1,822 matches
-
mod tradițional, începutul perioadei este marcat prin definitivarea Simfoniei nr. 3, op. 55, în Mi-bemol major, „Eroica” (1803-1804), incluzând sonatele pentru pian de la Sonata pentru pian nr. 14, op. 27, nr. 2, în do-diez minor („Sonata lunii”) și până la Sonata pentru pian nr. 27, op. 90, în mi minor, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3, op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op.
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației târzii - este cuprinsă între anii 1815-1827. Dintre lucrările reprezentative putem menționa: ultimele cinci sonate pentru pian, între op. 90, în mi minor (1814) și op. 111, în do minor (1822), ultimele șase cvartete, între op. 127, în Mi-bemol major (1823/24) și op. 135, în Fa major (1826), precum și Simfonia nr. 9, op.
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a determinat într-un mod implicit și o dimensiune fizică mai extinsă în sens procesual-temporal a unei lucrări concrete. Devenea evidentă și diferența între vechea dramma per musica barocă și clasică și drama muzicală romantică, relație cuantificabilă prin comparația între sonatele lui Domenico Scarlatti și Sonata nr. 29, „Hammerklavier” de Ludwig van Beethoven. Iar o asemenea originalitate și densitate ideatică și estetică avea nevoie de un suport structural de o cu totul altă consistență. Sinteza elementelor simfonic-operistice a fost realizată prin
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
implicit și o dimensiune fizică mai extinsă în sens procesual-temporal a unei lucrări concrete. Devenea evidentă și diferența între vechea dramma per musica barocă și clasică și drama muzicală romantică, relație cuantificabilă prin comparația între sonatele lui Domenico Scarlatti și Sonata nr. 29, „Hammerklavier” de Ludwig van Beethoven. Iar o asemenea originalitate și densitate ideatică și estetică avea nevoie de un suport structural de o cu totul altă consistență. Sinteza elementelor simfonic-operistice a fost realizată prin sistemul de leitmotive - o proiecție
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
până la Alfred Schnittke. În ideea unei asemenea continuități funcționează ideea lui Friedrich Blume atunci când el „a arătat în ce mod etichetele de «Clasic» și «Romantic» elaborate pentru blocuri succesive de timp istoric, ascund și denaturează importanța permanentă a formei de sonată în secolul al XIX-lea. Pentru Blume, soluția este o perioadă «Clasic-Romantică» mai largă și care le combină pe ambele. Această îndepărtează delimitările care contracarează recunoașterea unei omogenități stilistice - una îngropată cu ușurință în retorica despre inovație și exces în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
despre inovație și exces în secolul al XIX-lea.”<footnote Ibidem, pp. 211-212: „In music, for example, Friedrich Blume has shown how the labels ‘Classic’ and ‘Romantic’ for successive blocks of historical time conceal and distort the continued importance of sonata form in the nineteenth century. For Blume the solution is a larger ‘Classic-Romantic’ era that combines the two. This removes barriers that thwart recognition of an important stylistic commonality - one easily buried in the rhetoric about the innovation and excess
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a larger ‘Classic-Romantic’ era that combines the two. This removes barriers that thwart recognition of an important stylistic commonality - one easily buried in the rhetoric about the innovation and excess of the nineteenth century”. footnote> Numitorul comun al formei de sonată permite astfel luarea în considerare a fuziunii între două „blocuri” temporale, ale căror departajări ar fi „dizolvate” în virtutea unei continuități evolutive susținute pe întreaga desfășurare a secolului al XIX-lea. Iar această ipoteză a lui Friedrich Blume nu reprezintă un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua, de Chopin, totul se încheie cu sonoritatea citatului înregistrat din Simfonia nr. 45, în fa-diez minor, „Abschieds-Symphonie” a lui Haydn, semn la care muzicienii încep să părăsească scena. Sensul procedurii de citare este
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
