143 matches
-
semnificativ (nomen omen) : masturbarea, fie ea fizică sau intelectuală, nu e nicidecum ultima dintre preocupările personajului. Din acest punct de vedere, titlul cărții se-nscrie cu cinste între cele trei din literatura română mai recentă care pun deschis problema filozofică a solipsismului, alături de La Baaad și La bătrînețe, lupii tineri... Cartea lui Cezar Paul-Bădescu, apoi, arată ca o supă în care plutesc bucăți solide : carne, găluște, zarzavat. Zeama este un lung discurs despre „formarea personalității“ unui ins fără personalitate, în care defilează
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Schindler” și nu văd aici umor, ci mai degrabă un mic cinism. Și megalomanie! Spune într-un loc N. Manolescu (citat de I. Petraș): „Dacă n-ar exista criticii literari, o spun fără nici un orgoliu stupid, n-ar exista literatură”. Solipsismul acesta e și el tot de sorginte călinesciană. Căci nu scria maestrul lui Manolescu: „O literatură occidentală poate trăi fără critic, criticul român se poate ș...ț realiza și fără literatură”? Ca și maestrul său, N.M. se simte prea mare
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
unei deschideri Încă imense a Franței spre modelul cultural sovietic. Autorul nu insistă de fapt prea mult pe ceea ce a Însemnat structuralismul În Franța anilor 60-70, ci propune imediat o tipologie a abordărilor literaturii din această epocă: formalism, nihilism și solipsism. Prima este și cea mai purtătoare de consecințe. Ea s-a generalizat În predarea literaturii În licee, iar Todorov citează din Buletinul oficial ceea ce trebuie să Învețe elevul la orele de literatură: nu sensul unei opere - adică nu Înțelegerea ei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Buletinul oficial ceea ce trebuie să Învețe elevul la orele de literatură: nu sensul unei opere - adică nu Înțelegerea ei În perspectivă hermeneutică - ci tehnica de producere și mecanismul de funcționare, conform unei taxinomii a genurilor, discursurilor, stilistică etc. Nihilismul și solipsismul sînt două specii ale formalismului. Prima, specifică post-structualismului, ajunge la ideea că literatura este o „reprezentare a negării” În măsura În care „realitatea” lipsită de iluziile ordinii și ierarhiei ar fi o imanență a cărei conștiință nu poate decît să ducă la disperare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar fi o imanență a cărei conștiință nu poate decît să ducă la disperare. Adevărul literaturii este, din perspectivă nihilistă, revelarea lipsei de adevăr. Perspectiva e demitizantă - și de aici la critica ideologică mai e doar un pas. În fine, solipsismul revine la numirea poeticii expresivității: „pe cît e de respingătoare lumea, pe atît este sinele de fascinant.” Să nu uităm, totuși, că solipsismul provine de la Rousseau și că În discuție conceptul de autenticitate rămîne inconturnabil, la fel ca și influența
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adevăr. Perspectiva e demitizantă - și de aici la critica ideologică mai e doar un pas. În fine, solipsismul revine la numirea poeticii expresivității: „pe cît e de respingătoare lumea, pe atît este sinele de fascinant.” Să nu uităm, totuși, că solipsismul provine de la Rousseau și că În discuție conceptul de autenticitate rămîne inconturnabil, la fel ca și influența unor anumite idei religioase În poezia franceză a sfîrșitului de secol XIX, poezie prin excelență solipsistă. Or, acesta este momentul În care Todorov
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poate, o realitate. În afară de cazul în care aceasta din urmă nu e manipulată de vreo instanță oarecare, ascunsă, a cărei descoperire constituie misiunea deziluzionantă a eroului. Această tematică originală, care pune în valoare subiectivitatea și tinde spre un fel de solipsism, este folosită de Dick pentru a aborda o perspectivă pe care am putea-o califica drept morală și/sau politică. Eroul dickian trebuie adesea să demaște, într-o societate păstrând toate aparențele democratice, prezența marilor manipulatori. Autorii francezi au perceput
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este orice altceva, dar nu săvârșire. Este ceva la care eu pot permanent reveni”. Ceea ce afirma Heidegger era faptul că timpul există numai în măsura în care este pus în relație cu ființa, mai precis cu Dasein-ul ființei, ființarea ei, dar nu în solipsism, ci în așa-numitul fapt-de-a-fi-în-lume și în faptul-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul (în lume). Pentru Heidegger, atât timpul, cât și trecutul nu înseamnă numai reflecția asupra a ceea ce s-a petrecut și nu mai este posibil să fie readus; ele au valoare recurentă deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inversare a pozițiilor și rolurilor înainte de a se instala o tensiune între semiologie și hermeneutică, ca mai înainte între eleatism și heraclitism sau între raționalism și empirism. în ordinea modernității, prezența conștiinței, instalată de cogito-ul cartezian, ne plasează într-un solipsism ipotetic din care ne scoate în primul rând dorința. Ea dă consistență unei realități exterioare eului, dar similară cu eul: Altul, Celălalt, altul decât mine, dar un alt eu însumi. 74 75 Prezența celuilalt, realitatea lui, este obiectivată și garantată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dorința. Ea dă consistență unei realități exterioare eului, dar similară cu eul: Altul, Celălalt, altul decât mine, dar un alt eu însumi. 74 75 Prezența celuilalt, realitatea lui, este obiectivată și garantată prin dorință. O altă formă de ieșire din solipsismul postulat filosofic și din sinea conștiinței proprii, mediată de voință, produce realitatea persoanei proprii, în fine, a treia ieșire din acest solipsism spre realitate se petrece prin percepție și memorie, respectiv spațiu și timp, și conduce la constituirea obiectului. Relația
