629 matches
-
Doxologia, Iași-2013, p. 183) Persecuțiile antice au fost politice, culturale și religioase. Până la Iisus Hristos-Mântuitorul nostru, doar persecuțiile religioase cu caracter mesianic sunt persecuții profetice și sunt incluse și ca fapte martirice precreștine. Celelalte persecuții sunt de tip sacrificial și socratic (conștiința demnității). În martiriu se împlinește conștiința creștină a jertfei, fiind deplin consimțită, consfințită și transcendentă întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. În martiriu sunt consubstanțiale religiosul (teologul), mistica (spiritualul înduhovnicit) și conștiința morală. În martiriu ființând mistica jertfei
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a profetismului spiritualității creștine universale acolo unde vorbirea înfrumusețează totul și tăcerea grăiește sublimul pretutindeni. Dacă Poetul l-a umbrit pe prozator, gânditorul creștin însă, s-a înălțat peste streașina azurului socratic, prin țâșnirea luminilor serafico-profetice. Geniul poeziei s-a împletit cu profetul gândirii într-o atare comuniune astfel încât profetul a născut poezia, iar poezia l-a înălțat pe profet în sferele celeste. Toți cei care l-au citit, l-au cunoscut
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
pe linia de creație a lui Nichita Stănescu. Îi datorez foarte mult, în primul rând tonusul viguros către demnitatea libertății de creație și înfăptuire creatoare. Celălalt coleg și prieten, model de eleganță fizică, intelectuală și vestimentară cultiva o ironie șfichiuitoare, socratică mai ales în situația de impostură în care îi afla pe unii sau pe alții indiferent ce rang social sau academic, ocupau la un moment dat! În scurta lui existență pe acest pământ N.V. Turcu a reușit să publice puțin
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
care au ridicat prestigiul țării în ochii tuturor străinilor. Desigur, astfel e cuvinte au însemnat - și pentru mine - un certificat de intrare într-o aleasă familie spirituală. Generozitatea pe care Maestrul nostru o împărțea cu toți cei ademeniți de daimonul socratic, a stârnit, nu odată, pizmă, invidie și chiar acuzații insultătoare, din partea ciracilor, pretinși deținători ai tainelor teoriei, care nu după multă vreme și-au dovedit slugărnicia politică și găunoșenia, împăunându-se cu decorații fade, fals sunătoare. Despre Noica și Mircea
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
cancelarie, în prezența colegilor, sau în clasă, în prezența școlarilor. Iar practica clasică a bilețelelor era riscantă. Căci, la vârsta lui, nefiind „becher”, nu dorea să lase, eventual, dovada păcatului său tainic. Într-o zi crezu că are o inspirație socratică și pregăti un plan „beton”: un mesaj discret, direct și ...la purtător, ca să nu rămână urme. „Niciun risc!”, se încurajă el. Și, cum intră dăscălița în clasă - mărul cel oprit, rumen și frumos rotunjit, numai bun de cules -, hop și
O SCRISOARE...GĂSITĂ (SCHIŢĂ „DIDACTICĂ”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347918_a_349247]
-
religia ortodoxă (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), și cu atât mai puțin istoria și tradiția română. Faptul, esențial, că analfabetismul nu exista în Bizanț, dar exista în Europa de Vest în aceeași perioadă este și mai necunoscut. Academiile “păgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate închise în secolul VI, iar când în cele din urmă universitățile au început să apară în Occident în secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Romană și studiau teologia. Numai
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
moderne, o singură mare personalitate a avut o influență asemănătoare asupra contemporanilor săi mai tineri. A fost Mihai Eminescu. În timp ce, însă, Eminescu a creat un curent de simțire și gândire eminesciană prin opera sa scrisă, Nae Ionescu exercita o influență socratică, de la om la om, de la suflet la suflet". (Mircea Eliade) Mai mult decât simplul elogiu al unui discipol către maestrul său, aceasta afirmație exprimă un adevăr care a fost multă vreme contestat. Profesor și publicist, Nae Ionescu a avut un
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
de idei primite de-a gata; contrazicea tonul și tempo-ul epocii. Într-o prefață din anul 1951, Mircea Eliade și Gheorghe Racoveanu declară că: "Nae Ionescu ne-a învățat să gândim. Geniul lui era, în primul rând, de structură socratică; ne ajuta să căutăm și să scoatem singuri la iveală adevărul. Nu ni-l oferea de-a gata, nu ni-l impunea. Ne obliga să judecăm, noi, cu mijloacele noastre, să tragem singuri concluzia propriilor noastre eforturi. Ne învăța cum
