221 matches
-
așteptările, aptitudinile și capacitățile femeilor. Ca model generic de prezentare a datelor, folosim categoriile de variabile prezentate în figura 6.1 (vezi Kellyxe "Kelly, Rita Mae", Boutilier, 1978). Variabilele din caseta I, figura 6.1, se referă la moștenirea noastră sociopolitică și culturală și la relațiile reciproce pe care această moștenire le are cu variabilele din caseta II, ce se referă la socializare. Desigur, variabilele din caseta V au impactul cel mai puternic asupra comportamentelor noastre de participare politică și publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
opțiuni. Transformarea femeilor din persoane particulare în persoane publice, politice este adesea mult mai dificilă decât pentru bărbați, întrucât, din punct de vedere istoric, femeilor li s-a atribuit sarcina de a menține și de a transmite mai departe moștenirea sociopolitică și culturală, etnică și națională. De aceea, chiar dacă femeilor li se ivește șansa de a deveni actori pe scena politică, ele refuză adesea această ocazie. Presiunile încrucișate din partea moștenirii lor sociopolitice și culturale etnice și naționale pot bloca noile opțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a menține și de a transmite mai departe moștenirea sociopolitică și culturală, etnică și națională. De aceea, chiar dacă femeilor li se ivește șansa de a deveni actori pe scena politică, ele refuză adesea această ocazie. Presiunile încrucișate din partea moștenirii lor sociopolitice și culturale etnice și naționale pot bloca noile opțiuni pe care globalizarea le creează în viața lor adultă, într-o cultură nouă. Acest studiu al imigranților de origine indiană asiatică ne permite să analizăm cum interacționează clasele de variabile la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
dintr-o anumită grupă de vârstă care trăiesc evenimente istorice comune, a fost independența Indiei după două sute de ani de dominație britanică. Mai mult decât cel de-al doilea război mondial, acest eveniment a fost catalizatorul principal pentru noua ordine sociopolitică în Indiaxe "India". Deceniile imediat următoare independenței Indiei au adus o perioadă de construire a națiunii în care tradițiile culturale indigene au fost accentuate. A fi „occidentalizat” sau „anglicizat” în acea perioadă era tabu și se considera a fi o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Gronemanxe "Groneman, C.", 1978; Pleckxe "Pleck, E.", 1983). Capacitatea de a câștiga bani într-o economie capitalistă înfloritoare este un atu puternic în negocierile domestice și în autocapacitare. În ceea ce privește conștiința politică, subiecții studiului au demonstrat rolul predominant al moștenirii lor sociopolitice și culturale despre rolul sexelor în pozițiile publice de conducere. Conștiința politică a problemelor femeilor este departe de a fi matură în cazul acestor imigrante indiene asiatice. Participarea la orice fel de activism politic era practic inexistentă. Orice schimbare legată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
atât de bine integrate acestor societăți „democratice”, încât comportamentele antidemocratice și cele care încalcă drepturile omului sunt tolerate. În majoritatea cazurilor, nu este vorba despre o creație a unor oameni diabolici, ci sunt mai degrabă modele culturale dezvoltate în cadrul sistemului sociopolitic ce permit chiar și celor mai „avansate democrații” nu doar să le tolereze existența, ci chiar să coexiste și să tragă foloase de pe urma lor. Treptat, procesul de democratizare a scos la iveală aceste sectoare ascunse, eliminându-le pe unele, asimilându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
artă cu finalitate politică se prezintă sub forma unor simboluri accesibile în mod public, acest lucru nu garantează existența unei sinonimii între "artă angajată", "articulare artistică" și "consecințe sociale", deoarece afișarea intenției politice riscă să compromită eficacitatea redării unei experiențe sociopolitice într-un spațiu de expoziție înțeles ca "tribunal al opiniei publice"215. Cu toate acestea, priza de poziție politică poate îndeplini o funcție auxiliară de valorizare, care s-ar adăuga evaluării potrivit principiilor (de calitate) estetice. Recunoașterea unei semnificații politice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte (1977) și Caietele locotenentului Florian (1983) aparțin mai degrabă istoriei literaturizate decât romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
