1,275 matches
-
auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în solitudine: Eu, spuse Mihail Manea când îi veni rândul, nu voi putea scrie decât ceea ce am trăit. Eu nu am avut povești de dragoste cu domnul Gabriel și deci a trebuit să mi le inventez. Pentru că omul, contrar a ceea ce se
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești by http://uzp.org.ro/recenzie-ion-marin-vremea-sacalilor-romanul-vietii-gazetaresti/ [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Biserica, în calitatea sa de extensie în lume a Trupului înviat al lui Iisus Hristos, nu duce o existență în solitudine ci se constituie într-o realitate socială făcându-și simțită prezența în lume față de care are o seamă de îndatoriri, îndatoriri provenind din faptul că ambele, și Biserica și lumea sunt creații ale lui Dumnezeu, prima fiind Împărăția Harului dumnezeiesc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
valoarea, rolul, rostul și importanța Bisericii în viața creștinului și în viața societății acesteia seculare, care trebuie să știe că Biserica, în calitatea sa de extensie în lume a Trupului înviat al lui Iisus Hristos, nu duce o existență în solitudine ci se constituie într-o realitate socială făcându-și simțită prezența în lume față de care are o seamă de îndatoriri, îndatoriri provenind din faptul că ambele, și Biserica și lumea sunt creații ale lui Dumnezeu, prima fiind Împărăția Harului dumnezeiesc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
reprezintă, de fapt, tot atâtea spectacole de teatru viu cu afișul prins într-o taină: aceea a unui destin cu două capete exacte și foarte bine înfipte în structura fluidă a timpului... Departe de a fi prins în mrejele unei solitudini reci de tip schopenhauerian, pentru fostul dascăl de filozofie al liceului unde am studiat, la rându-mi, cu ani în urmă (Liceul „Alexandru Vlahuță”), Gheorghe Păduroiu, cele două entități temporale anterior precizate s-au suprapus constant în cadrul discursului său existențial
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_un_destin_printre_apele_magdalena_albu_1357119560.html [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
tot cuprinsul său zăcea așternută pustietatea, învelită într-o mantie prafuită, grea de ne-umblare a niciunui suflet viu de oameni. Hârtii cândva albe, nescrise cu nicio mână se aflau într-o dezordonată manifestare de-a lungul mesei. Își tăceau solitudinea în întunericul prin care lumina își gemea neputința de a încălzi acest dezmăț de negru. În partea din stânga a biroului din stejar negru aruncate într-un evantai ordonat câteva fotografii pline de praf se odihneau în veșmântul tăcerii. În fiecare
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluturi_sub_cearcane.html [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
pașii grei de fiară- Inima bate departe, mohorâtă, lunară, Liberatoare poezie, târâtă de pământ, Un călăreț cioplește neliniști obosite Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer- Un demon vânt, înflorat, metalic, Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite. Paginile de solitudine sinceră, ale unui bacovian temperat, duc eul poetic spre un dulce-amar Eldorado, care este iubirea: Nu mai e nimeni în oraș; Străzile au rămas în ploaia becurilor Ca femeile neiubite și goale Sub păiejenișul lunii. Singur trec și mă aud
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dimitrie_stelaru_poetul_halucina_iei_i_ion_ionescu_bucovu_1350468844.html [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
Aceasta e într-adevăr marea metaforă (edenul) a lui Kavafis. Spre deosebire de poetul grec, Ruben Dario devenit un fenomen general în Spania în prima perioadă a secolului XX, căruia Unamuno îi cere poetului să găsească sufletul dincolo de carne, pentru care autorul Solitudinilor se declară simpatizant al Meditiaciones rurales, unde regăsește edenul. La poeții europeni, inclusiv cei din spațiul carpato-danubiano-pontic, descoperim dimensiunea rațională al sublimului, cum spunea Kant, dar și jocul de fugă către teritorii sublime. La Eugenio Montale, poetul italian, ale cărui
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1451804194.html [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
soră cu nemărginirea, dacă avem în vedere Tăcerea-subiect, predicatul Tăcerii, atributele Tăcerii, „Tăcerea ca atribut”, tropii Tăcerii, muzica Tăcerii, pictura Tăcerii, netăcerea Tăcerii, Tăcerea între sacru și profan, pantomima Tăcerii, statuile Tăcerii, Tăcerea ca parolă sau codul de acces, etno-Tăcerea, solitudinea, Tăcerea absolută, ultima metaforă, etc. În acest areal se încadrează, cu certitudine, volumul despre care scriem. Tăcerea de după creație, devenită un stil de raportare la terestru sau cosmic, naște un „limbaj” radical, pe care nu oricine îl poate „dresa”, după cum
