299 matches
-
și Sonata lunii. G. Murnu publică traducerea unor fragmente din Odiseea lui Homer, iar D. Iacobescu (sub pseudonimul I. Mituș) transpune câteva ode ale lui Horațiu. „Cronica teatrală” e semnată de Const. Rîuleț și Corneliu Moldovanu, „Cronica informativă” de Mihail Sorbul, „Cronica politică și parlamentară” îi aparține lui Victor Filotti. Alte rubrici: „Bibliografie”, „Cronica zilei”, „Cronica veselă”. Mai colaborează Vintilă V. Paraschivescu, I. Tanoviceanu, Radu D. Rosetti, Eleonora Strătilescu, N. Cosăcescu, Jan Urban Jarník. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
1957; Scrieri alese, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Vameșul, îngr. și pref. Victor Crăciun, cu o tabletă-prefață de Tudor Arghezi, București, 1974; Scrieri alese, I-III, îngr. Viorica Florea și Victor Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1983-1987. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Nevestele lui Moș Dorogan”, RP, 1913, 28; Gala Galaction, „Nevestele lui Moș Dorogan”, VR, 1914, 10-12; N. Iorga, O carte de nuvele: „Privighetoarea neagră”, „Neamul românesc”, 1916, 22; Victor Anestin, I.C. Vissarion, UVR, 1916, 11; N. Iorga, Glasuri nouă, „Neamul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
ș.a., precum și la radio, unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
schimbările la nivelul conducerii instituțiilor, bilanțurile periodice, atmosfera începuturilor de stagiune, evoluția unor piese pe scenele românești și străine etc. Piesele luate în discuție vizează o gamă largă de dramaturgi, români și străini (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Claudia Millian, Mihail Sorbul, C. Goldoni, H. Ibsen, A. Strindberg, P. Claudel, L. Pirandello ș.a.), cărora cronicarul le dedică, de cele mai multe ori, comentarii substanțiale și nuanțate. Adevărate exegeze, aceastea dezvăluie un abil mânuitor al condeiului, cu o solidă cultură și gust rafinat, deschis noului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
etc. Câteva „viziuni italiene” ale lui N. Iorga sunt puse în lumină de către Florin Faifer. Volumul din 1986 aduce noi investigații istorico-literare, îndeosebi pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile lui E. Lovinescu, Victor Ion Popa, ale Hortensiei Papadat-Bengescu, G. Ciprian, Mihail Sorbul, N. Barbu ș.a. Pot fi citite aici și Impresiile din Paris ale Matildei Cugler-Poni. Ștefan S. Gorovei scoate la lumină un eseu inedit de Vasile Lovinescu. În anul următor, pot fi citite o „confesiune” a lui Emil Cioran ori medalioane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
precum și Maxime ale lui Marin Preda. Dan Mănucă analizează corespondența lui Traian Bratu cu germanistul Th. Frings. La rubrica „Memorii și memorialiști” sunt de înregistrat numele lui N. Iorga, Ionel Teodoreanu, Al. A. Philippide, G. M. Vlădescu, Mircea Eliade, Mihail Sorbul, Al. Cazaban, Pompiliu Constantinescu, Raymond Queneau, Amiel, Anaïs Nin, Clara Malraux. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
O femeie cinstită, București, 1923 (în colaborare cu Sylv. Ionescu-Morel); P.J. Stahl, Amiralul Lili, București, 1942; Selma Lagerlöf, Gosta Berling, București, 1943; Hector Malot, Romanul unui mic marinar, București, 1943; Gustave Droz, Regele iepurilor, București, 1945. Repere bibliografice: Sb. [Mihail Sorbul], „O noapte pe câmpul de război”, „Țara nouă”, 1912, 7-8; F. [G. Ibrăileanu], „Adio, iubire!”, VR, 1913, 2; R. [Romulus Seișanu], „Într-un adăpost”, U, 1920, 67; A. Bădăuță, „Aventurile lui Goangă și Târlică”, VL, 1926, 11; Perpessicius, „Aventurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Valeriu Bora, Iustin Ilieșiu, Radu Brateș ș.a., cărora li se tipăresc versuri. Alături de I. Agârbiceanu, autor și de articole cu subiecte politice, sunt prezenți cu proză, fragmente din piese de teatru, diverse însemnări cu caracter cultural etc. Zaharia Bârsan, Mihail Sorbul, Gavril Todică, Sabin G. Truția, Marin Pamfil, Al. Lupeanu-Melin, Ioan Georgescu, Leca Morariu, Corneliu Coposu, Gh. Bulgăr, Iosif E. Naghiu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]
