225 matches
-
s-au uitat la femei Cu-aoreola și cu ochii lor grei De sfințenie și puritate, Ba chiar au văzut cum își mișcă, la spate, Dînsele fesele mari, orbitoare, În găurica din mijloc c-o floare! De-aceea stau rușinați și spășiți Și-așteaptă să fie pocniți De mînia lui Dumnezeu C-un proaspăt și lat curcubeu... Regina tolonită printre struguri... Regina tolonită printre struguri, Pe tronul ei de catifea plisată, Mi-a zis rîzînd: Azi vreau ca să te bucuri De trupul
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Ruxandra Cesereanu Fortuna, Fortuna, bolboroseam spășită, pe când c-un Astrolog roșcat și entomolog scotoceam după vrute și nevrute prin Roma. Amor, Amor, țipau după noi florăresele și cerșetorii, și vânzătorii de suveniruri și gladiatorii, nevrutele sunt mai ușor de aflat decât vrutele, fiindcă nici viața, nici moartea nu
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
s-au uitat la femei Cu-aoreola și cu ochii lor grei De sfințenie și puritate, Ba chiar au văzut cum își mișcă, la spate, Dînsele fesele mari, orbitoare, În găurica din mijloc c-o floare! De-aceea stau rușinați și spășiți Și-așteaptă să fie pocniți De mînia lui Dumnezeu C-un proaspăt și lat curcubeu...
Îngerii de duminică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7361_a_8686]
-
Sunt iar la Cluj, în trecere și-acum, Cum tot în trecere am fost Copil fiind, școlar, elev, alumn Dar mult mai fericit. Și prost. E-un miez de vară obosit, Orașul se surupă și se-nalță -Bătrân, urât, frumos, spășit Dar și trufaș și plin de viață. Nu mă cunoaște, nu mă mai -Își vede enervat de treabă. Beau o cafea, un telefon aștept și hai! Mă duc de-aici în grabă. Când m-oi întoarce iar pe-aici -În
Nu parcați by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/6056_a_7381]
-
e silită sau convinsă (n-o vom ști niciodată) să se dezbrace și țuști afară și clic ! încuietoarea. rămasă acolo, mișcarea e lăsată pînă ajunge ficțiune în carne și oase. prevăzător și totuși cu nimic mai surprins decît pușcăriașul ce, spășit, își ia blidul cu terci și se retrage într-un colț mai cald al închipuirii, mă îndreptam spre locul unde urma să-l întîlnesc, trebuia să fie în dreptul unui lampadar din acelea sacrificîndu-se mereu pentru întîlnirile altora, asta însemna că
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
cele două culturi există o înrudire, dar istoria celor două țări este complet diferită, căci noi nu am trăit cel de-al doilea război mondial în postura unor făptași și după aceea nu ne-am confruntat cu acest capitol, foarte... spășiți. R.B.: Ați fost victime... M.M.: Da, într-o anumită măsură am fost victime și aceasta ne-a asigurat o mentalitate liberă. Apoi Olanda a fost întotdeauna o țară mică, dar o țară de marinari și comercianți... R.B.: ...și un ținut
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ediții. Iată, de pildă, banalul dialog din „Scrisoarera III": „- Tu ești Mircea? - Da'mpărate!" Sunt ediții care au :" Da, 'mpărate!" (în sistemul ortografic de după 1953, cu această cacografie: „Da,-mpărate!").Faceți diferența: vorba tărăgănată, cu virgula gramaticală, indică un răspuns spășit, umil. În sistemul celor două apostrofuri din vremea scrierii lui Eminescu, chiar poetul ezită: în „Convorbiri" are „Da'mpărate!", cu apostroful larg ce indică pauză în rostire (forme disjuncte) - dar în „Timpul"reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
alegi un scop nepotrivit contextului sau cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei dovedi prostie, ceea ce înseamnă că flexibilitatea e semn de deșteptăciune. Din păcate, impresia pe care o lasă acest principiu este cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o facultate amorală. O laudă indirectă adusă oportuniștilor și descurcăreților
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
modern, ascendent, de neconceput în antichitate, - Platon). La capătul evoluției, �cercul ce închide�, societatea hipostaziindu-se, devenind persoana, fără caritas, fără mizericordie... Le Royaume terestre. * Sfîntul Augustin - Eschatologie... De la eskatos, ultimul, gr. - Știința scopurilor ultime ale omului. Intenția religioasă. Componcțiune, - grav, spășit... cum + pungere: durere, regret de a-l fi ofensat pe Dumnezeu. Se folosește și ironic, vezi cazurile de ipocrizie,... Placet experiri. Obsesia formulei lui Thomas Mann care... (lipsește). Hans Castorp se instalează în foliu, și, luat de valurile muzicii lui
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
credință, a chemat cîțiva iluștri intelectuali la emisiunea sa ca să le mărturisească profunda nedumerire pe care o încearcă în privința Divinității. Cu alte cuvinte, să-i întrebe dacă găsesc că e moral proiectul lui Dumnezeu legat de suferință! Cu o figură spășită și mai solemnă decît un bolovan, poetul s-a prefăcut mai catolic decît Papa, dar i-a zburat din gură un stol de porumbei. E firesc, a mai întrebat el, ca omul să dea dovadă de smerenie și de umilință
