559 matches
-
stăpînea: Corocăeștii, Hancea, Băneștii, Fîntînelele, Slobozia și Roșcanii, iar la răsărit de Siret, Cornii. La aceste șapte moșii, văduva Maria Cananău, jitniceroaia, a mai adăugat moșia Costești (dintre Corni și Brehuiești), pentru care i-a dat în schimb, mănăs tirii Solea, trei munți din ținutul Cîmpulungului (1775, ianuarie 30), iar peste 40 de zile a mai luat în stăpînire și moșia Vlădeni, din sus de Brehuiești, după un schimb făcut cu mănăstirea Voroneț, căreia i-a dat alți trei munți, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a petrecut timpul urmînd cursurile și învățînd carte, nu stînd degeaba prin Berlin. La 14 iulie 1873, Eminescu a cerut, de la Universitate, un certificat, așa cum îl dorea tatăl său. Certificatul, obținut la 26 iulie, după ce confirmă frecventarea cursurilor, arată că soli citantul, "a fost pregătit pentru studiile acade mice, la gimnaziul din Botoșani și a fost înmatri culat la noi, la 18 decembrie 1872, pe baza unul certificat de absolvire, de la acel gimnaziu"168. Acest certificat poartă cu el multe nedu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de ajuns să ne amintim de dialogul dintre Puck și Oberon ce precede momentul când, la ivirea zorilor, spiritele se retrag. Puck se arată îngrijorat: Să ne grăbim! Ai nopții iuți balauri Sfîșie norii-n zbor; chiar adineauri Ai dimineții soli luciră-n zare; Strigoii, biete oști rătăcitoare, Fugiră-n gropi, iar tristele năluci Înmormântate-n valuri, la răscruci, În patul lor cu viermi se-ascund pe rând, Să nu-i găsească ziua pe pământ. În tainițele negre se-ascund iarăși
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Devenind tot mai precis, idealul sfîrșește prin a nu mai fi căutat în trecutul preconștient al evoluției, ci în viitorul supraconștient. Dat fiind că a devenit ființa gînditoare, omul trebuie să devină ființa rațională. Pierzîndu-și siguranța inconștientă, ființa conștientă este solită neliniștii. Este o condamnare și totodată un privilegiu. El este alungat din paradis și devine obiectul chemării spiritului: trebuie să caute motivele, cauzele fenomenelor și evenimentelor. Fiindu-i dată posibilitatea de a găsi legătura dintre cauze și efecte, ființa rațională
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
misero amante îl cor t'assalse / mentre vivesti? (vv. 47-64) Consalvo: (...) conscia del suo poter, conscia che un guardo / suo lieto, un detto d'alcun dolce asperso, / ben mille volte ripetuto e mille / nel costante pensier, sostegno e cibo / esser solea dell'infelice amante: / benché nulla d'amor parolă udita / avess'ella da lui. Sempre în quell'alma / era del gran desio stato più forțe / un sovrano timor. Così l'avea / fatto schiavo e fanciullo îl troppo amore. / Mă ruppe alfin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
La Ronda, martie 1919, pp. 165-166. 98 Cesare Angelini în "Discussione șu Pascoli", La Ronda, 7, noiembrie 1919, p. 15 afirmă: Da noi poeți grandissimi cioè senza limiti e capaci di sostenere le più alte esigenze espressive, ne conosco tre soli: Dante, Leopardi; e anche Petrarca. 99 Cfr. eseul lui Benedetto Croce despre poezia recanatezului, Leopardi poeta dell'idillio în Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1964, p. 112: Dove și trovi la poesia del Leopardi è già additato dalla comune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și quietano dentro, / e ognuna ha i suoi cerchi d'un unico centro / sfrangiati dal cupo ronzar del libeccio (Acquamorta). 308 E siccome alla sola immaginazione ed al cuore spetta îl sentire e quindi conoscere ciò ch'è poetico (...) essi soli sono atti a concepire, creare, formare, Zibaldone, 3242-3. Cfr. și Zibaldone, 3241. 309 Se regăsește în Vânt la Tìndari (AT), în Nopții (OS): în piatră-i preschimbata orice slova, în Bâtlan mort și În mine rătăcita fiece formă (EA). 310
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit al limbii române de o relație de desemnare clară și univocă, nume precum aliet, asidă, atachis, cherast, fasec, ghipă, hagab, haradrion, hargol, hirogrilion, porfirion, sirin, solam, steliu, thehim și câte altele 118. Mă voi ocupa în prezentul articol de două zoonimul biblic furnicoleul, interesant deopotrivă și prin problematica diferită pe care o creează, ca și prin instrumentarul filologic special pe care îl reclamă. 2. După cum ne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
faptului că nu ar fi trebuit să-i intereseze soarta celorlalte organizații, iată că uteciștii dețineau la acea vreme listele cu tinerii înregimentați în Frontul Plugarilor, spre exemplu. Iată proba: „... tineretul din Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
