din Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, redactat sub conducerea lui Sextil Pușcariu, vol. I, 1907) e un exemplu de tratare pertinentă și surprinzător de modernă a unui cuvînt, cu indicarea valorilor sale sociolingvistice și a funcțiilor pragmatice pe care le îndeplinește. Dicționarele disting în genere în utilizarea lui alde (considerat adjectiv pronominal nehotărît, provenind dintr-o construcție cu sens probabil partitiv) mai multe valori: plasat înaintea unui nume propriu (cu formă de singular
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
putut preceda pe celelalte, într-o ordine ideală: pentru că este o veritabilă "Introducere în pragmatică". Volumul reușește să cuprindă esențialul, nucleul de specificitate al domeniului: cel puțin din punctul de vedere al celor interesați de pragmatică în perspectivă interacțională, conversațională, sociolingvistică. După o scurtă istorie a pragmaticii, care conduce spre delimitarea domeniului, capitolele mari ale cărții se ocupă de actele verbale, de principiul cooperativ și de principiul politeții. Sînt astfel atinse extrem de multe probleme cruciale ale disciplinei: forța ilocuționară și condițiile
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
singur caz: opoziția dintre întrebările ad-hoc și cele instituționalizate e detaliată prin descrierea unor variate situații de instituționalizare: discurs didactic, interviu mass-media, interogatoriu la poliție, cercetare în instanță, consultație medicală, interviu de angajare etc. Diferențele apar din descrierea respectivelor situații sociolingvistice. Destinată în primul rînd specialiștilor, cartea oferă un foarte util exercițiu de pragmatică și pentru un public mai larg. Specialiștii vor fi interesați mai ales de trecerea în revistă a teoriilor și a descrierilor anterioare, românești și străine, de bibliografia
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]