profesorului și ale cărturarului de largă respirație culturală i-au servit imbolduri pentru abordarea istoriei muzicii universale, susținând conferințe, emisiuni radiofonice, cursuri, lăsându-ne studii și numeroase fișe destinate celor mai diverse aspecte ale domeniului: genuri și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de Karlheinz Stockhausen, Baroque Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust (compusă între 1961 și 1967, prezentată în 1969) de Henri Pousseur și Eight Songs for a Mad King (1969
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust (compusă între 1961 și 1967, prezentată în 1969) de Henri Pousseur și Eight Songs for a Mad King (1969) de Peter Maxwell Davies. Al doilea reper temporal, anul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Să ne imaginăm pentru o clipă un joc al permutărilor între textele citate în anexa, substituind doar datele și numele: Artusi vorbind despre Le Sacre du printemps; criticile aduse lui Varèse referitoare la Arcana comparate cu acele aduse lui Chopin (Sonate, op. 35) de către Schumann; reproșurile lui Jean XXII față de l'Ars nova aplicate lui Schönberg; criticile aduse lui Beethoven (Quatuor, op. 130) sau lui Berlioz (Symphonie fantastique) adresate lui Boulez și invers; Platon (Lois, République) împărtășind conținutul ukazurilor realismului socialist
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
vremea lor..."<footnote "Imaginons un instant le jeu d'échange entre leș textes cités en annexe, remplaçant juste leș dates et leș noms: Artusi discutant Le Sacre du printemps; leș critiques de Varèse concernant Arcana comparées à celles de Chopin (Sonate, op. 35) par Schumann; leș reproches de Jean XXII à l'endroit de l'Ars nova appliqués à Schönberg; leș critiques de Beethoven (Quatuor, op. 130) ou de Berlioz (Symphonie fantastique) transposées à Boulez ou l'inverse; Platon (Lois, République
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
suflet, alunecările sentimentale, oferă dimensiunea umană și artistică a jurnalului. Exemplul care urmează este edificator. "În momentul în care scriu aceste rânduri, în discul CD pe care l-am pus înainte de a mă instala la ordinator s-a ajuns la Sonata nr. 2 ŤFunebrať a lui Chopin, în inimitabila interpretare a lui Yves Nat (...). Cum îmi îngăduisem să uit această minune? Deodată mă întorc în rue Cassini (ce vii mi-au rămas toate detaliile din casa aceea) și parcă bate în
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
B.) Recital extraordinar Marți, 17 iunie, de la ora 19, sala Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“ va găzdui, în organizarea Filarmonicii „Banatul“ și a Institutului Cultural Polonez din București, un recital extraordinar al pianistului Mariusz Adamczak (Polonia), care va interpreta sonate, mazurci, nocturne, scherzouri din creația marelui compozitor polonez Fr. Chopin. ( I. S.) Conferință Sâmbătă, 21 iunie, de la ora 9, Radio Vocea Evangheliei, împreună cu Centrul de consiliere creștină „Repha El“, organizează la Biserica Creștină Baptistă Vox Domini (Bd. Liviu Rebreanu nr.
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]
-
este un eveniment irezistibil. El se va petrece marți, 27 ianuarie, de la ora 19, în sala colegiului „Ion Vidu“, când Alexandra Guțu va susține împreună cu valorosul pianist timișorean Dragoș Mihăilescu un recital de violoncel și pian: Medalion Johannes Brahms, cu Sonata nr. 1 și Sonata nr. 2 și cu două lieduri (transcripție). Biletele, cu prețul obișnuit de 70 000 de lei, se găsesc la Agenția Filarmonicii Banatul. S. P. Tradiție și postmodernitate l 200 de ani de artă plastică în Banat
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
El se va petrece marți, 27 ianuarie, de la ora 19, în sala colegiului „Ion Vidu“, când Alexandra Guțu va susține împreună cu valorosul pianist timișorean Dragoș Mihăilescu un recital de violoncel și pian: Medalion Johannes Brahms, cu Sonata nr. 1 și Sonata nr. 2 și cu două lieduri (transcripție). Biletele, cu prețul obișnuit de 70 000 de lei, se găsesc la Agenția Filarmonicii Banatul. S. P. Tradiție și postmodernitate l 200 de ani de artă plastică în Banat Miercuri, 4 februarie, de la
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
