683 matches
-
o tehnologie specifică bazată pe principiile abordării sistemice, exigențe praxiologice, reguli de metodologia cercetării științifice și norme de design educațional. Acestea se reunesc în demersuri riguroase, precum cele descrise în paragraful următor. Stăpânirea (mastery) acestor tehnologii presupune o anumită inginerie socioumană paideutică pretențioasă. „Inginerii” și „tehnicienii” dezvoltării curriculare nu pot fi simpli improvizatori. Și totuși, în România schimbarea curriculară a fost făcută de o echipă care, pe lângă specialiști remarcabili, a cuprins și câțiva diletanți. Deciziile acestora din urmă, materializate în prescripții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
extind și asupra competenței de specialitate a profesorilor. Aceasta scade rapid, din cauza îmbogățirii cunoașterii, la majoritatea disciplinelor de învățământ. În ultimele trei-patru decenii, cei mai amenințați cu perimarea diplomelor de specialitate au fost profesorii de fizică, informatică, biologie și științe socioumane. În SUA, această situație a determinat înființarea unor instituții speciale pentru rezolvarea problemelor curriculare specifice: BSCS (Biological Sciences Curriculum Study), CASE (Council for Advancement and Support of Education), CBA (Chemical Bond Approach), PSSC (Physical Science Study Committee), SMSG (School Mathematics
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și împlinire a individului) cu solicitările și valorile unei societăți viitoare dezirabile într-un model sociouman care poate fi acceptat și adoptat ca ideal educațional. Incertitudinile în acest domeniu sunt așadar multiple. Se poate admite însă că, în preajma și pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni sunt tentați să adopte anumite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exclude uniformizarea printr-o educație de tip procustian. Alături de valorile universale acceptate pentru orientarea generală a curriculumului trebuie așezate trebuințele individuale de formare ale fiecăruia dintre cei cărora li se oferă acel curriculum. Curriculumul trebuie să balanseze just între valorile socioumane și trebuințele proprii de formare ale individului, nu numai din considerente tehnice. De fapt, cea mai importantă dintre valorile care trebuie să îl ghideze este însăși viața, în înțelesul de existență individuală irepetabilă care, prin singularitatea resimțită subiectiv ca „bunul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de core curriculum este folosit în literatura psihopedagogică în mai multe sensuri. În orice curriculum există un „miez” sau „nucleu”. De exemplu, în „curricula centrate pe discipline” acesta este, tradițional, alcătuit din limba maternă, chimie, matematică, fizică și chiar discipline socioumane. Există un core al curriculumului primar și un core al curriculumului secundar, care diferă în funcție de paradigma curriculară. Astfel, core curriculum constituie un „curriculum de bază” sau „central”. Există însă un al doilea sens al cuvântului core, care sugerează apropierea de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
integral principiile curriculumului educațional, exigențele de proiectare curriculară și, bineînțeles, exigențele de reformă curriculară. De obicei în structura unui plan de învățământ se regăsesc: 1. un core curriculum, socotit obligatoriu și alcătuit din discipline precum limba maternă, matematica, fizica, științele socioumane; 2. un „curriculum secundar”, alcătuit din „discipline opționale” (apropiate de fused curriculum) și discipline facultative (curriculum centrat pe cel care învață). Întotdeauna planul de învățământ, deși „formal”, „oficial”, este influențat, prin intermediul etosului pedagogic al educatorilor și al culturii comunității, și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu rol motivațional și cauzal, a dezorientat mulți cercetători atașați modelului strict determinist al științelor experimentale. Curentul scientist s-a manifestat nu numai în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca fiind „știința despre Om, dar fără oameni”. În chip similar, putem vorbi despre apariția, în anii ’70, a „pedagogiei fără copil”. În bibliografia selectivă de la sfârșitul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul asupra tehnicii, pentru a nu o lăsa să devină „un monstru care nu raționează”. Era un bellicum, un sunet de goarnă (emis de sociologi și politologi), care chema la război toate științele socioumane și care nu putea ocoli controversata teorie a curriculumului. Încă din 1973, Jack R. Frymier a intrat în luptă continuând colecția A School for Tomorrow 22. Intuind situația belicoasă în care se afla, Frymier compara școala cu un tanc blindat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vieții în global village; formarea educatorilor globali, libertățile pedagogice în satul global postcomunist și postindustrial; virtuțile internetului în comunicarea globală și educația globală; hidden curricula desfășurate la nivel local și la nivel global prin televiziune; formarea „omului total” ca model sociouman dezirabil pentru o lume integrată economic, informațional și (poate!) politic și religios ș.a. Există, bineînțeles nu doar apologeți și entuziaști ai acestui „viitor luminos” obținut prin curricula globale și educație standardizată la nivel mondial, ci și critici virulenți care condamnă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai mult cu cât restrângerea curriculumului la „curtea școlii”, propusă de Leslie Owen Wilson prin definiție, nu este validată de realități. Pur și simplu, domeniul real al curriculumului se extinde mult dincolo de porțile școlii, ocupă teritorii imense în toate climatele socioumane și domină decisiv întreaga devenire individuală. Lui Leslie Owen Wilson îi „scapă” încă vreo câteva tipuri de curriculum pe care va trebui, cândva, să le adăugăm clasificării propuse de ea. Dar aici descriem doar geografia curriculară propusă de ea. a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai ales asistenții, cei care aveau nevoie de mai mult timp pentru perfecționarea lor profesională, erau foarte împovărați. Rezultatele acestei stări de fapt a fost o scădere rapidă și considerabilă a nivelului științific al cursurilor și seminariilor. În domeniul științelor socioumane, ea a fost de-a dreptul catastrofală. Noii profesori nu erau capabili de o creație originală. Cursurile erau simple compilații. De multe ori, lectorul respectiv recurgea chiar la o unică sursă, adică realiza un fel de plagiat. Din păcate, se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fugeau în străinătate sau erau considerați indezirabili. Cărțile interzise figurau într-un fond secret. Îți trebuiau sute de aprobări pentru a putea consulta una dintre ele. Publicațiile occidentale erau o raritate în librării și biblioteci - mai ales în ce privește domeniul științelor socioumane. În aceste din urmă discipline nu mai găseai reviste din Apus, colecțiile s-au descompletat. Dacă izbuteai să comanzi o carte străină, era oprită adeseori la vamă. La fel se întâmpla și în cazul când un profesor străin trimitea în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Consilierea și orientarea elevilor cu cerințe educative specialetc " 12.2. Consilierea și orientarea elevilor cu cerințe educative speciale" Termenul consiliere s‑a răspândit în literatura de specialitate din țara noastră mai ales în anii ’90, o dată cu redeschiderea orizontului spre științele socioumane și încercarea de reconsiderare a științelor psihopedagogice în planul utilității lor sociale. Din această perspectivă, prin raportare la contextul actual al schimbărilor petrecute în sistemul românesc de învățământ și având în vedere unele confuzii care încă mai există în mediul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trăiește, a trăit sau a avut grijă de membrii familiei; ea este reprezentată în partea dreaptă a genogramei cu o notă în care se descrie cine este acea persoană. 1. Managerul de caz trebuie să aibă studii superioare în domeniul sociouman (cu precădere specializări din spectrul psihopedagogic sau al asistenței sociale) și experiență practică în domeniul protecției copilului și familiei, inclusiv în domeniul protecției și asistenței copilului cu dizabilități. În concepția lui Aristotel asupra efectelor deprivării senzoriale, acceptat ca o autoritate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
