311 matches
-
Valeriu Bora, Iustin Ilieșiu, Radu Brateș ș.a., cărora li se tipăresc versuri. Alături de I. Agârbiceanu, autor și de articole cu subiecte politice, sunt prezenți cu proză, fragmente din piese de teatru, diverse însemnări cu caracter cultural etc. Zaharia Bârsan, Mihail Sorbul, Gavril Todică, Sabin G. Truția, Marin Pamfil, Al. Lupeanu-Melin, Ioan Georgescu, Leca Morariu, Corneliu Coposu, Gh. Bulgăr, Iosif E. Naghiu. R. Z.
UNIREA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]
-
ș.a., precum și la radio, unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Nastasia evocă, asemenea ciclului romanesc Bariera, dar cu un plus de tragism și cu mai nuanțate sondări ale psihicului, mahalaua, văzută altfel decât la I. L. Caragiale, dar la fel de complex cum o adusese pe scenă celălalt promotor al comediei tragice, Mihail Sorbul. Amintind și umanitatea din Azilul de noapte de Maxim Gorki, protagoniștii - Nastasia, Vulpașin -, firi aprige, pasionale, având ceva din hybrisul eroilor tragediei antice, sunt doborâți și în același timp înălțați prin suferință, eroina impresionând și datorită purității sufletești. Simțul progresiei
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note de drum, în care narează aventura
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
sentimente. Cartea Oltului, I-II, pref. edit., București, 1979; Al. A. Philippide, Poezii, pref. edit., București, 1981; ed. 2, București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
1957; Scrieri alese, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Vameșul, îngr. și pref. Victor Crăciun, cu o tabletă-prefață de Tudor Arghezi, București, 1974; Scrieri alese, I-III, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1983-1987. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Nevestele lui Moș Dorogan”, RP, 1913, 28; Gala Galaction, „Nevestele lui Moș Dorogan”, VR, 1914, 10-12; N. Iorga, O carte de nuvele: „Privighetoarea neagră”, „Neamul românesc”, 1916, 22; Victor Anestin, I.C. Vissarion, UVR, 1916, 11; N. Iorga, Glasuri nouă, „Neamul
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui Vlad-Vodă Țepeș, una dintre anecdote servește drept punct de plecare în piesa Praznicul calicilor de Mihail Sorbul, după cum imaginea voievodului este evocată după alte câteva decenii în „tragedia populară” A treia țeapă de Marin Sorescu. Vlad Țepeș din povestirea germană devine în romanul Contele Dracula (1897) al irlandezului Bram Stoker prototipul, de largă circulație, al literaturii de
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
și înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu Rebreanu, prin cronica dramatică pe care o inaugurează în februarie 1913 și o încheie în august 1914, prin eseuri despre Mihail Sorbul, I. Al. Brătescu-Voinești și prin câteva articole în care își expune opiniile (Modernismul ș.a.). Se publică eseuri de Ion Minulescu (Elogiul imperfecției, Povestea canalului de Panama sau Între talent și caracter) și Emil Isac (Literatura progresului, Polemici literare, Caragiale, Eminescu
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
materialelor bogate cu caracter politic, istoric, etnografic și social (semnate în mare parte de I.E. Torouțiu și Iorgu G. Toma-Corduneanu), revista publică cronicile lui D. Marmeliuc la volumul Cântece fără țară de O. Goga, la piesa Patima roșie de Mihail Sorbul și la Șesuri natale de Nichifor Crainic. În necrologul consacrat lui Nicolae Gane, I. E. Torouțiu menționează că Iaroslaus Kramenius a tradus din povestirile acestuia în limba germană. Volumul Din țara fagilor, semnat de V. Huțan, este un prilej pentru I. E
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
Bucuța, Horia Stamatu sau Lucia Demetrius, care asigură și cronica dramatică în câteva numere din 1947, Petru Manoliu, Mihail Sebastian, colaborator fidel în 1935 (Renașterea nuvelei, Artă și revoluție, Cum mor cuvintele, Critica, funcțiune publică), Anton Holban, Dan Petrașincu, Mihail Sorbul, N. Tonitza, F. Aderca, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu (Pledoarie pentru actori), Zaharia Stancu, Valentin Silvestru, George Topîrceanu, Petru Manoliu. În cadrul rubricii „Foiletonul Rampei” sunt incluse traduceri din Molière (Burghezul gentilom), Anatole France (Insula pinguinilor și Domnul Thomas), F.M. Dostoievski (Spovedania
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