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
devenită aproape o certitudine, o prietenă. ”Un jalnic dor” îl încearcă pe poet și atunci când, după retrospectiva unei vieți în doi pline de fericire, iubire și credință, constată că dorința de a-și revedea iubita în vis este zadarnică, iar solitudinea rămâne definitivă. Dar, pe de altă parte, iubita rămâne ca un astru veghetor din alte lumi, fiind alături de cel rămas singur ”în orice timp”, mulțumită de calea pe care el a urcat-o în ”mersul vieții”, cu smerenie, pioșenie și
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Plansul_inimii_de_prof_petr_marian_malciu_1381236042.html [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
ardore.... TRECI PESTE... O privire amară, zâmbește vioi ingenios și ascunde dureri neexprimate, în timp ce, nemulțumită, Eu ascund singurătățile zilelor pierdute Și bucurii ce dor. ANDARE OLTRE Uno sguardo amaro, sorride vivace celando abilmente dolori inespressi, mentre, îl mio insoddisfatto nasconde solitudini, di giorni perduti di gioie mâncate VIAȚA ! Ascult respirația ta care labila și distrusă va fi întotdeauna o parte din inima mea, că în sufletul meu va fi întotdeauna un punct ascuns al gândurilor mele interzise, Visul meu este acum
LUMINI ŞI UMBRE / LUCI E OMBRE (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/simona_puscas_1407943585.html [Corola-blog/BlogPost/368088_a_369417]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SOLITUDINE HIBERNALĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă simt atât de singur... Câteodată... De parcă aș fi o insulă-n pustiu, Simt... Ochii tăi nu pot să mă mai vadă... Simt iarna
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1487228994.html [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
rai, celest alint. Mă simt atât de singur... Astă iarnă Se frânge elegiacă... Jar și ger! Tu?... Ești departe, dulce-amară taină... Ești lângă mine, caldă... Leru-i ler! Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: SOLITUDINE HIBERNALĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SOLITUDINE HIBERNALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1487228994.html [Corola-blog/BlogPost/382819_a_384148]
-
ele l-ar cumpăra ?!... Răspunsul a venit instantaneu: „Cu certiitudine, pe cel de-al doilea”, fără nici o urmă de ezitare. Și nu glumea, fir-ar!... Apoi, mi-a motivat ca și cum ar fi reflectat îndeajuns în condiții de profundă meditație și solitudine, fără nici o șansă de parare logică, dar cu o „logică” de-a lui imparabilă și care scotea la mezat și jocul de cuvinte evident, calambur cu oarece tâlc: „De prima fugi, iar pe-a doua o cauți!”... Referință Bibliografică: Decorticări
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
neputință glezna, pesemne luxată... Grăbesc pasul, atras de imperiul necesității de-a da un prim-ajutor, mai ales că un scâncet subțirel de suferință mă-ndemnase. După imobilizarea piciorului chinuit, sunt medic doar, port în spinare fata - o iubitoare de solitudine și munte - înapoi la Trei Brazi, de unde o încredințez unei Salvări pentru îngrijiri la Predeal. N-o slăbesc din ochi de-atunci, îndrăgostit nebunește de dânsa de la prima vedere... Și-mi răspunde, acceptând în scurtă vreme să-mi fie pereche
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
frunze uscate) Ca sosită din rămurișuri celeste, frunză veștedă, cazi pe pământul splendorii și durerii pentru a ne arăta săvârșirea, extincția, așteptarea? Noi de asemenea, smulși, uscați, cădem pe pământul nesfârșit, ca o floare a negării cădem de la stele până la solitudine. Și tu cazi mută, fără a ști. Cazi ca și noi, în tăcere. Aidoma unui trup nimicit cazi pe verticala aerului lipsit de vedere. * (O umbră) Pescăruși în străvechea incintă: lumină, aripă și piatră, toate la un loc. Cine a
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Andres_snchez_robayna_umbra_si_apar_eugen_dorcescu_1328634993.html [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
Cosmos al poeziei nu intră, prin urmare, decât elementele de biografie, nimic inert și fără semnificație. Celălalt univers e mai bogat și plin de obiecte indiferente”. (op.cit., p.113) În accepție călinesciană, poezia Georgetei Resteman este expresia reveriei poetice asupra solitudinii omului în cosmos. Și dacă, după cum afirmă Călinescu în opera citată, „singurătatea poeziei și a visului ne scoate din jalnica noastră singurătate”, poeta se situează în acest al doilea cosmos în care nu mai este înconjurată de lucruri indiferente, ci
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