informaționale. Din anul universitar 1999/2000, la Universitatea Georgetown, se predă cursul Războiul informațional și securitatea pentru studenții din diverse domenii, cum ar fi cei de la politici internaționale, de la administrație publică, administrarea afacerilor, comunicare, științe exacte și în toate domeniile socioumane. În ultimul timp, chiar se poate vorbi de o mare gamă a specializărilor în foarte complexa problemă a securității sistemelor. Până și legislația multor state, începând cu anii ’70, a suferit modificări substanțiale, pe care vom încerca să le redăm
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu avem nevoie decât de voință. Constantin Schifirneț: Nu cred că termenul influență este cel adecvat. Cert este Însă că nexul formativ al sociologilor români din toate timpurile este strâns asociat instruirii lor În Occident. Până și specialiștii În științele socioumane din perioada comunistă, absolvenți ai unor universități din spațiul ex-sovietic, s-au afirmat prin orientarea către sociologia sau filosofia occidentală. Mai sunt de remarcat, astăzi, interesul, cu deosebire al tinerilor sociologi, pentru gândirea anglo-saxonă, cea americană având prioritate, și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce-a de-a doua jumătate a secolului XX, J. Coleman, profesor la Universitatea din Chicago, este printre primii fondatori și promotori ai „teoriei alegerii raționale” (TAR), devenită cunoscută și sub denumirea de rational actor paradigm (RAP), atât În științele socioumane, cât și În cele exacte (pentru o analiză critică a paradigmei, vezi, de exemplu, Jaeger et al., 2001). Teoria lui Coleman, amplu argumentată și ilustrată cu aplicații În viața socială curentă, În lucrarea de sinteză Foundations of Social Theory (1990
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale societății, comportamentul agentului social se conturează ca semnificativ și coerent. De un real interes pentru cercetătorul problemei este analiza autoarei asupra componentelor competenței sociale. Aș remarca Îndeosebi considerațiile despre asertivitate, concept, după cunoștința mea, mai puțin utilizat În științele socioumane din România. Astfel, Maria Constantinescu se Înscrie În rândul primilor exegeți ai acestei probleme În țara noastră. În același perimetru aș Încadra și analiza despre gratificație și sprijin - componente ale competenței sociale. Aici ea relevă și tehnicile utilizate În obținerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nr. 1-2, Editura Academiei Române, București. Brucher, M. 1999, „Institutional Mechanism for Promoting Women towards Decision-Making Positions”, Status of Women in Romania 1997-1998, UNDP, București. Ciupercescu, M, 1998, „Un fenomen de serendipitate: condiția femeii în mediul industrial”, Buletin Științific. Seria Științe socioumane, Universitatea Pitești, an I, nr. 1. Constantinescu, L.-E., 1997, „Șanse egale - un deziderat în România androcrată”, Revista română de sociologie, nr. 5-6. Feischmindt, M.; Magyari-Vincze, E.; Zoltai, V. (ed.) 1997, Women and Men in East European Transition, Editura Fundației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și printr-o abordare complexă, ea își va putea găsi rezolvări mai favorabile pentru generațiile viitoare. Rolul asistentului social în integrarea socioeducațională a copilului Lect. univ. dr. GHEORGHIȚA LAZĂR, Universitatea București Sfârșitul de secol a corespuns, pentru specialiștii din domeniul sociouman, cu o nouă provocare în ceea ce privește educația copilului - abordarea rolurilor familiale din mai multe perspective, respectiv exercitarea rolurilor parentale în cazul în care: 1. Părintele este singurul, unicul sau principalul responsabil de întreținerea și educația copilului. 2. Părintele trăiește separat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
plagiatului și a utilizării informațiilor credibile. Așa se explică succesul unor cărți cu un asemenea profil, atât la noi (volumul lui Septimiu Chelcea Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific În domeniul științelor socioumane a ajuns la ediția a IV-a!), cât și În străinătate, unde lucrările clasice În domeniu (MLA Handbook for Writers of Research Papers, de Joseph Gibaldi, și A Manual for Writers of Term Papers, Theses, and Dissertations, de Kate L.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]