192 matches
-
în grădină să se primble pin cărările ninse, pin arborii desfrunziți cu ramurele-ncărcate de omăt și-i părea c-a fost bolnav... îi părea că e un reconvalescent ieșit pentru prima oară din camera lui de boală... Și se sorea în soarele de iarnă și parcă eternul părinte al vieței îl împlea de sănătate și-mprospătare... Nu! Nu! nu voi s-o mai văd... El vedea în ziua caldă de iarnă copii jucîndu-se pe strade și *** îndu-se cu mingi de omăt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cauzate de implacabila trecere, de neopritul râu care „rupe hălci întregi / din malul trupului”. Existența, privită retrospectiv, apare ca povară (greii desagi de timp purtați în spate) și provoacă fie lamento-uri bine temperate („câte patimi mai am de-ndurat/ câți sori de sânge mai curg în scăpătat?”), fie strigătul de satisfacție în fața momentului fatidic amânat („Charon a plecat dezamăgit/ cu luntrea goală”). Cel care a oscilat între apostazie și religiozitatea superficială găsește calea spre dumnezeire și se supune unor exerciții de
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
un motiv privilegiat, slujit de maniera autorului de a se sprijini pe văz, pe auz, pe pipăit, id est pe o receptare a concreteții tangentă la senzualitate: „Ea venea și cum venea o știam,/ mă știam, / ochii îi vedeam și sorii din ei, / galbeni și verzi și ovali și pătrați / și lapții luminii singuri și grei. Ea venea cu armonii și moduri uitate, / și cum venea îmi simțeam sferele în spate / muguri în carne-așteptînd./ Îi pipăiam mersul, buzele, îi adulmecam glasul
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
Dramă într-o familie din Buzău! Luni, un bărbat a murit după un accident stupid. Buzoianul din comuna Zărnești și-a pierdut viața după ce a căzut din bena unei autoutilitare aflate în deplasare pe DJ 220, pe raza localității Vadu Sorești, scrie Ziua de Buzău. Caraman Florin, în vârstă de 39 de ani, se afla în bena unei autoutilitare neacoperite, condusă de un consătean. Cei doi fuseseră să încarce baloți de paie dintr-o localitate învecinată și se întorceau spre casă
Un buzoian a murit după ce a căzut în cap by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/47884_a_49209]
-
număr incendiar. În plus vom avea o mulțime de oferte, iar prețurile sunt făcute pentru toate buzunarele", a precizat barmanul Rotea Daniel. Pentru că intrarea este liberă, organizatorii au precizat că locurile sunt limitate, de aceea îi sfătuiesc pe cei care soresc să participe să își facă rezervări dinainte. Puteți să vă faceți rezervare la numărul 0728 419 082. Spectacolul va începe la ora 22: 00 pe plaja Tiki Beach, aflată la 500 de metrii de Năvodari.
Distracţii pe litoral: Stand up comedy cu Teo şi Costel la terasa Tiki Beach din Mamaia () [Corola-journal/Journalistic/69480_a_70805]
-
muzeu în aer liber cu biserici și multe cimitire țara mea nu mai e în lumea aceasta *** cineva merge pe tocuri prin cer se plimbă de colo-colo caută o nouă destinație neștiută de nimeni să coboare printre alți nori și sori să trezească alți copii să adoarmă alți bătrâni să facă alte planuri mai nesortite eșecului să se mai amuze preț de câteva civilizații cineva merge pe tocuri prin cer când îl așteaptă pe El cel plecat cu erele, cu iubirea
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
pentru regie a fost obținut de coreeanul Lee Chang-dong pentru Oasis, unde îndrăznește să prezinte dragostea dintre o handicapata și un candidat perpetuu la închisoare, chiar dacă o dată pentru că își asumă vină unei fapte comise de fratele său. Interpreta handicapatei - Moon Sori - va obține și ea premiul Marcello Mastroianni, pentru debut. Mulți spectatori nu au putut suporta naturalismul unor scene și au părăsit sala, dar cei care au avut tăria să rămînă pînă la sfîrșit au fost recompensați de sentimentul tonic că
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
debut. Mulți spectatori nu au putut suporta naturalismul unor scene și au părăsit sala, dar cei care au avut tăria să rămînă pînă la sfîrșit au fost recompensați de sentimentul tonic că orice e posibil, iar modul în care Moon Sori a interpretat trezirea feminității într-un suflet atît de chinuit merită într-adevăr recompensat. Cupele Volpi, pentru interpretare, au fost decernate lui Julianne Moore și lui Stefano Accorsi. Julianne Moore a fost recompensată pentru rolul din Far from Heaven, un
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