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
cu instrucțiuni de utilizare expirate trec pe roșul morții sinceră în suprema mea altruistă nuditate spre stații de maxim o noapte/minim un gând doar eșecul își șteaptă secunda de glorie la un rând cu iubiri calcinate îmi beau limonada socratic citesc microcipul implantat în ureche ta stângă crestată ca soarta edulcorată tangențial cine așteaptă pe roșu nu își dorește să ningă bate vântul dinspre iubiri imposibile demențial pictorii dorm pe șevalet/păsări colibri colorate diafan/ port pantofii de dans ambalați
MOZAIC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377085_a_378414]
-
financiar, fie ca e un om de rând, fie că este un om de afaceri începător sau cu experiență. Nu știm dacă autorul l-a citit pe Platon, dar în redactare folosește același procedeu al dialogului, precum Platon în „Dialoguri socratice”, unde expunerea se face după structura standard a silogismului Silogismul (din grecescul silogismos, care înseamnă concludere, raționament) este o formă de argumentare logică, un raționament deductiv, în care concluzia este inserată în premisele expuse anterior. Tehnica aceasta o mai găsim
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
cu Jorge Luis Borges- prof. Petre Isachi Apărută la Editura Rovimed, în 2015, cartea profesorului și criticului Petre Isachi este concepută ca un dialog între doi literați erudiți, Jorge (Jorge Luis Borges) și Pedro (Petre Isachi), amintind de celebrele dialoguri socratice, dar spre deosebire, dacă la Platon temele deschise în discuție nu aveau și soluții rămânând ca dezbateri, în cartea de față găsim și răspunsuri veridice. Moto-ul ales din Platon, anticipează tematica dialogurilor: Motto: „Semnul se vede, dar nu se
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
imaginare cu Jorge Luis Borges- prof. Petre IsachiApărută la Editura Rovimed, în 2015, cartea profesorului și criticului Petre Isachi este concepută ca un dialog între doi literați erudiți, Jorge (Jorge Luis Borges) și Pedro (Petre Isachi), amintind de celebrele dialoguri socratice, dar spre deosebire, dacă la Platon temele deschise în discuție nu aveau și soluții rămânând ca dezbateri, în cartea de față găsim și răspunsuri veridice. Moto-ul ales din Platon, anticipează tematica dialogurilor:Motto:„Semnul se vede, dar nu se
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > “CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI!” Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vorbind despre cunoașterea de sine, este imposibil să nu ne amintim că socraticul „Cunoaște-te pe tine însuți” jalonează încă în mod esențial drumul înțelepciunii. Fiindcă „cel ce s-a învrednicit să se vadă pe sine e mai bun decât cel ce s-a învrednicit să vadă pe îngeri”, așa cum ne descoperă Sf.
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
auzi! Să regrete, oare, Brucanul, lipsa marelui sforar (de a cărui lichidare n-a fost străin), să-i regrete, oare, lipsa în fruntea actualului Minister de Externe? În locul lui Adrian Severin? Ce fitilist și Silvică ăsta! Sugestia prietenului Eugen Andoni, socraticul, de a-i judeca pe ruși, superior istoric, nu numai ca ocupanți în ultimul război mondial, ci și ca nație care l-a dat pe Tolstoi. Așa e, amîndoi am citit, cam odată, Război și pace, dar, iubite Eugen, n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
purtătoare, totodată, a unor sensuri antropologice clare. Socrate, de asemenea, consacrând filosofic formula delfică prea bine știută, Cunoaște-te pe tine însuți! , în contextul unei "ontologii a cunoașterii", rostea despre om. S-a spus chiar mai mult în privința semnificației demersului socratic, anume că omul apare ca fiind obiectul ca atare al discursului său filosofic, de unde observația că am avea de-a face, prin această filosofie, cu prima realizare în modelul antropologiei filosofice. Apoi, Aristotel în Etica nicomahică propunea termenul antropologos "ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se propunea o umanizare a educației pe baza următoarelor principii: a) punerea accentului pe latura formativă, și nu pe Însușirea mecanică a cunoașterii; b) valorizarea autodezvoltării prin cunoaștere și asimilare, nu prin instruire din exterior; c) reactualizarea și contextualizarea Îndemnului socratic „cunoaște-te pe tine Însuți” În procesul de Învățământ; d) utilizarea nu numai a motivației interioare a Învățării, ci și implicarea activă a educatului În programarea procesului de Învățare; e) stimularea creativității, a spiritului critic Împotriva tiparelor rigide și a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