data de 26 martie 1946 șeful postului de jandarmi Valea Rea, Gheorghe Iacoban, superiorilor săi de la Codăiești: „...azi fiind pe șoseaua națională cu ocazia serviciului de patrulare am fost informat de un motociclist din Vaslui că niște oameni din comuna Solești au demontat motorul dela compresorul din șoseaua Solești și lau dus la Atelerul Covaci din Vaslui unde la oferit pentru vânzare la suma de șase milioane de lei”. Nu se știe cum s-a terminat „afacerea” soleștenilor, dar cred că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
jandarmi Valea Rea, Gheorghe Iacoban, superiorilor săi de la Codăiești: „...azi fiind pe șoseaua națională cu ocazia serviciului de patrulare am fost informat de un motociclist din Vaslui că niște oameni din comuna Solești au demontat motorul dela compresorul din șoseaua Solești și lau dus la Atelerul Covaci din Vaslui unde la oferit pentru vânzare la suma de șase milioane de lei”. Nu se știe cum s-a terminat „afacerea” soleștenilor, dar cred că nu prea bine. e. Lipsa alimentelor se datora
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Luca, Alecu Ioniță, N. Șărban, Constantin Ivanovici, Costică N. Carp, V. Alecsa, N. Gh. Brânzan, N.I. Samoilă, V. Larion, ș.a. Continuăm cu ceilalți arendași și proprietari: Iancu Einham și Simon Kron - arendașii moșiei Popești (Miclești); G. Rosetti Solesco - proprietarul moșiei Solești; Babincu (probabil, greu lizibil în original) - Chircești; Sterian Macri - proprietarul moșiei „Corbu” din satele Calea Siliștii și Boușori; Alexandru Vasiliu - arendaș Ciortești și Poiana Cârnului; P. Michiu - proprietarul moșiei „Crăsnița”, com. Ciortești; B. Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
multe din ele probabil prin denunțuri în lanț. Totuși, au existat și țărani arestați și condamnați însă pedepsele au fost destul de mici iar în unele cazuri, instanța de judecată s-a pronunțat pentru achitarea unora. Astfel cinci țărani din comuna Solești au fost condamnați la câte 5 luni și 14 zile de închisoare corecțională și anume: Toader Popardea, Alexandru Pânzariu, Neculai V. Boitan, Gh. V. Curuleț și Manole Ciobanu zis Morariu. T. Samson, Dumitru Niță și Pricop Ciolpan din comuna Valea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
capitolul „Anexe”. În acest cimitir au fost înhumați 71 de copii a căror medie de vârstă a fost de 18,8 ani. Vestitele contingente de tineri venite pe aceste meleaguri în urma deciziei celor patru comandanți importanți ai armatei române... n. Solești În acest sat au murit 8 ostași români aflați, probabil, în trecere cu regimentele lor, spre locațiile stabilite de mai-marii de atunci. Săteni miloși i-au luat în casele lor contribuind, astfel, în mod inconștient, la răspândirea grozavelor molime de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ion Crețu de 96 de ani, veteran din cel de-al doilea război. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 33 de ani. s. Văleni În acele vremuri, satul se numea Valea Rea. La fel ca și în Solești, pe aici nu a staționat nicio unitate militară așa că numărul morților n-a fost decât de cinci. Patru militari erau din Regimentul 4 Artilerie Grea și unuia nu i s-a putut specifica unitatea aparținătoare. Media de vârstă a acestor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au fost supuși acești oameni nefericiți, au atârnat decisiv în balanță. Un caz cu totul aparte îl reprezintă familia Grigore și Maria Jidoveanu (zisă Jdanov) care s-a refugiat în România împreună cu cei 6 copii minori, stabilindu-se în comuna Solești. Pierzând actele în nebunia retragerii din vara anului 1940, când rușii au acordat un răstimp foarte scurt prin celebrul ultimatum, primăria a eliberat adulților un nou rând de acte specificând clar noul domiciliu: comuna Solești. Probabil „turnați” de noii polițiști
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