căzătoare" (Așteptînd viitorul în regiunea ireala). Sau această, așijderea tipică, consemnare a schizoidiei eului, proiectată în dedublare cosmică, într-o teorie a dedublării, în care iluzia speculara induce iluzia realului însuși: "regiunea aceasta este luminată de doi sori. nu sînt sori luminosi-orbitori. nu sînt nici macar sori inverși sori negri. sînt niște bieți sori de culoarea cenușii făcuți din apa triști cu fire de gheață în ei./ dar eu nu văd decît unul dintre cei doi sori. înseamnă că și eu sînt
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Lohvițkaia Nervi-jonglori - vânt dement, Tămâiată e cale Universului. Lăsați să curgă șuvițele visărilor în haremul luminii - Cu furtuna cuvântului se-mpurpurează tristețea. În laude o dau pigmeii. Psalmodiază tămâierea. Nervi-jonglori - îndurați-vă pasul. Răsună constelațiile cu lumi de curcubeie Și soresc sentimentele electromagnetice. Dumnezeul Meu răsfiră-n fulgurații eterul fulgerelor. În grădini supra-stelare - zângănit de lire. Nervi-jonglori - plutiți în volnicie, Lucrați în stele - dar al iluziilor... Bucurați-vă, oameni, - reîntoarce-se-vor nervii. Se-mpurpurează mate rune fermecate. Lumea Futuristului în
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
pierzaniei. În moara părăsită, printre strigoi, trăiește o experiență cvasieminesciană, a morții-nuntă-plutire peste lume, tras de o făptură de vis. Deșertăciunea deșertăciunilor i se arată acum și mai limpede: „Mă uitam acum la soare fără să clipesc, și câți alți sori ca dânsul de-o mie de ori mai mari și mai frumoși vedeam rotindu-se în spațiu, sori albaștri, galbeni, verzi, ochi ai ceriului, care de când lumea tot sau rotit și s-or roti. Iată și colo luna nopților pământești
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
nume deja de referință dar și recent afirmate: Isabelle Nières, Denise Escarpit, Francis Marcoin, Michel Manson, Mona Ozouf, Jacq Zipes, Sophie van des Linden, Maria Nicolajeva, Perry Nodelman, Pierre Bruno, Isabelle Cani, Florence Gaiotti, Hans Eino Ewers, Suzanne Pouliot, Noëlle Sori, Roberta Pederzoli, Elena Paruola, Riitta Oittinen, Chiara Elefante, Elena di Giovanni, Sandra Beckett, Catherine d’Humières, Nelly Chabrol Gagne, Gilles Brugères, Fernando Azevedo etc. Un loc deosebit acordă autorul noțiunilor de videosferă, de imaginar ludic și de carte-obiect, de literatură
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
presei, mergând spre burghezie,după ce printr-o haiducie de-un deceniu și-a pus temeiurile unei solide gospodării”. Sunt și portrete așa zicând în mișcare. Iată-l, bunăoară, pe al lui Stelian Popescu, directorul „Universului”: „A ieșit neica să se sorească cu consoarta! Reprezentanții tipici ai burgheziei românești de primă etapă. O pereche foarte potrivită. Nu le voi cere o părere asupra tablourilor lui Greco sau a muzicii lui Brahms. Dar sunt români amândoi, perfect identificați cu solul și sunt nedezlipiți
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
Hoțescul zel mă arde, tip, Roșesc în mine sori torizi Când brațele liane-ntinzi, De îmi ascunzi grotescul chip; Mai jos, focar, vulcan încins, Deasupra, norii lava-și varsă; De care foc inima-mi arsă, În albie-ți mi s-a prelins? E dinadins? E-ntâmplător? De ce e-un
DE-AJUNS by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83779_a_85104]
-
MORȚII Morții toți, vezi bine, sunt la fel, Ni-e vădită trecerea aceasta Și mi-e rece, tristă, albă, țeasta; Gândul, numai el, rămas rebel Își întoarce umbrele din ape, Își adună sori din dimineți, Vreri ursite, pentru șapte vieți, Și eternitatea mai aproape... Nu roși zănatecului gând, Iartă-l și împacă-te cu dânsul, Bucuria doar, să-ți nască plânsul Spasmului de noapte aiurind... Morții sunt cu toți la fel, vezi bine
MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83835_a_85160]
-
o lumină alunecă de pe fața ta pe fața mea, și-o strig în sfintele vânturi. BUNAVESTIRE În noaptea asta lungă, fără sfârșit, o femeie umbla supt cerul apropiat. Ea înțelege mai puțin decât oricine minunea ce s-a întîmplat. Aude sori cântăreți, întreabă, întreabă și nu înțelege. În trupul ei stă închis ca într-o temniță bună un prunc. De nouă ori se-nvîrte discul lunei în jurul pruncului. El rămâne nemișcat și crește mirîndu-se. ............................................................ În noua noapte fără sfârșit ciobanii păzesc nașterea