E o țintă care mai curând ne Înspăimântă prin intangibilitatea ei, decât ne Îndeamnă la o prefacere spirituală insistentă, continuă. Dar nu numai țintele Îi diferențiază pe cei doi, ci și mijloacele de atingere a acestora. Unele capcane ale maieuticii socratice sunt „figuri” retorice destul de simple, construite pe inducerea adevărului (știut dinainte!) dinspre magistru către discipol (pe baza principiului „nu-i așa că-i așa?”). Educatul este condus pas cu pas spre o idee la care profesorul ține morțiș. Cel ce caută
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic la cunoașterea de sine, el se ostenește prin „lucrarea cuvântului” să salveze sufletul celui care, lipsit de „coiful mântuirii” și de „pavăza credinței”, poate ajunge „vrăjmaș luiș”. Idealul său etic, dedus din experiența mirobolantă a personajelor biblice, se așază ca
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
să-și afle limitele. Am evitat explicațiile spectaculoase ce pot altera discursul și pot instala o nevroză a dezbaterii. Despre lucrurile firești care sunt legile economice, nu se poate vorbi decât în mod firesc. Chiar Hayek a recunoscut că "maxima socratică potrivit căreia recunoașterea ignoranței este începutul înțelepciunii are o profundă semnificație din perspectiva modului în care înțelegem societatea"18. În același timp, viziunea noastră este influențată de Hayek, care arată cum "concepția despre omul care-și construiește deliberat civilizația izvorăște
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
noastre ar fi eronate indiferent de nivelul de cunoaștere pe care considerăm că l-am atins. Puțină umilință a gestului va prinde bine, tocmai pentru că poziția asta, perspectiva asta, ne pune în situația de a ne recunoaște vremelnicia și conștiința socratică de asumare a stării de necunoaștere. Căutăm prin întuneric luminițe, care mai de care mai înșelătoare. Așa considerăm că-i stă bine unui demers, pe care putem să-l caracterizăm a fi științific pentru că folosește metodele a ceea ce noi numim
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
predecesorilor sau să contrazică preconcepțiile confortabil instalate în conștiința publică. Astfel, în pofida aparențelor, nu Titu Maiorescu este maestrul polemicii în perimetrul românesc, ci Constantin Dobrogeanu-Gherea, fiindcă, spre deosebire de cel dintâi, el știe să dialogheze cu adversarul. „Maiorescu e oracular, Gherea e socratic.” De asemenea, Perpessicius nu îi pare nici pe departe de o bunăvoință aproape universală (așa cum îl caracteriza Lovinescu), ci dimpotrivă, el adresează o „curtenitoare invitație operei de a lua loc în somptuosul fotoliu sub a cărui catifea așteaptă un pumn
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
victime), iar ca artist, nu o dată, a fost prins în volutele metaforismului său virulent. Oricât sunt de înverșunate pamfletele lui, în inima lor se află rigoarea violată a naturii, plasându-le, dincolo de accidentalul faptic, în orizontul ființei. Căci, în rezonanțe socratice și pascaliene, A. l-a văzut pe om orbit de orgoliu și de vanități mărunte; menirea de a risipi „maladia confuziunii” și de a restabili adevărul revine pamfletului. Imaginea șocantă avea să tortureze și să distrugă o încredere în sine
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
lui Freud a fost identificarea mijloacelor de a susține propria evoluție afectivă, întreruptă, a pacientului, subiectul fiind invitat să-și reia propria sa istorie de acolo de unde s-a fixat sau s-a oprit. Metoda a fost comparată cu maieutica socratică; tehnicile urmăresc să aducă la lumină dinamica psihologică inconștientă, să favorizeze înțelegerea de către subiect a “rezistențelor specifice” cu care el se consumă într-o luptă cu sine-însuși, generatoare de nevroze. Indicațiile majore ale psihanalizei sunt unele forme de nevroze. În afara
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ieșit dreptatea mea? O presupuneam... CHALKlDIAS Ei bine, dă-mi inelul înapoi. PSAMIS (ia inelul cu sila) O nu, nu, pentru toți zeii. CHALKIDIAS Dar la ce mi-l luați voi? Nu mai e alt chip de moarte decât cel socratic? PSAMIS Nu. O Chalkidias amice, nu te supăra și tu. Am glumit numai, ferească cerul, nu pun să te bată Nici o să te pun pe tine la vro treabă vreodată... Decât doar să cânți din flaut... ș-ai să capeți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]