ai unei grupări sociale superioare ce se ocupa doar cu practicile spirituale. Prezentăm mai jos patru dintre cele mai cunoscute caste hinduse: a) brahmanii. În calitate de preoți, îndeplineau și ritualurile. Cu timpul, casta brahmanilor a devenit „o parte esențială a vieții sociopolitice, în centrul preocupărilor sale aflându se statutul ritualic și îndatoririle regelui, menținerea ordinii sociale și stabilirea normelor de comportament individual în conformitate cu legea morală a Dharmei - a datoriei sau dreptății”. comportamentul social continuă și astăzi să fie evaluat în raport cu dharma, însă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Bradford Wright, op. cit., pp. ix-x. 806 Richard Reynolds, op. cit., pp. 123-124. 807 Philippe Souchet, op. cit., p. 13. 808 Cf. Comic Book Confidential. 809 Michel Covin, op. cit., p. 140. 810 De altfel, pentru perioada studiată, cea a comunismului, "subordonarea presei obiectivelor sociopolitice și cooptarea mass-media în sistemul de propagandă oficial au reprezentat caracteristicile definitorii ale funcționării presei", afirmă Luminița Roșca Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, p. 137. 811 Adrian Marino, strălucitul critic literar, salută apariția
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În fiecare epocă a dezvoltării sale, limba scrisă este marcată de genurile vorbirii și nu numai de genurile secundare (genurile literare, științifice, ideologice), ci și de genurile principale (tipurile de dialog oral limba saloanelor, a cercurilor, limbajul familiar, cotidian, limbajul sociopolitic, filosofic etc.). Extinderea limbii scrise care își anexează diverse straturi ale limbii populare implică în toate genurile (genuri literare, științifice, ideologice, familiare etc.) punerea în practică a unei noi proceduri de organizare și încheiere a întregului verbal și modificarea locului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care au adus o contribuție însemnată renumelui internațional dobândit de știința ungară și dezvoltării vieții științifice europene: Bónis György, istoric în științe juridice, Szabó T. Attila, filolog, Deér József, istoric, Rónai András, cercetător geograf sau Kovrig Béla, profesor de științe sociopolitice. În Cluj au avut posibilități pe care, în Ungaria de după Trianon, ar fi trebuit să aștepte mult pentru a le dobândi. Indiscutabil, printre primii numiți s-au găsit destui legați între-un fel sau altul de persoana prim-ministrului. Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru mult timp ca fiind suspectă orice încercare de făurire a unei identități maghiare în Transilvania. Rolul jucat de maghiari în holocaust și politica sinucigașă dovedită în problema evreiască, în mod cu totul tragic se legau de considerabilele străduințe ale sociopoliticii de stat. Cele întâmplate între 1940 și 1944 au făcut să dispară un strat social, format din civili maghiari, de înaltă cultură, în urma căruia a rămas o chinuitoare absență, un adevărat vid, în orașele transilvane, în supraviețuitori dispărând acea capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
localizarea fizică a unei țări(latitudinea, proximitatea de căile navigabile, climatul ș.a.m.d.). Integrarea privește mărimea pieței și beneficiile (ca și costurile ) participării în comerțul internațional cu bunuri, servicii, capital și eventual muncă. Instituțiile se referă la calitatea aranjamentelor sociopolitice formale și informale - mergând de la sistemul legal la instituțiile politice mai generale - care joacă un rol important în promovarea sau inhibarea performanțelor economice”. Prezentul capitol nu-și propune să abordeze exhaustiv factorii dezvoltării economice, ci să examineze succint evoluția concepțiilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nu este decât o continuare a relațiilor politice prin intermediul altor mijloace. Odată făcute aceste precizări, putem defini războiul ca o înfruntare militară la scară largă dintre două unități politice care urmăresc obiective politice contradictorii. Integrând fenomenul războiului într-o perspectivă sociopolitică mai largă, Clausewitz introduce conceptul remarcabila trinitate compusă din violența originară a elementului său, ura și dușmănia, care trebuie considerate un instinct natural orb, jocul probabilităților și al hazardului, care fac din război o activitate liberă a sufletului, și din
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
