641 matches
-
ale logicii (propoziția, în sens lingvistic, este un raport între cuvinte, în timp ce propoziția logică presupune un raport între termeni). Că Marta Petreu argumentează în ambele planuri (cel al asertării și cel al sentinței) în special cu texte literare care privesc sofismele limbajului și pe cele ce nu pot fi reținute exclusiv pe seama acestuia este exact ceea ce dă identitate lucrării și transcende nevoilor didactice cu evidente deschideri spre estetică și retorică asemenea cunoscuților Hippias, Protagoras ori Gorgias. Lucrarea, cât se poate de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu putea să evite problema sofiștilor și a perceperii lor de la Platon și Aristotel până la Kant și filosofii moderni; avem în vedere capitolele consacrate sofisticii sau manierismului modern, respingerilor aristotelice (susținute de o bogată addenda), structurate la rândul lor pe sofisme ale limbajului și sofisme materiale sau din afara limbajului. în principal, orice tratat de logică, orice lucrare respectabilă din domeniu nu poate să ocolească lucrurile fundamentale: premisele, principiile, relațiile, metodele. Ultimul capitol al Jocurilor manierismului logic, intitulat De la Hermes la Satan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
problema sofiștilor și a perceperii lor de la Platon și Aristotel până la Kant și filosofii moderni; avem în vedere capitolele consacrate sofisticii sau manierismului modern, respingerilor aristotelice (susținute de o bogată addenda), structurate la rândul lor pe sofisme ale limbajului și sofisme materiale sau din afara limbajului. în principal, orice tratat de logică, orice lucrare respectabilă din domeniu nu poate să ocolească lucrurile fundamentale: premisele, principiile, relațiile, metodele. Ultimul capitol al Jocurilor manierismului logic, intitulat De la Hermes la Satan, ne (re)amintește ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Satan, ne (re)amintește ceea ce Logosul era pentru cultura greacă (un dar pe care zeii l-au făcut oamenilor) și ce era pentru mentalitatea creștină (Verbul ca principiu creator), precizări generice în a căror zare a fost concepută lucrarea. în ce privește sofismul, opiniile nu sunt împărțite, dar exprimarea lor poartă în unele definiții atitudinea de respingere față de sofiști: Aristotel, o repetă Marta Petreu, „descrie sofismul ca pe un raționament, și anume unul aparent, un silogism fals, iar nu real, deoarece încalcă una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mentalitatea creștină (Verbul ca principiu creator), precizări generice în a căror zare a fost concepută lucrarea. în ce privește sofismul, opiniile nu sunt împărțite, dar exprimarea lor poartă în unele definiții atitudinea de respingere față de sofiști: Aristotel, o repetă Marta Petreu, „descrie sofismul ca pe un raționament, și anume unul aparent, un silogism fals, iar nu real, deoarece încalcă una sau mai multe din regulile inflexibile și clare ale silogisticii (...), pe care sofiștii îl folosesc fără scrupule” spre a le aduce profituri (p.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai multe din regulile inflexibile și clare ale silogisticii (...), pe care sofiștii îl folosesc fără scrupule” spre a le aduce profituri (p.12). în acord cu Aristotel, Petru Poantă notează și el (pe coperta a IV-a a cărții) că sofismele constituie versantul demonic al cunoașterii fiindcă nu urmăresc adevărul, ci coruperea lui prin anamorfoze. Sofismul însă se bucură de o judecată rece abia cu Immanuel Kant: „Raționamentul care este fals după formă, chiar dacă are aparența unui raționament corect pentru sine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
scrupule” spre a le aduce profituri (p.12). în acord cu Aristotel, Petru Poantă notează și el (pe coperta a IV-a a cărții) că sofismele constituie versantul demonic al cunoașterii fiindcă nu urmăresc adevărul, ci coruperea lui prin anamorfoze. Sofismul însă se bucură de o judecată rece abia cu Immanuel Kant: „Raționamentul care este fals după formă, chiar dacă are aparența unui raționament corect pentru sine, se numește înșelător (fallacia). Un astfel de raționament este un paralogism, dacă prin el ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rece abia cu Immanuel Kant: „Raționamentul care este fals după formă, chiar dacă are aparența unui raționament corect pentru sine, se numește înșelător (fallacia). Un astfel de raționament este un paralogism, dacă prin el ne înșelăm pe noi înșine, sau un sofism, dacă prin el încercăm în mod intenționat să-i înșelăm pe alții” (Logica generală, Ed. Trei, Buc., 1996, p.188). în sintaxa logică, sofismul nu are valoare de adevăr cu toate că simulează (corectitudine aparentă) principiul identității, al non-contradicției, al terțului exclus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