-
Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de D. Burileanu, despre Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, spectacolele cu Jocul apelor de Alfred Moșoiu, Dezertorul de Mihail Sorbul, Bujoreștii de Caton Theodorian ș.a.). În aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană de „intelectualizare” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice susținute de Al. Busuioceanu (la spectacolul cu Patima roșie de Mihail Sorbul, comentariul intitulat Morala lui Caragiale) sau de Mihail Iorgulescu (Ironia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc), cronici literare și dramatice susținute de Al. Busuioceanu (la spectacolul cu Patima roșie de Mihail Sorbul, comentariul intitulat Morala lui Caragiale) sau de Mihail Iorgulescu (Ironia lui Caragiale). Traduceri dau Nichifor Crainic (Elegie de Albert Samain), Teodor A. Naum (O stâncă cu rune de Heine), Ștefan Berechet (schița Bucuria de A. P. Cehov), I. U. Soricu (fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
incidențe precreștine, coagulate în formule sincretice specifice imaginarului folcloric. Drama (definitivată în 1913, când și apare în „Rampa”; jucată la Teatrul Național din București în stagiunea 1921-1922 și la Grosses Theater din Berlin în stagiunea 1924-1925), mult prețuită de Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Camil Petrescu și Liviu Rebreanu, se impune și astăzi grație modernității construcției și personajelor, anticipând plăsmuirile expresioniste: Bolnavul, Femeia, Bătrâna, întrupări de idei și de trăiri paroxistice și extatice. Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
pref. Const. Ciopraga, București, 1974; Pagini alese, pref. Const. Ciopraga, București, 1988. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Revista critică, CVC, 1910, 12; I. C. Aslan, „Păpușile” la Teatrul Național, RP, 1912, 72; Pamfil Șeicaru, [Poezia lui Mihail Săulescu], „Răsăritul”, 1913, 2; Mihail Sorbul, Păreri literare, „Ilustrațiunea națională”, 1914, martie; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 337-343; Iosif Nădejde, „Departe”, ADV, 1914, 8 830; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 50-56; C. A. [G. Ibrăileanu], „Viața”, VR, 1916, 1-3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Săulescu, FLR, 1922, 41; Claudia Millian, Un poet al abstracțiunilor: Mihail Săulescu, ALA, 1922, 106; Perpessicius, Opere, II, 95-96; Al. Kirițescu, „Păpușile”, LUT, 1927, 1774; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 183-185; Nichifor Crainic, [Mihail Săulescu], G, 1930, 361; Mihail Sorbul, Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat, astfel, două sonete de Ion Pillat, povestirile Vreau să fiu cioban de Mihail Sorbul și Ovid de Vintilă Horia (probabil una dintre primele ipostaze ale unui personaj ce va fi reluat în romanul Dumnezeu s-a născut în exil), un fragment din romanul Babel Palace de Vintilă Corbul și traducerea dialogului platonic Gorgias, făcută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
I, 71-73; M. Dragomirescu, „Nucul lui Odobac”, CVC, 1910, 3; D. Anghel, Pe un volum de E. Gârleanu, R, 1911, 13-14; N. Iorga, Emil Gârleanu, „Neamul românesc”, 1914, 26; Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, omul și scriitorul, FLR, 1914, 40; Mihail Sorbul, Emil Gârleanu, RP, 1916, 299; Perpessicius, Opere, II, 58-67, 292-295, XII, 318-319; Mihail Sebastian, Emil Gârleanu, UVR, 1928, 28; Mihail Dragomirescu, Sămănătorism, 154, passim; G. Ursu, Activitatea literară a lui Emil Gârleanu la Bârlad, RVM, 1936, 11-12; Gh. Vrabie, Bârladul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
