408 matches
-
a micșorării presiunii de vapori a unei soluții este aceea că punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul de solidificare al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
punctul de solidificare al soluției este mai coborât decât punctul de solidificare al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al solventului pur. În diagramă, T0 reprezintă punctul de solidificare al solventului, iar T este punctul de solidificare al soluției. Diferența ∆T = T0 - T reprezintă coborârea punctului de solidificare. 63 Legile lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lui Raoult referitoare la crioscopie arată: coborârea punctului de solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solidificare este proporțională cu cantitatea de substanță dizolvată într-o cantitate de solvent; cantități echimoleculare din substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanțe diferite dizolvate în cantități egale din același solvent produc aceeași coborâre a punctului de solidificare. Legea lui Raoult privitoare la coborârea punctului de solidificare este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de solidificare. Ea nu variază cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este: ∆Ts = K ⋅ C , respectiv 0 1000 mM mKT ⋅ ⋅ ⋅=∆ unde K reprezintă coborârea punctului de solidificare al soluției obținute prin dizolvarea unui mol dintr-o substanță în 1000 g solvent. Constanta crioscopică K se numește coborârea molală a punctului de solidificare. Ea nu variază cu natura substanței dizolvate, ci numai cu natura solventului. Aceste legi ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru soluții diluate de neelectroliți. Ele nu sunt valabile pentru soluții de acizi, baze sau săruri, adică soluții de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
autovehiculelor. Se obțin prin dizolvarea în apă, în proporții bine determinate, a alcoolilor (metanol, etanol, glicol, glicerină), a substanțelor care împiedică fenomenul de coroziune (borax Na2B4O7) precum și a substanțelor care împiedică fenomenul de spumare (dextrine). Temperaturile de fierbere și de solidificare sunt determinate de concentrațiile în alcool. Lichidele de răcire a instalațiilor industriale, utilizate în cantități foarte mari, sunt generic numite “solă” și conțin săruri ieftine (CaCl2) sau amoniac dizolvate în apă demineralizată. 64 Lichidele antigel utilizate în practică pe scară
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de fructe, fabricarea berii), chimico - farmaceutică, cosmetică (spuma de ras sau cea fixatoare pentru păr), în industria textilă, în vinificație, în stingerea incendiilor, în industria minieră (procedeul flotației cu spumă). 3.2. Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
metalice cu ceramica oxizilor se formează o nouă ramură, metaloceramica, prin care s-au obținut, de exemplu, aliajul extradur Vidia și sinteritul). O ramură asemănătoare a tehnicii pulberilor este și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau polimeri cu o structură compactă. Există rășini naturale (colofoniul, șerlacul, rășinile fosile, copalul, chihlimbarul etc.) și sintetice (macromoleculare). Procesul de formare a rășinilor se numește rezinificare și cuprinde o reacție chimică (oxidare, polimerizare, condensare) și un proces fizic de solidificare în stare rășinoasă. Au toate proprietățile coloidale ale gelurilor, cu excepția celor ce țin de porozitate și suprafață activă (adsorbție, reacții de contact etc.). Cei mai mulți polimeri solizi sunt într-o stare solidă mixtă, cristalină și amorfă. Această stare intermediară oferă rășinilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la suprafața corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. CRIOSCOPÍE Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. DELICVESCÉNT (despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. DIFRÁCȚIE 1. deviere de la propagarea rectilinie a undelor luminoase, sonore, radio etc. la întâlnirea unor obstacole, la trecerea printro fantă sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
citită pe tija butirometrului; Gb - reprezintă cantitatea de grăsime citită pe tija butirometrului. Dacă se lucrează mai multe probe, după omogenizare, butirometrele se introduc într-o baie cu apă caldă, având temperatura de 65± 2 C, pentru a se evita solidificarea grăsimii înainte de centrifugare. Dacă după centrifugare coloana de grăsime nu este clară, rezultă că centrifugarea nu a fost făcută suficient, amestecul s-a răcit, sau densitatea acidului sulfuric nu este cea corespunzătoare. În astfel de situații butirometrul se ține 2-3
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
molar în care se găsesc cele două metale în eutectic: = 3,092 ≅ 3 Ca urmare, formula moleculară a aliajului este PbSn3. b) Se constată că, în topitura considerată, proporția de plumb este mai mare decât în eutectic. Ca urmare, la solidificare, o parte din plumb va cristaliza sub forma aliajului eutectic cu staniul, iar restul se va separa în stare pură. Se determină cantitățile de metale din topitură: = 60 kg = 140 kg Întreaga cantitate de staniu fiind cuprinsă în aliaj, se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