astfel de raționament este un paralogism, dacă prin el ne înșelăm pe noi înșine, sau un sofism, dacă prin el încercăm în mod intenționat să-i înșelăm pe alții” (Logica generală, Ed. Trei, Buc., 1996, p.188). în sintaxa logică, sofismul nu are valoare de adevăr cu toate că simulează (corectitudine aparentă) principiul identității, al non-contradicției, al terțului exclus și al rațiunii suficiente, aceleași relații dintre propoziții (contradicție, contrarietate, subcontrarietate, subordonare) și se formulează cu elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu toate că simulează (corectitudine aparentă) principiul identității, al non-contradicției, al terțului exclus și al rațiunii suficiente, aceleași relații dintre propoziții (contradicție, contrarietate, subcontrarietate, subordonare) și se formulează cu elocință ca dilemă, ca tautologie, omonimie etc., de unde și subtilitățile imputate lui. Alomorfismul sofismului se vede în limbaj, în argumentare, în relevanță, în apel la autoritate și în atacul la persoană. Venind din perspectivă dionisiacă, sofiștii vor cuprinde în retorica greacă mai întâi asianismul și mai apoi aticismul, ei vor promova artificiul stilistic și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
va atribui numele de manieriști ai antichității, iar sofistica (luminismul grec), după ce speculează excesiv teza protagorasică a omului măsură a tuturor lucrurilor, ceea ce duce la ideea labirintului, poate fi apreciată drept „capitolul cel mai spectaculos al logicii, partea ei manieristă”. Sofismele de supoziție de genul falsei dileme privesc generalizările pripite, particularizările forțate, falsificarea cauzelor, tehnica argu mentării circulare cărora le adaugă prin limbajul bine controlat echivocația, amfiboliile, diviziunile etc. Marta Petreu ajunge în chip firesc la trăsăturile manierismului tocmai din această
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
exagerarea manieristă ori regula de aur a phan tastikonului) fără a ocoli argumentele din care logica trebuie să servească tuturor științelor, inclusiv lingvisticii, și ea atentă asupra unor aspecte ale echivocației, ale omonimiei, ale raporturilor sintactice conjunctive și disjunctive etc. Sofismele sunt de natură speculativă, iar adevărul lor este unul tendențios înșelător cu atât mai mult cu cât, paradigmatic, urmează tiparul raționamentelor de judecare determi nativă, inducția și analogia, își MANIERISMUL LOGIC ȘI RAȚIUNILE CONFLICTUALITĂȚII așază premisele în prosilogisme ca și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
timp îndelungat mostre persuasive din opere literare ușor accesibile și îndeobște bine cunoscute de numeroase generații de cititori, de la Odiseea lui Homer la teatrul lui Aristofan, de la Goethe la Dostoievski, la Eugen Ionescu și nu în ultimul rând la Caragiale. Sofisme de limbaj sau din afara lui, toate cu o comună radix malorum în intenționalitate, își întrețin eristica în nădejdea unui scontat profit direct, indiferent de natura lui, iar teza destul de veche că limbajul urmează gândirea se mai confirmă încă o dată fără ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
numeroaselor metafore, compoziția și diviziunea produse prin neglijarea unor norme sintactice ori de punctuație, dar și așa-zisele figura dictionis, în cele din urmă echivocații tot de natură sintactică și ele, așa încât cititorul trebuie să decidă dacă a urcat cu sofismul în me talimbaj sau a coborât în subtextualitate fiindcă semantica singură se dovedește neputincioasă în acest scop, mai ales că descoperă simultan sau consecutiv nevoia de a decripta și tainele sofismelor din afara limbajului: accidentul, confuzia între sensul relativ și cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
