630 matches
-
moral fără ca să te implici în cetate; educația morală este educație politică. Și totuși, un demon i-a impus lui Socrate să se abțină de la orice implicare politică. Doar în acest fel se va putea dedica «misiunii sale divine». Dilema socratică, cu toate problemele pe care aceasta le presupune, nu putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
impus lui Socrate să se abțină de la orice implicare politică. Doar în acest fel se va putea dedica «misiunii sale divine». Dilema socratică, cu toate problemele pe care aceasta le presupune, nu putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca urmare a verdictului cetățenilor Atenei și asumarea puterii de către filosof, sunt două aspecte diametral opuse ale aceleiași poziții
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în două moduri: renunțând la viață, întrucât ar fi o viață imposibilă; creând condițiile unei vieți ideale. Două moduri diferite de a concepe viața ca fiind total acoperită de idee, două moduri de a accede la însăși integralitatea ei. Cazul socratic rămâne ca paradigmă a condiției filosofului în fața puterii, o condiție a căror figuri emblematice nu sunt doar cele indicate. Între opoziția lor, chiar în interiorul aceluiași fundament teoretic, se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care, după ce și-a bătut averea la tălpi, a ajuns a scrie cuplete pentru păsările călătoare ale cafenelelor și a vinde bilete pentru ele în orașe de provincie; un altul, cântăreț de biserică, își udase glasul său frumos cu atâta socratică statornicie încît începuse să sune a clopot dogit, spre marea scandalizare a enoriei, a trebuit deci să-și schimbe cariera; un al treilea își făcuse din jocul de cărți o profesie, în fine alții îmbrățișaseră profesiuni cari se feresc și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de bază (care, însă, „lipsește” din carte), „eseurile despre spiritul ironic în literatură” din volumul După Socrate stau sub semnul unei strategii (auto)ironice. Autorul a adoptat atitudinea și stilul de gândire deduse din modelul, considerat paradigmatic, al paradoxului ironic: socraticul știu că nu știu (care era, de fapt, titlul cărții în varianta ei inițială). B. crede că „știu că nu știu”-ul ironiei socratice „este, axiomatic, sistemul de referință care poate să identifice autenticitatea conceptului de ironie”, pentru că, în ironia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
Autorul a adoptat atitudinea și stilul de gândire deduse din modelul, considerat paradigmatic, al paradoxului ironic: socraticul știu că nu știu (care era, de fapt, titlul cărții în varianta ei inițială). B. crede că „știu că nu știu”-ul ironiei socratice „este, axiomatic, sistemul de referință care poate să identifice autenticitatea conceptului de ironie”, pentru că, în ironia socratică („fenomenul ironic originar”), „distanța dintre ironie ca figură retorică (întrebarea) și ironie ca figură a comportamentului și a gândirii (maieutica) era nulă. Limbajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
știu că nu știu (care era, de fapt, titlul cărții în varianta ei inițială). B. crede că „știu că nu știu”-ul ironiei socratice „este, axiomatic, sistemul de referință care poate să identifice autenticitatea conceptului de ironie”, pentru că, în ironia socratică („fenomenul ironic originar”), „distanța dintre ironie ca figură retorică (întrebarea) și ironie ca figură a comportamentului și a gândirii (maieutica) era nulă. Limbajul ironic era chiar umbra fidelă a gândirii ironice. Care se traducea fidel și consecvent în comportament ironic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
dialog filosofic, este un set bine organizat de reguli codificate. Un dialog verbal, dimpotrivă, este viu și sensibil la relația dintre participanți, neavând o finalitate anticipabilă. Socrates considera, evident, că interacțiunea dintre maestru și Învățăcei, ceea ce numim noi acum metoda socratică, și nu textul care rezultă, este filosofie. Cunoașterea practică și explicația științifică Nu putem aprecia prețioasele cunoștințe de care se privează acțiunile extrem-moderniste atunci când Își impun pur și simplu planurile decât dacă ne facem o idee cu privire la realizările potențiale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
perspectivă pluridimensională, ceea ce cunoaștem noi ca indivizi mărginiți exprimă nu adevărul, ci un punct de vedere asupra adevărului, numit de Eminescu și cu metafora "cercului strâmt", doar că acest reper, al omului de bună credință, dispus, în final, să declare socratic "știu că nu știu nimic", e repudiat constant-faustic de cei pentru care singura melodie acceptată e cuprinsă în formula "statul (adevărul) sunt eu!" Th. Codreanu nu emite judecăți fără acoperire, iar logica demonstrației are mereu la bază argumentul ce ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu prevăzuse deloc întorsătura subită pe care o luaseră lucrurile în seara de joi, și cu atât mai puțin dramaticul ei deznodământ. Numai în momentul când începuse să pună întrebări i se înnădiseră ideile în minte, iar familiarele lui instincte socratice îl împinseseră să constrângă și să urmărească dezvăluiri, orientându-i gândurile îndurerate spre extreme pline de cruzime. Îl ațâțase experiența neașteptată și total inedită de a se vedea nevoit s-o dojenească, s-o pedepsească pe Hattie. Și efectuând acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Pupa-te-aș! Bossule, să mor eu, dacă nu ești tu, cel mai solid geniu în mizerie! Un geniu larvar și neînțeles! Mea culpa, asule! Chapeau bas! Newton, Maradona, Einstein ticăloșit, ce-mi ești! Repede, frățiorilor! Repede, repede! "O, ce socratic daimon, mă-ndeamnă la răscruci, Cu cuiul îndoielii, să mă străpung în buci!" Jucăm hoții și vardiștii! Ulii și porumbeii! Leapșa! "Va, pensiero, sull'ali dorate...!" Merită să fim băieți buni, uneori. Iute! Vă explică mandea ce și cum, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