unic În lume. Deci, spre el, În ziua de 1 Septembrie. Toate trăznetele din lume s-au adunat azi, aici, În acest loc al lumii. Ori poate imensa excavație din valea râului Colorado atrage asupra sa toți norii, ca și sorbul În amintirile copilăriei. La miezul zilei tunetele au Încetat. Un hotel imens În fața căruia un grup de indieni, la dispoziția vizitatorilor, nu reușește să ne decidă a rămâne acolo. O doamnă, care ne-a auzit vorbind românește, ne salută și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Iași anunța proiectele pentru stagiunea viitoare. Vor fi puse în scenă piesele "Cyrano de Bergerac" (Rostand), "Visul unei nopți de vară" (Shakespeare), "Vlaicu Vodă", "Chirița în provincie", "Răzvan și Vidra" (Alecsandri), "O noapte furtunoasă", "O scrisoare pierdută" (Caragiale), "Patima roșie" (Sorbul), "Viforul", "Apus de soare" (Delavrancea). 2009: aceeași instituție își anunță proiectele în presă: vor semna reprezentațiile viitoare regizorii Purcărete, Felix Alexa, Andra Enukidze, alături de regizorii Teatrului (nenominalizați). După cum se vede, în urmă cu mai bine de jumătate de veac, conta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Consiliul de direcție) și Comitetul de lectură (sau Comitetul teatral). Din acest al doilea Comitet au făcut parte personalități ilustre: Al. Philippide, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, N. Gane, Ion Petrovici, I.Al. Brătescu-Voinești, Ion Sava, Mihai Dragomirescu, Mihail Sorbul, G.M. Zamfirescu, Octav Botez, Mihai Codreanu. Membrii Comitetului de lectură (neretribuiți) erau numiți prin Decret Regal. Se întruneau periodic și, fie că piesele propuse erau citite și discutate în plen, fie că se alcătuiau referate model de temeinicie și competență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
texte inedite și cugetări din opera lui Mihai Eminescu. Se publică note, recenzii, cronici, însemnări etc. În numărul 4-5/1916 este inclusă poezia Faunul de Al. Macedonski. În numărul 6-7/1916, Râul Teodorescu analizează comedia tragică Patimă roșie de Mihail Sorbul. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se lansează o polemică, pe marginea poeziei simboliste, cu revista „Versuri și proza”. Alți colaboratori: I. Ghibănescu, M.N. Romanescu, P. Papadopol-Galați, N.I. Apostolescu, Mia Frollo, Eugen Boureanul, Tudor Vianu, D. Iov, Andrei Braniște. Î
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
Rubrici: „Versuri”, „Proză”, „Articolul nostru”, „Notițe artistice”. Colaborează cu versuri: Ion Al-George (Hyperion), Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, C. Râuleț, G. Gregorian, M. Demetriad, M. Săulescu, Oreste, C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul); cu teatru - M. Sorbul (Poveste banală), Elena Văcărescu (Satana, în traducerea lui D. Nanu). Corneliu Moldovanu traduce un fragment din Polyeucte de Corneille. Versurile sunt în general de factură modernistă. Semnează portrete literare Corneliu Moldovanu. Alți colaboratori: Th. M. Stoenescu, Lia Hârsu, V. Demetrius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb Faptul că după ploaie se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată mare, cată ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și personalități din istoria dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată, bineînțeles, în spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
propria ei piele, să-și caute o altă condiție umană, dar stăruind totuși - otrăvită - să-și afle rezolvarea în cadrele acestei condiții”. Opinii pertinente, în pofida pedalărilor sociologiste, sunt formulate și asupra altor piese, îndeosebi asupra celeilalte „comedii tragice” a lui Sorbul, Dezertorul. Documentat și cu o bună aplicare la subiect este, de asemenea, studiul introductiv la monografia consacrată de Victor Bumbești lui Paul Gusty (1964). Substanțială se dovedește însă prezența lui T. în paginile revistei „Teatrul”, unde scrie cronici dramatice, comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]