RESTANTĂ“ (A CĂRȚILOR DIN VERI / IERNI „TRECUTE FIX“) : Despre florile și roadele paradoxismului în fața tornadei de hârtie Aflându-se în pragul primei sale duzini de cărți de poeme (Terapia căderii în gol, 1995; Dominic sau despre imitația umbrei, 1995; Măștile solitudinii, 1997; Golurile din pâine, 1998; Fluturele cu o singură aripă, 2000; Arta imaginației, 2001; Cântarul de apă, 2002; Vânătoarea promisă, 2003; Ieșirea din peșteră, 2005; Înghițitorul de creioane, 2009) cu deja încorolatul, cel de-al XI-lea volum de versuri
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
complexe circumstanțe fluide, profund misterioase. Provizoratul sentimental capătă proporții apăsătoare, odată cu substanța unui paseism completudinar. Câteodată, peisajul liric ia accepțiuni de mult apuse. Sunt invocate florile carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare. Persistă, invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu via problematică a ceea ce va urma. OCTAVIAN
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
său volum Azil într-o cicatrice cu o tematică a singurătății și decorurile, personajele, întâmplările lirice converg spre copleșirea din singurătate, ca aură, karmă, sens- un arhetip determinant la Teodor Dume. Remarcabilă în acest nou volum acuitatea acestui simț al solitudinii pe care poetul îl transcrie solidarizant în diverse, foarte diverse unghiuri: “când cerul își îmbracă haina de vânt și-n utima tăcere să-mi facă loc iar din singurătate un prieten.” ( ultima tăcere) Fraza poetică este epurată, TD scrie simplu
TEODOR DUME- AZIL ÎNTR-O CICATRICE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1469442999.html [Corola-blog/BlogPost/370890_a_372219]
-
depista plăcutele/neplăcutele. Creația sa se plasează undeva la mijloc, între tendința academizantă și cea dintr-o bucată, partinică, fără nuanțe, sarcastică, nu ironică. Imaginea singurătății absolute, față în față cu Dumnezeu, este emblema mistică a acestei poezii abonată la solitudine și care solicit o bogată viață interioară, așa cum cerea Meister Eckhart în scrierile sale. În linia propusă de Eugen SIMION tinerilor critici și autorul de față încearcă să se rezume la o critică de întâmpinare. În linii mari, noua critică
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399440877.html [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
și acum, că se risipise ceața, constata că focosul nu se aprinde. Primul impuls fusese să privească în jurul ei. Descoperise că nimeni nu era singur. Specia ei era astfel programată încât să înflorească în grup și să se usuce în solitudine. Dacă era să fie sinceră cu ea, trebuia să recunoască că în subconștient știuse acest lucru tot timpul. Amânase momentul de a-și alege un ... Citește mai mult Tekla se simțise în ultimul timp din ce în ce mai singură.. Își câștigase un loc
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
și acum, că se risipise ceața, constata că focosul nu se aprinde. Primul impuls fusese să privească în jurul ei. Descoperise că nimeni nu era singur. Specia ei era astfel programată încât să înflorească în grup și să se usuce în solitudine. Dacă era să fie sinceră cu ea, trebuia să recunoască că în subconștient știuse acest lucru tot timpul. Amânase momentul de a-și alege un ... XXX. URÂTUL PĂMÂNTULUI, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de platitudinea orizontală. Concret, lucrul acesta se observă în redeșteptarea interesului omului modern pentru religie, care reprezintă tocmai dimensiunea verticală în orice formă de dialog și la orice nivel. Făpturile și lucrurile nu există în mod solitar în lume. Nu solitudinea și multitudinea lor individuală le justifică existența, ci unitatea existențială a lumii, bazată pe identitatea personală a oamenilor, care realizează o comuniune ce constă nu din dizolvarea sau pierderea lucrurilor și făpturilor în masa unității, ci din sinergia și perihoreza
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.” (Viitorul metafizicii) Din câți s-au învrednicit să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile ... Citește mai mult • Singurii metafizicieni adevărați care au mai rămas în această lume materialistă și relativistă care și-a pierdut credința și poate
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.” (Viitorul metafizicii)• Din câți s-au învrednicit să-L caute pe Dumnezeu doar puțini L-am găsit, dar nu în această lume ci în pustie, în liniștea tainică a solitudinii celei mai adânci, acolo unde nu se văd decât pașii și unde nu se aud decât gândurile ... XXV. MIREASA LUI IISUS, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017. S-a stins și mama, vaduva din
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]