minori, stabilindu-se în comuna Solești. Pierzând actele în nebunia retragerii din vara anului 1940, când rușii au acordat un răstimp foarte scurt prin celebrul ultimatum, primăria a eliberat adulților un nou rând de acte specificând clar noul domiciliu: comuna Solești. Probabil „turnați” de noii polițiști rurali (niște otrepe vândute de două ori: o dată, proaspeților comuniști români și a doua oară, ocupanților ruși) , au fost aduși la Vaslui sub escortă toți membrii familiei, inclusiv mama lui Grigore, Alexandra Jidoveanu (născută în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rn destin pentru România Muzeul rnirii din Iași (str. Lăpușneanu, nr. 14), Palatul „Cuza Vodă” din Ruginoasa, Muzeul Național Cotroceni (Bl. Geniului, nr. 1) din București, Casa „Elena Cuza” (str. ștefan cel Mare, nr. 55) din Piatra-Neamț, Conacul Rosetti-Solescu din Solești sau Casa „Cuza Vodă” (str. Al. I. Cuza, nr. 80) din Galați, păstrează vie și nealterate, prin toate documentele și exponatele existente, amintirea luminoasă a unei mari Doamne, ELENA CrZA, născută Rosetti (17 iunie 1825-02.04.1909), figură emblematică a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
privind personalitatea Doamnei rnirii, Elena Cuza, însoțite de un bogat album de „portrete”, piese de muzeu (existente în București, Galați, Ruginoasa, Iași, Piatra-Neamț), sub genericul „Memorabilia”, precum și reproducerea unor fotografii ce reprezintă reședințele înnobilate de prezența Doamnei Elena Cuza, la: Solești, Galați, Iași, Palatul Domnesc și Azilul „Elena Doamna” din București, Ruginoasa, Piatra-Neamț. Toți autorii textelor acestui impresionant și elegant album se simt copleșLți de aura legendară a Doamnei rnirii de la 1859, și chiar dacă nu și-au propus, emoția expunerilor este
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
s-a remarcat în cultura românească și universală. De la renumitele statui ale lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt și Vaslui și la locul legendar al Movilei lui Burcel, la Casele memoriale Cuza, Sturdza, Emil Racoviță și conacele boierești de la Solești și Pribești ai posibilitatea să revezi crâmpeie din istoria plămădită a acestui colț de țară al Vasluiului, dar și să te minunezi în fața unor „bijuterii arhitectonice” religioase ca cele de la Florești, Pârvești, Dragomirești, Moreni, Bujoreni sau Grăjdeni. Iată, deci, o
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
zori și până-n noapte. Și li se cuvine respect! Cum să îngenunchez în fața țăranului? se îngrozi boierul. Se cuvine să ne respectăm unii pe alții, pentru cinste și omenie. Așa vom merge spre propășire. ELENA CUZA (1825 - 1909) CONACUL DE LA SOLEȘTI Elena Rosetti, aceea care avea să ajungă prima Doamnă a Principatelor Unite, ca soție a lui Alex. Ioan Cuza, s-a născut la Iași în 17 iunie 1825. Primii ani ai copilăriei și-i petrece la moșia părinților, de la Solești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
SOLEȘTI Elena Rosetti, aceea care avea să ajungă prima Doamnă a Principatelor Unite, ca soție a lui Alex. Ioan Cuza, s-a născut la Iași în 17 iunie 1825. Primii ani ai copilăriei și-i petrece la moșia părinților, de la Solești, în apropiere de orașul Vaslui. Tatăl Elenei, Iordache Rosetti, era fiul marelui vornic cu același nume, care se așezase la Solești, din ținutul Vasluiului, întemeind ramura bărbătească a familiei Rosetti-Solescu. Acest Mare Vornic fusese pe vremuri un om foarte bogat
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a născut la Iași în 17 iunie 1825. Primii ani ai copilăriei și-i petrece la moșia părinților, de la Solești, în apropiere de orașul Vaslui. Tatăl Elenei, Iordache Rosetti, era fiul marelui vornic cu același nume, care se așezase la Solești, din ținutul Vasluiului, întemeind ramura bărbătească a familiei Rosetti-Solescu. Acest Mare Vornic fusese pe vremuri un om foarte bogat, stăpânind moșii ce treceau până dincolo de Prut, dar, la bătrânețe, rămăsese numai cu moșia Solești. Mama Elenei, Catinca, era o femeie
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
același nume, care se așezase la Solești, din ținutul Vasluiului, întemeind ramura bărbătească a familiei Rosetti-Solescu. Acest Mare Vornic fusese pe vremuri un om foarte bogat, stăpânind moșii ce treceau până dincolo de Prut, dar, la bătrânețe, rămăsese numai cu moșia Solești. Mama Elenei, Catinca, era o femeie aspră la înfățișare, însă o fire dreaptă, hotărâtă în fapte, chibzuită și foarte religioasă. Era autoritară cu cei cinci copii (2 fete și 3 băieți). Conacul de la Solești, la 15 km de Vaslui, a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
la bătrânețe, rămăsese numai cu moșia Solești. Mama Elenei, Catinca, era o femeie aspră la înfățișare, însă o fire dreaptă, hotărâtă în fapte, chibzuită și foarte religioasă. Era autoritară cu cei cinci copii (2 fete și 3 băieți). Conacul de la Solești, la 15 km de Vaslui, a fost ridicat pe o muchie de deal, care la nord se mărginește cu valea largă a Vasluiului. Casa a fost zidită la îndemnul Catincăi Rosetti, în anul 1827, și se poate vedea și astăzi
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]