I.-A. Candrea, Lazăr Șăineanu, Simion Florea Marian, Izabela Sadoveanu, F. Aderca ș.a. În revistă este promovată poezia modernistă semnată de I. Vinea, N. Davidescu, Tristan Tzara, G. Bacovia, Emil Isac ș.a. și sunt publicate fragmente din teatrul lui Mihail Sorbul. Pe lângă munca de îndrumare, directorul va fi prezent în paginile revistei cu numeroase eseuri, precum Ideile sociale și arta, Literatură și patriotism, Jubileul lui Caragiale, Din psihologia ziariștilor noștri: mahalagismul, Ce însemnează Eminescu pentru cultura românească ș.a. În acest din
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
tip folcloric al lui Ion Creangă. Eminamente realiste sunt creația dramatică și proza scurtă al lui I.L. Caragiale, modelate de marele clasicism. În secolul al XX-lea r. e cultivat de Mihail Sadoveanu, C. Stere, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sorbul, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Papilian, Camil Petrescu, Pavel Dan ș.a. și ajunge la apogeul realizării în romanele lui Liviu Rebreanu. Estetica de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
ca V. Demetrius, Mihail Săulescu, dar și pe G. Murnu, Mia Frollo (traducători din autori clasici și din poezia italiană) sau pe Dragoș Protopopescu (cu poezia Far off Memory). Victor Eftimiu este prezent cu fragmente din piesa Ringala, iar Mihail Sorbul cu scene din Patima roșie. Arhimandritul Iuliu Scriban este cel care, prin articolele De la Triumf la Golgota și Destin și viață, imprimă un accent religios revistei. Ovid Densusianu publică pagini din cursul Literatura nouă la popoarele romanice. Ultimul număr, închinat
POEZIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288869_a_290198]
-
Ramiro Ortiz și Mihail Dragomirescu (cu studii diverse), I. Netzler (care ulterior își va iscăli cronicile literare Ion Trivale), George Duma, A. Mândru, Cincinat Pavelescu, Leon Feraru, Emil Dorian (sub pseudonimul Castor și Pollux), Wilhelm Schwefelberg (iscălind Ieronim Laurian), Mihail Sorbul, Elena Farago, Raul Teodorescu, D. Iacobescu, Cezar T. Stoika (toți cu versuri). Forțe noi aduc, în 1912, filosofii Mircea Florian, Marin Ștefănescu, I. Brucăr și Nae Ionescu (semnând N. C. Ionescu și Mihai Tonca), criticul E. Lovinescu (e prezent la
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
credea a fi o direcție pernicioasă a literaturii și, mai ales, a teatrului autohton. Între „țintele” criticii sale, nu întotdeauna neîndreptățite, din broșura Literatura împotriva educației? (1929), s-au numărat și dramaturgia lui Ion Minulescu sau aceea a lui Mihail Sorbul. Drept urmare, cererea lui de a fi primit membru în Societatea Scriitorilor Români a fost respinsă. Proza lui K., inclusă în volumul Printre apostoli (1929) sau în Porunca a zecea (1930), este aceea a unui observator pe cât de atent, pe atât
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
titlul „De vorbă cu...”, F. Aderca chestionează personalități din diverse domenii ale culturii românești: C. Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, O. Goga, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Lucian Blaga, I. Al. Brătescu-Voinești, Camil Petrescu, Ion Minulescu, Ioan Slavici, N. Davidescu, Maria Ventura, Mihail Sorbul, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago, Ion Vinea, Gh. Brăescu, G. Murnu, Gr. Tăușan, Marcu Beza, Ludovic Dauș, Corneliu Moldovanu. Literaturii străine i se acordă un spațiu mai restrâns. Sub genericul „Portrete streine” sau „Siluete streine”, A. Dominic discută despre
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
redactor, Vladimir Cavarnali. M. a început să apară ca o „revistă modestă în paginile căreia plastica și muzica, literatura și știința să găsească adăpostul necesar [...], în scopul călăuzirii oamenilor către lumea idealului” (Cuvântul nostru). Colaborează cu poezie Vladimir Cavarnali, Mihail Sorbul, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), George Meniuc, C. Aldea, I. Spulber, Octav Sargețiu, Gh. Gheorghiu, cu proză - Artur Gorovei, Augustin Z.N. Pop, Aurel G. Stino, C. Ardeleanu, E. Dumitrescu, Tatiana Gălușcă, iar cu studii și cronici - Artur Gorovei, Paul Mihail
MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288210_a_289539]
-
volume colective (dicționare, enciclopedii, tratate și alte lucrări de referință), a alcătuit numeroase prefețe sau studii introductive la ediții sau volume ale unor scriitori din diferite epoci (Gr. Alexandrescu, I. Slavici, Alice Călugăru, Al. Macedonski, Mihai Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihail Sorbul, Lucian Blaga, B. Fundoianu, Damian Stănoiu, Gala Galaction, Mircea Eliade, Cella Delavrancea, Al. Robot, Ana Blandiana, Sorin Titel ș.a.), a întocmit el însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a.