drept pentru care am putea-o numi prânzoarma, ceea ce nu sună deloc senzual, ba chiar e puțin înfricoșător. O astfel de midinetă i-a luat mințile catastroficului filosof Jean-Baptiste Botul, într-o noapte a anului 1937, când, făcând pe taximetristul socratic prin Paris, a luat o domnișoară drept pasageră și n-a mai dus-o acasă decât a doua zi dimineață. Botul, în pledoaria sa ținută în fața tribunalului profesionist al taximetriștilor, a apelat la exemplul unui alt filosof, căzut pradă unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
nu era cinic, nici Aristip hedonist, dacă ne limităm la neînțelegerile și aproximările asociate cel mai adesea cuvintelor și numelor proprii reduse la niște caricaturi. Astfel încât greșesc cei care-i cantonează pe Diogene și pe Aristip în rolul de mici socratici, sau chiar de socratici minori. Ca și Socrate, și în aceeași măsură ca el, cei doi concentrează o putere de foc considerabilă dacă sunt luați așa cum sunt. Este inutil să fie asociați altei cauze decât a lor: faptul divers provocator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Aristip hedonist, dacă ne limităm la neînțelegerile și aproximările asociate cel mai adesea cuvintelor și numelor proprii reduse la niște caricaturi. Astfel încât greșesc cei care-i cantonează pe Diogene și pe Aristip în rolul de mici socratici, sau chiar de socratici minori. Ca și Socrate, și în aceeași măsură ca el, cei doi concentrează o putere de foc considerabilă dacă sunt luați așa cum sunt. Este inutil să fie asociați altei cauze decât a lor: faptul divers provocator, vorba de duh, poanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
măsură din filosofia presocratică ca și sofiștii sau materialismul abderitan: contemporani ai lui Socrate, formând o școală, o sensibilitate coerentă, ei ar putea figura alături de filosofii certificați de doctori și de păzitorii templului ca fiind în regulă. în loc de asta, mici socratici, ei mucegăiesc în subsolul istoriei ideilor, unde trebuie să-i căutăm și să-i găsim pentru a-i scoate la lumină. Ansamblul anecdotelor referitoare la Aristip din Cirene are aceeași semnificație: ele constituie o formidabilă mașină de război antiplatoniciană. într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
scris și nu a gândit decât pentru a combate aceste două gândiri niciodată citate, dar care-l preocupă, după câte se pare, tot timpul? Pentru că Aristip din Cirene nu e citat niciodată în opera completă a filosofului, ca să zicem așa, socratic, decât o singură dată, și atunci cu perfidie... Platon povestește sfârșitul lui Socrate, îi descrie ultimele clipe, subliniază absența filosofului din Cirene, care locuia nu departe, la Egina, și lasă deci să se înțeleagă că ar fi putut fi prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Această caricatură îi amuză pe cei care vor să se dispenseze astfel de o analiză, de o critică și de un real efort de reflecție asupra unui corpus căruia îi refuză până și dreptul de a fi așa ceva. Pe scena socratică se joacă o piesă la fel de serioasă ca în tratate, disertații, expuneri și alte forme recunoscute în cadrul profesiei... -5Proxenet al înțelepciunii? Banii, iată primul casus belli! Pentru că, asemenea sofiștilor, contemporanii săi, Aristip lua bani pentru lecțiile sale... Ceea ce un platonician n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
simplul fapt de a fi. Ulise este credincios promisiunilor pe care și le face lui însuși, el dă dovadă de niște virtuți subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai pregnant decât cel a lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea pagini despre ceea ce este asemănător și neasemănător, finit și infinit, limitat și nelimitat, atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Le Fonctionnement des concepts dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979 (în colaborare); Despre Pythagora și pythagorei: Philolaos, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Dan C. Mihăilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul 6 Conflictul - dimensiune esențială a comunicării 153 6.1. Conflictul. Perspective de analiză 154 6.2. Conflictul. Caracterizare generală 156 6.3. Tipologia conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celuilalt 381 13.3.1.2. Învățarea prin cooperare 381 13.3.1.3. Metoda învățării cooperative 383 13.3.1.4. Baza de date 384 13.3.1.5. Tehnicile TGT și STAD 384 13.3.1.6. Seminarul socratic 385 13.3.1.7. Tehnica plusurilor și minusurilor 387 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat 387 13.3.1.9. Metoda mozaicului 388 13.3.1.10. Predarea reflexivă 389 13.3.1.11. Grupurile de discuție tutoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori de a formula soluții în minte. Din păcate, în al doilea caz, aceste atribute interferează cu ascultarea vorbitorului (este vorba despre apariția unui zgomot intern), existând posibilitatea pierderii adevăratului înțeles al mesajului. 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică tc "5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică " Unii autori, printre care Robert Goyer și Carl Weaver, sugerează căi specifice pentru lărgirea capacității de ascultare; câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în al doilea caz, aceste atribute interferează cu ascultarea vorbitorului (este vorba despre apariția unui zgomot intern), existând posibilitatea pierderii adevăratului înțeles al mesajului. 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică tc "5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică " Unii autori, printre care Robert Goyer și Carl Weaver, sugerează căi specifice pentru lărgirea capacității de ascultare; câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a genera o serie de exerciții în activitatea didactică: 1
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]