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-n lumini de-o clipă încă, așa cum ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-a mântuit spre celălalt peste vîltoarea-adîncă. Dar ce liniște-i acum la vad ! Ce trează-amiaza ! Prin istorie adie doar miros de otavă. Subt pod un șarpe se sorește, lung și nemișcat, ca-ntr-o emblemă rară, de străveche slavă. GIORDANO BRUNO CÎNTĂ BALADA PERMANENȚEI E același, nu-s aceleași. E același unic soare răsărit din munte, gând. Să se întrupeze-n vale alte umbre sunt la rând. E
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Între anii 1948-1952 a urmat cursurile Liceul Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți În liceu a participat intens la reușită revistei muzicale “În veselul vieții pas” alături de Nandris G., Luchian D, Bradateanu V. Tomorug M. Bucescu D. și D. Valceanu, N. Sorea, Ț. Șerban, O. Bravescu, I. Țurcanu și alții precum și colegele de la liceul de fete. El era singurul din clasa care cântă foarte bine la pian și alături de Puiu Tomorug care era toboșar au făcut parte din orchestră mare condusă de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93328]
-
adevărată? Mai mult decât pata propriu-zisă, îmi aduceam de fapt aminte de mirarea mea când o priveam. Oare mamaia mea, pe care nu mi-o aminteam deloc, ca și când mama ar fi fost făcută doar de tataie, furase un fluture? Sau, sorindu-se goală pe malul Sabarului, pe când o purta în pântec pe mama, fusese atinsă de umbra unor aripi delicate? Am zăcut în pat până s-a făcut noapte intensă, tăiată doar în felii de dungile electrice de pe tavan și pereți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
erau singurele lucruri colorate din sala în care umbra se lupta cu lumina, murdare amândouă și triste. Însăilare de ceață colorată și de paiete, the French Quarter, în povestea lui Cedric, își foia în vânt palmierii și agavele și își sorea mulatrele pe balcoane de fier forjat, protejate de penajul de fildeș al evantaielor. În osul gălbui al lamelelor flexibile negrii din Africa săpaseră, cu generații în urmă, scene halucinante și pitorești: cranii de crocodil, uscate, așezate în stive, un bărbat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din toate puterile, petrecîndu-și brațele în jurul corpului inelat, el reuși totuși să se smulgă, se roti ca o pasăre de pradă peste maidan și se așeză în cele din urmă pe calcanul călduț al casei din fund. Gteva clipe se sori, cu aripile întinse care cuprindeau aproape tot peretele gălbui, la razele soarelui deja rubiniu, iar apoi lipi aripile și rămase-așa, ca lama unui gnomon, aruncând o umbră ascuțită spre păpădia și mușețelul crescut sub zidul coșcovit. Partea de dedesubt
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cereau foarte mult, dar aprecierea educației primite în liceu a venit mult mai tarziu. În cadrul liceului, am participat în ultima clasa, la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” împreună cu D. Valceanu, D.Luchian, M. Sorodoc, I. Țurcanu, N. Sorea, Ț. Șerban și alții, în sceneta „Să-i ardem la bacalaureat”, care a fost cea mai reușită manifestare școlară din acei ani, generațiile celelalte de lângă noi nu au reușit să ne ajungă. Am absolvit liceul în iunie 1952, si am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93327]
-
a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași 6. prof. dr.ing. Tibu Domnica - chimist, Facultatea de Chimie Alimentară a Universității “Dunărea de Jos” din Galați 7. Conf.dr. Giurgiu Narcis- jurist, Facultatea de Drept, a Universității “Petre Andrei” din Iași 8. Conf.dr.ing. Sorea Niculai - inginer energetician, Facultatea de Inginerie Electrică, Automatizări și Calculatoare a Universității “Ștefan cel Mare“ din Suceava 9. Conf.dr.ing. Tiperciuc Gheorghe -inginer mecanic, Facultatea de inginerie Mecanică a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu 10. Conf.dr. Bucescu Florin - muzicolog, Facultatea de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93339]
-
teme filozofice care depășeau cadrul școlar, ca o dovadă a pegatirii sale culturale. El a fost autorul principal, care a scris în versuri tot textul pentru revista „În veselul vieții pas” cu exceptia tabloul folcloric care fost scris de colegul său Sorea Niculai, ce era și în echipa de dansuri naționale din acest tablou al spectacolului. Succesul deosebit al revistei noastre, prezentată pe 2 martie 1952, ca omagiu adus școlii la terminarea ei de către promoția 1952, s-a datorat și textului foarte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde Atunci gintea-nviată din suferințe lungi Să moară, națiunea - atunci! și - nici atunci! Căci nu, nu mor Titanii din zilele bătrâne, Mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]