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
dintre primii critici de artă care îi remarcă pe Brâncuși, Iser, Dărăscu și, în genere, pe artiștii de avangardă ai vremii. În comentariile sale a căutat să promoveze teatrul modern european (de la Oscar Wilde la Pirandello), dramaturgia română originală (Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Al. Davila, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, N. Iorga) și, mai ales, să afirme mereu valoarea și importanța lui I.L. Caragiale. Ion Minulescu (de fapt Minculescu) a fost de la început primit ca exponentul cel mai integral al
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Întâlnim pe parcursul acestei cărți. Așadar, cum sprijină scriitorii și artiștii primul plan anual? Redăm din Contemporanul 7 părerile lui Lucian Bratu, Eusebiu Camilar, Titina Călugăru, Paul Constantinescu, Cezar Drăgoi, Eugen Jebeleanu, Gica Iuteș, Alfred Mendelsohn, Camil Petrescu, Alexandru Șahighian, Mihail Sorbul ș.a. Lucian BRATU: „ (Ă). În anul acesta mă voi strădui prin eforturi să fac să crească meșteșugul meu, În așa fel ca din punct de vedere al culorii și desenului să pot face față grelelor probleme ale compozițiilor de mari
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înseamnă pentru scriitori și artiști Planul Economic? Înseamnă că avântul revoluționar al clasei muncitoare pentru realizarea Planului va fi nouă sursă de inspirație, dar și un stimulent pentru ca munca noastră creatoare să fie mai dârză, mai sistematică, mai profundă”. Mihail SORBUL: „Planul meu de activitate pe anul 1949?Ă Deocamdată am prezentat președintelui nostru (S.S.d.R.P.R.) o nouă nuvelă, despre care va hotărâ dacă, unde și când se va publica. Deîndată ce m-am hotărât pentru nuvele, n-aș putea preciza câte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr constructori de caractere, meșteșugari sau dacă nu cumva sunt doar niște ucenici. (Ă) Nu pot uita figura radioasă a lui Mihail Sorbul, când a ieșit din mijlocul muncitorilor de la Flacăra Roșie, care i-au făcut „harcea-parcea”, cum s-ar spune, Meetingul. «Muncitorii știu să facă frumos critica, constructiv. Mai frumos decât scriitorii» - a conchis el - jovial. (Ă). Pare poate ciudată satisfacția cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
145, 169, 170, 323 Shakespeare. W. 113 Silvestru, Valentin 66, 74, 107, 245 Simonov, Constantm 123, 228, 267 Slavici, Ioan 231 Slavu, Mircea 323 Smirnov, Noe 30, 41, 222 Smochină, N. P. 239 Socol, Ion 222 Solomon, Petre 41, 141 Sorbul, Mihail 13, 15, 74 Soni, Paul 93 Spiridon, Nicolae 217 Stalin Josif Visarionovici 30, 36, 48, 57, 59 105, 106, 122, 137, 139, 143, 206, 226, , 227, 234, 235, 236, 241, 242, 244, 245, 246, 247, 248, 279, 281, 3O3
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
decât cei care aveau „rezistență și spirit”. Printre frecventatorii C.C. s-au aflat Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Minulescu, Ion Barbu, Al. O. Teodoreanu, Al. T. Stamatiad, I. Peltz, N. D. Cocea, Corneliu Moldovanu, Cezar Petrescu, Al. Cazaban, M. Sorbul, Carol Ardeleanu, Ludovic Dauș, N. Davidescu, Octav Dessila, G. Gregorian, Camil Petrescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Anton Holban, Mircea Damian, Horia Roman, Octav Șuluțiu, N. Crevedia, I. Valerian, George Dorul Dumitrescu, Zaharia Stancu, Vlaicu Bârna, Teodor Scarlat, Neagu Rădulescu, V. V
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]