iubitei mele (Ed. Polirom, 179 000 lei); Salman Rushdie - Copiii din miezul nopții (Ed. Univers, 250 000 lei); xxx Marele șoc. Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu (Ed. Enciclopedică, 250 700 lei); L.N. Tolstoi - Sonata Kreutzer (Ed. Pandora-M, 105 000 lei); Teodor Mazilu - Singurătatea și diavolul milos (Ed. Curtea Veche, 156 000 lei); Virgil Nemoianu - Îmblânzirea romantismului (Ed. Curtea Veche, 191 000 lei); Boris Vian - Iarba roșie (Ed. Univers, 99 000 lei); Thornton Wilder
Agenda2004-16-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282326_a_283655]
-
mari melodiști din istoria muzicii. A fost un inovator în domeniul cromaticii orchestrale, al armoniei și al ritmului. Creația sa totalizează peste 950 de opusuri, muzică de scenă, muzică religioasă, 9 simfonii, coruri, muzică de cameră, 605 lieduri, 22 de sonate pentru pian ș.a. Joi, 20 noiembrie Bătălia pentru atolul Tarawa În urmă cu 60 de ani a început una din cele mai sângeroase bătălii din istoria Corpului de Infanterie Marină al S.U.A. și totodată cea mai mediatizată încleștare din cel
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
sunt sinonime cu România în elita mondială a muzicii. Concertul se anunță cu adevărat unul extraordinar și pentru că partea solistică revine briliantului cvartet de violoncele Cellissimo, într-o sublimă alcătuire: Marin Cazacu, Alexandra Guțu, Olga Mănescu, Răzvan Suma. În program, „Sonata în sol minor pentru patru violoncele solo“ de G. Fr. Handel (transcripție de Marin Cazacu), „Turkish Bolero“ de Ș. Nichifor, „Simfonia nr. 6 Patetica“ de O. I. Ceaikovski. „Carmen“ înflăcărează primăvara lirică l Premieră la Opera Română din Timișoara Opera
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
Lia Dobric din Germania. Final perfect a trei zile de răsfăț, seara de duminică, 12 septembrie, stă sub zodia violoncelelor de neuitat: Alexandra Guțu și Marin Cazacu, acompaniați la orgă de Valentina Kohonicz, vor interpreta „Andante religioso“ de G. Enescu, „Sonata op 2 nr. 8“ de G. F. Handel, „Sonata pentru două violoncele“ de L. Boccherini, „Sonata a X-a“ de J.B. Barriere, „Inventions to Janos Starker“ de B. Heiden și „Modern Dances“ de F. Zehn. Biletele, puse în vânzare la
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
de răsfăț, seara de duminică, 12 septembrie, stă sub zodia violoncelelor de neuitat: Alexandra Guțu și Marin Cazacu, acompaniați la orgă de Valentina Kohonicz, vor interpreta „Andante religioso“ de G. Enescu, „Sonata op 2 nr. 8“ de G. F. Handel, „Sonata pentru două violoncele“ de L. Boccherini, „Sonata a X-a“ de J.B. Barriere, „Inventions to Janos Starker“ de B. Heiden și „Modern Dances“ de F. Zehn. Biletele, puse în vânzare la Casieria Filarmonicii (Bd. Loga nr. 2, etaj II), costă
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
stă sub zodia violoncelelor de neuitat: Alexandra Guțu și Marin Cazacu, acompaniați la orgă de Valentina Kohonicz, vor interpreta „Andante religioso“ de G. Enescu, „Sonata op 2 nr. 8“ de G. F. Handel, „Sonata pentru două violoncele“ de L. Boccherini, „Sonata a X-a“ de J.B. Barriere, „Inventions to Janos Starker“ de B. Heiden și „Modern Dances“ de F. Zehn. Biletele, puse în vânzare la Casieria Filarmonicii (Bd. Loga nr. 2, etaj II), costă 70 000 de lei, iar elevii, studenții
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
muzical; în programul din această vară al Festivalului de la Roque d^Anthéron, din Franța, un festival al pianiștilor celor mari dintre cei mari, cu aceeași participare solistica va fi prezentată ultima lucrare a compozitorului, anume cea de a 3-a Sonata pentru pian, lucrare scrisă în mod special în vederea acestui eveniment. Rădulescu rămâne unul dintre marii reformatori în domeniul limbajului muzical, în domeniul valorificării cu sens muzical artistic a spectrului sonor. Iar Concertul pentru pian se constituie într-o sinteză a
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
dizolvîndu-se în voluptate: "Nu știu dacă ți-am povestit despre dineul meu de vineri. Eram nouă, cu tot cu Zarifopolii. Perechea Filip, drăguță, vrednica de milă, căci pare tare în suferință. Fiind și o vioară pe acolo, după cină am atacat niște sonate - Bach-Beethoven ăă primăveriiă - Schumann cea mare în re, debordînd de Ev Mediu și iarăși Bach în încheiere. Asta a făcut să ne apuce oră 1 și jumătate! Dobrovicii păreau copleșiți de atîta muzică. Figură lui Sto se mărise de încîntare
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]