M este diferit de zero doar în faza feromagnetică. În faza feromagnetică există o ordine mai mare, aceasta fiind faza cu o simetrie mai mică. Exemple de tranziții de fază : 1) trecerile dintr-o stare de agregare în alta (topirea, solidificarea, lichefierea, condensarea, sublimarea, desublimarea); 2) trecerile dintr-o formă cristalină în alta (schimbarea bruscă a simetriei cristalelor care se produce fie prin variația temperaturii, a presiunii, fie prin cea a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de exemplu
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
fază de ordinul I și II. O altă clasificare a fost făcută de Brout după criteriul distrugerii simetriei sistemelor și anume distrugerea simetriei de : - reflexie( tranziții lichid -gaz, feromagneți izotropi). - Rotație ( feromagneți cu interacțiuni de schimb)Translație ( în fenomenul de solidificare)Gradient ( la supraconductibilitatea metalelor) - Grupul tranzițiilor continue( suprafluiditate). I3. Tranziții de fază de speța I. Ecuația Clapeyron - Clausius. Dacă se presupune că sistemul este unicomponent adică, este format dintr-o substanță pură , atunci condițiile de echilibru a fazelor se rezumă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de libertate minim v=0, se poate obține pentru f=2. În sistemele monocomponente pot exista simultan deci cel mult două faze, și acestea numai la o anumită temperatură. Ca urmare, în cazul compușilor și metalelor pure, procese ca topirea, solidificarea și transformarea polimorfică se desfășoară la temperatură constantă. În cazul acestor sisteme o singură fază poate exista într-un interval de temperatură deoarece pentru f=1, v=1. Curba de răcire pentru un astfel de sistem este arătată în figura
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
În alte cazuri însă oxizii metalelor alcaline sunt în exces și prin cristalizarea acestor magme rezultă roci care conțin minerale cu caracter alcalin II4. Petrografie. Tipuri de roci. Roci magmatice Rocile magmatice sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea, prin răcire, a magmei care provine din straturile profunde ale scoarței terestre. În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
diferite. În acest sens rocile care s-au format din aceeași magmă sunt denumite roci cogenetice sau consangvine. Compoziția mineralogică a rocilor magmatice e determinată de doi factori: compoziția chimică a magmei și locul de formare a rocilor ( locul de solidificare a magmei). Compoziția chimică a magmei condiționează apariția unora sau altora din fazele minerale. Exemplu: dintr-o magmă cu conținut ridicat de 2 SiO poate cristaliza cuarțul , în timp ce dintro magmă lipsită de 2 CO nu pot cristaliza carbonații. Locul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
starea solidă, eliberând o parte din energia liberă. Rezultatul acestui proces este constituirea de rețele tridimensionale de diferite tipuri, adică formarea de cristale. Uneori condițiile care favorizează unirea particulelor sunt perturbate de anumiți factori care nu permit finalizarea procesului de solidificare. Mai precis, particulele nu se aranjează ordonat sub formă de rețele cristaline, fenomenul se desfășoară în prezența unor legături orientate haotic, de exemplu în urma creșterii vâscozității prin răcire bruscă . Rezultă astfel un corp solid amorf . În condiții complet favorabile corpurile
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se poate stabili un punct de solidificare. Diagrama care redă cele două fenomene cuprinde o curbă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se poate stabili un punct de solidificare. Diagrama care redă cele două fenomene cuprinde o curbă continuă ca în figura (10) de mai jos : Trecerea de la starea solidă cristalizată la starea solidă amorfă, ca și cristalizarea, adică trecerea de la starea lichidă la starea cristalină sunt fenomene discontinue
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
pulberile din atmosferă. Din numeroasele particule de praf din atmosferă unele dintre ele, cu forme corespunzătoare, pot constitui germeni de cristalizare. Subrăcirea . La unele topituri se poate produce fenomenul de subrăcire. Topiturile pot fi aduse la temperaturi inferioare celei de solidificare fără ca totuși substanța să prezinte centre de cristalizare și deci fără să cristalizeze. Așa se întâmplă în cazul hiposulfitului de sodiu 9; constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara. Dacă se pune într-un balon o cantitate de hiposulfit și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
coboară, așa cum arată curba din fig (11) de mai jos. 9 hiposulfitului de sodiu - formula chimică HNa(SO3) constituent al nămolului saprolectic din stațiunea Amara Timpul În cazul descris, dar și în altele temperatura se ridică până la punctul normal de solidificare ( 0 1 t de pe figură), dar în alte cazuri aceasta se ridică doar până la o temperatură (0 2 t), inferioară lui (0 1 t) În cazul germinării spontane a topiturilor, numărul de germeni care apar variază, în condițiile de subrăcire
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
și mici trebuie provocată o subrăcire mai pronunțată, care însă să nu depășească anumite limite. Dacă subrăcirea este prea puternică atunci masa substanței devine vâscoasă . Această stare nu mai permite aranjarea ordonată a particulelor sub formă de rețea cristalină și solidificarea se face în stare amorfă. Exemple de corpuri puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar în anumite condițiuni se poate produce cristalizarea lor, care este numită devitrificare, respectiv zaharisire. Dacă însă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]