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
74 75 Prezența celuilalt, realitatea lui, este obiectivată și garantată prin dorință. O altă formă de ieșire din solipsismul postulat filosofic și din sinea conștiinței proprii, mediată de voință, produce realitatea persoanei proprii, în fine, a treia ieșire din acest solipsism spre realitate se petrece prin percepție și memorie, respectiv spațiu și timp, și conduce la constituirea obiectului. Relația cu Altul (Celălalt) este una de tip EU-TU, așa cum este, până la urmă și relația cu sine în constituirea propriei persoane; relația
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Liviu Dănceanu Există în Italia de astăzi un soi de self-made-mens care compun, cântă, dirijează, evaluează critic, organizează concerte, festivaluri, sponsorizează etc. inflamând individualismul, solipsismul, disipând energiile, atomizând viața muzicală, toate acestea datorită absenței unei structuri oficiale care să înlesnească promovarea muzicii noi. Așa se face că cine ajunge să ocupe o anume poziție administrativă, o apără cu orice preț, sprijinindu-i doar pe cei
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13669_a_14994]
-
Liviu Dănceanu Există în Italia de astăzi un soi de self-made-mens care compun, cântă, dirijează, evaluează critic, organizează concerte, festivaluri, sponsorizează etc. inflamând individualismul, solipsismul, disipând energiile, atomizând viața muzicală, toate acestea datorită absenței unei structuri oficiale care să înlesnească promovarea muzicii noi. Așa se face că cine ajunge să ocupe o anume poziție administrativă, o apără cu orice preț, sprijinindu-i doar pe cei
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
ul este o atitudine conceptuală extremă care declară că numai propria individualitate există, iar restul sunt reflectări modale în personalitate, sunt construcții ale percepției sau intelectului. Cuvântul "solipsism" are origine latină, fiind compus din "solus" („singur”) și "ipse" („sine”), însemnând sinele singur, sau sinele prin el însuși. O variantă excesivă a solipsismului afirmă că nu există decât subiectul, percepția și mintea subiectului, iar întreaga realitate este o construcție
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
individualitate există, iar restul sunt reflectări modale în personalitate, sunt construcții ale percepției sau intelectului. Cuvântul "solipsism" are origine latină, fiind compus din "solus" („singur”) și "ipse" („sine”), însemnând sinele singur, sau sinele prin el însuși. O variantă excesivă a solipsismului afirmă că nu există decât subiectul, percepția și mintea subiectului, iar întreaga realitate este o construcție a percepției și intelectivității subiectului, neexistând ceva în afara acestuia și independent de el. În această perspectivă justificantă, toate formele, toate procesele, toți indivizii, toate
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
meu, atunci activitatea mea este determinată de ceva, care - pentru mine - nu mai este instinct. Înainte de a se elibera de stăpân, sclavul creează mai multe ideologii, prin care să își justifice statutul de supus. Prima este stoicismul, a doua este solipsismul. A treia este creștinismul. Sclavul nu neagă caracterul dialectic, contradictoriu al vieții, dar justifică asta prin faptul că orice existență conține contradicții. În acest scop, el creează o altă lume, cea "de dincolo" de lumea naturală, a simțurilor. În lumea
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
ar exista chiar în absența oamenilor. Omul nu exercită nicio influența asupra existenței și structurii realității. Fără această aserțiune orice cercetare a naturii tuturor celor existente ar fi lipsită de sens. O poziție contrară în această privință ar duce la solipsism, pentru care realitatea nu este decât o pură reprezentare a conștiinței și în consecință orice dovadă a existenței unei lumi exterioare apare imposibilă. Mult disputată a fost problema, dacă noțiunile generale - așa zisele "universalia" - au o existență reală, dispută ce
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
ontologică, idealismul merge mai departe, afirmând că toate entitățile sunt compuse din minte sau spirit. Așadar, idealismul respinge teoriile fizicaliste și dualiste care eșuează să dea prioritate minții. O versiune extremă a acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii filosofice trebuie să fie individul și experiențele individului. Bazându-se pe asta, existențialiștii susțin că gândirea morală și cea științifică la
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]