stat. În acest caz, judecata emisă la adresa persoanelor în cauză nu mai implică ideea de competențe deasupra nivelului comun, ci pe aceea a aptitudinilor excepționale de a accede într-o ierarhie. În acest al doilea caz, diagnosticul pus asupra sistemului sociopolitic în ansamblul său este cel care permite privilegierea noțiunii de excelență într-un domeniu de activitate sau, dimpotrivă, ideea de abilitate în privința manevrelor. Când folosim termenul elită la plural, ne referim mai curând la persoanele aflate într-o poziție superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
producție și pentru repartiția beneficiilor producției nu constituie decât un caz particular; de o importanță mult mai generală este lupta pentru dominarea statului de către minoritățile cu vocație de elite guvernamentale. Adoptând aceeași orientare a gândirii, Raymond Aron consideră că regimurile sociopolitice sunt mai bine caracterizate prin „structura categoriilor conducătoare”, decât prin raporturile dintre clase (Aron, 1960, p. 276). În literatura de orientare marxistă, revoluțiile politice care ocazionează schimbarea categoriilor conducătoare sunt, în ultimă instanță rezultatul confruntărilor dintre clase. Acest lucru pare
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în măsură să le pună în practică. Când ritmul de înlocuire a elitelor este diferit în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea executivă și cea legislativă), acest fapt constituie o sursă de tensiuni recurente în sânul unui sistem sociopolitic dat. În sfârșit, trebuie să specificăm faptul că, cu cât ritmul de înlocuire a elitelor politice este mai rapid, cu atât este mai mare numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce se dovedește independentă de justificări de ordin ideologic sau doctrinal avansate de cei interesați. Așa se explică paradoxul „legii de bronz a oligarhiei”. Organizații menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prin multitudinea și diversitatea exemplelor abordate, lucrarea redă caracterul universal al problemelor amintite mai sus. În acest context, Wilhelmina Wosinska încercă să ne demonstreze încă o dată frumusețea psihologiei sociale, ca domeniu de largă utilitate în perioada postcomunistă, odată cu schimbarea sistemului sociopolitic și instalarea economiei de piață în țările din centrul și sud-estul Europei. Caracteristicile sistemului social-politic, concurența specifică economiei de piață, sunt câțiva dintre factorii care i-au determinat pe specialiștii din diverse domenii să conștientizeze faptul că o condiție fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
când afirmă, în prefața antologiei lirice Traversarea (1997), că „paginile din această carte nu-mi aparțin. Ele au fost scrise de un tânăr student căruia îi plăcea să zăbovească prin biblioteci”, nu este mai puțin adevărat că publicistica pe teme sociopolitice din Viața sub un președinte de regat (1997), dar mai ales excelenta idee de a-și reuni sutele de interviuri cu personalități ale vieții culturale, realizate între 1975 și 1999, sub titlul O istorie a societății românești contemporane în interviuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
de decret, domnule președinte Ceaușescu. în ceea ce privește specialiștii, aceștia și așa se plâng, deschis sau subînțeles, chiar în presa regimului, de inexistența unor condiții adecvate muncii lor. În cazul specialiștilor dornici să emigreze, problema se complică, fiind vorba și de revendicări sociopolitice din partea acestora. în ambele cazuri, regimul dlui Ceaușescu nu poate și nu vrea să rezolve revendicările specialiștilor și, în consecință, aceștia nu dau randament. Deci, reținerea cu forța a specialiștilor dornici să emigreze din cauza factorilor interni din România actuală nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Club-urilor. În ceea ce mă privește, m-ar fi lăsat rece, spre exemplu, enormitatea conform căreia, după opinia domnului Eugen Barbu, o organizație ca Amnesty International ar fi una reacționară (!?), când orice om de bună credință și cu minime informații sociopolitice știe că Amnesty International a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru pace tocmai ca o recunoaștere a fermei sale poziții progresist-umanitare, de apărare susținută a tuturor drepturilor inalienabile ale omului și ale națiunilor lumii. M-ar fi lăsat rece, spun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]