așa încât cititorul trebuie să decidă dacă a urcat cu sofismul în me talimbaj sau a coborât în subtextualitate fiindcă semantica singură se dovedește neputincioasă în acest scop, mai ales că descoperă simultan sau consecutiv nevoia de a decripta și tainele sofismelor din afara limbajului: accidentul, confuzia între sensul relativ și cel absolut, ignorarea respingerii (ignoratio elenchi) în toate cele șapte varietățile ale ei, sofismul de raționare, cercul vicios, substituirea cauzei și parțialitatea soluției contra complexității problemei. Epilogul lucrării Martei Petreu, intitulat De la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dovedește neputincioasă în acest scop, mai ales că descoperă simultan sau consecutiv nevoia de a decripta și tainele sofismelor din afara limbajului: accidentul, confuzia între sensul relativ și cel absolut, ignorarea respingerii (ignoratio elenchi) în toate cele șapte varietățile ale ei, sofismul de raționare, cercul vicios, substituirea cauzei și parțialitatea soluției contra complexității problemei. Epilogul lucrării Martei Petreu, intitulat De la Hermes la Satan, vine să puncteze explicit ceea ce de altfel se desprinde dintr-o primă lectură atentă a cărții; știm încă de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o realizare mecanică, de un mimetism infantil și atît de stîngace din punct de vedere tehnic, așa cum este opera proaspăt apărută, orice discurs pornind de la tipologii, orice descriere morfo-anatomică și orice trimitere la repere istorice sînt pure exerciții retorice, biete sofisme care nu oferă nici măcar spectacolul, suficient sieși, al inteligenței. Ion Pogorilovschi se comportă aici, cu o naivitate pe care doar scopul pe care și l-a fixat o poate explica, asemenea unui exeget care analizează cu aceeași acribie și Răpirea
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
pe timpul guvernării 1996-2000, acesta era unul dintre cei mai competenți experți ai ministerului de Externe, de o eleganță și o logică desăvârșită. După așezarea pe scaunele pesediste, prin fenomenul de osmoză prin șezut, s-a transformat într-un autor de sofisme puerile, tipice pentru majoritatea colegilor săi de partid și, mai nou, cum s-a văzut la actuala reuniune PSD, capabil de grosolănii de care, mărturisesc, nu-l credeam în stare. ,Osmoza prin șezut" și-a spus cuvântul. Iar domnul Cristian
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
lucruri distincte. Primii sînt (ar trebui să fie) niște esteți ai moralei, în calitate de poeți - sau metafizicieni - ai politicii. Ceilalți sînt (ar trebui să fie) niște pragmatiști pentru care dreptatea nu se traduce neapărat prin sufragiul public și nu rezistă la sofisme. Dezechilibrul fundamental dintre cele două discursuri la noi, rezultă din rezervele diferite de prestigiu moral. Cu fiecare intervenție în care stînga este condamnată ca fiind sinonimă cu comunismul, primii își fac un deserviciu în registrul "metafizicii politicii" sau, ca să fiu
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
slabe ale adversarului, revenirea și trecerea la contraatac) și neutre (ca lingușirea, flatarea publicului etc.) O altă garnitură de argumente sunt cele bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de per soane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
soane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele de logică, de închidere și, în sfârșit, sofismele
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele de logică, de închidere și, în sfârșit, sofismele de limbaj - toate fiind determinări negative
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele de logică, de închidere și, în sfârșit, sofismele de limbaj - toate fiind determinări negative, derutante, în contextul tensionat al confruntărilor publice. Partea a treia
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele de logică, de închidere și, în sfârșit, sofismele de limbaj - toate fiind determinări negative, derutante, în contextul tensionat al confruntărilor publice. Partea a treia a lucrării este una strict tehnicistă
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele de logică, de închidere și, în sfârșit, sofismele de limbaj - toate fiind determinări negative, derutante, în contextul tensionat al confruntărilor publice. Partea a treia a lucrării este una strict tehnicistă, axată pe alcătuirea discursului, autoarea revenind la
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]