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
o însemnătate radicală, apoi pomenește că pînă la el nu s-au făcut progrese prea mari în lămurirea ei și că, în fine, abia acum, cu această carte, se va petrece clarificarea mult dorită. Firește, totul fiind spus cu o spășită modestie atunci cînd e vorba de privilegiul de a fi el cel dintîi care o lămurește, și cu o amară compătimire atunci cînd e vorba de neputința înaintașilor de-a fi făcut același lucru: să descopere cheia problemei. Cum Dumnezeu
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
-mi facă cunoștință și mie cu Romeo. Cu greu, se învoise, și ne-am dus la secția plină de cotețe fiecare purtînd deasupra inscripții... cartea de vizită... Romeo ședea cu capul lunguieț pe patru labe, deschizînd, închizînd cîte un ochi, spășit. Javra! îl certa nea Bebe, ce javră! făcea; iar ogarul, la un moment dat, scînci, ori răsuflă adînc, parcă oftînd... În după amiaza aceleiași zile, mă invitase la un aperitiv Fon Emilio, patronul trattoriei mici de lîngă Columna lui Traian
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
pentru tine! Când a murit lupul, nu ai avut o palmă de pământ, să-l îngropi. Desigur, omul are darul vorbirii, omul are și sufletul, și vorbele pe buze. Tu ai uitat de credința cuvântului dat”. Culmea e că șahul, spășit, își recunoaște greșeala. Vechimea anteislamică apare însă mult mai vizibil: prin rolul esențial jucat de divi (duhuri), peri (zâne), prin frecvența divinației, jertfelor, focului, prin delimitări abrupte între bine și rău, duritatea și vitejia femeilor, sau elementele de mitologie arhaică
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
rotundă ca un hublou în curtea mea laterală, unde marele fag roșu arunca ploaia umbrelor purpurii ale începutului de amurg asupra ierbii verzi și arbuștilor în seara de primăvară târzie. - Când o să se întâmple toată chestia asta? am întrebat aproape spășit. Mi-am dus mâna la obraz, iar obrazul era rece. - Peste două luni. - Și ce faci cu clubul? Ann își păstrase o jumătate de normă ca instructoare la Cranbury Hills și fusese la un moment dat, pentru scurt timp, aspirantă
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
generalizate. Poveștile despre abuzuri și violențe domestice narativizează o societate în care, în ciuda egalitarismului ideologiei oficiale, femeia continuă să rămână vita de povară a tuturor. Între poeta rafinată, victimă a meschinăriei și torturii morale, și femeia de serviciu care povestește spășită cum o calcă bărbatul în picioare, diferența e nulă. Doar mijloacele cruzimii bărbatului sunt altele. Ca text care dublează istoria literară cu o biografie parțială a două personalități, textul Constanței Buzea este remarcabil și prin portretul partenerului de viață și
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
fapt, ele comunică tematic și stilistic. Interesante, luate separat, ar fi fost poate mai indicat să facă parte dintr-un întreg, cu perspective diferite. La mijloc e o singură, eternă problemă: „Cele mai multe necazuri mi s-au tras de la femei”, mărturisește spășit naratorul Radiografiei... Nuvelele urmează un comandament interior asemănător. Decojirile necontrolate ale textelor, însă, dăunează unui prozator cu certe calități. Microromanul Radiografia unei zile de mai este istoria unui depresiv candid povestită chiar de el. Ajuns într-un sanatoriu, eroul trăiește
Debuturi și radiografii la minut by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3964_a_5289]
-
mai multe ore petrecute cu prietenii în bar, soțul vine acasă, amețit bine. Întră în casă și începe să strige: - Femeie, cine-i șefu' în casa asta? Nevastă-sa îi altoiește scurt un dos de palmă peste față, iar bărbatul, spășit, reacționează: - Ce, n-am voie nici să întreb!?
Bancul Zilei: Soțul e pălmuit de soție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62286_a_63611]
-
cu cîte șiroaie aburinde de lapte a contribuit pentru ca viața, în general, și trenul, în particular, să-și urmeze cursul. Oaia neagră Într-o țară îndepărtată trăia, acum mulți ani, o Oaie neagră. A fost împușcată. După un veac, turma spășită i-a ridicat o statuie ecvestră, care dădea foarte bine în parc. Așa încît, de-atunci, de cîte ori apăreau oi negre, ele erau rapid trecute prin foc și sabie pentru ca viitoarele generații de oi comune și curente să se
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
în revolta tuturor celor care nu înțeleg cum a fost posibil că doi oameni să moară cu zile... Pentru că e de neînțeles. Să scapi cu viață dintr-un accident aviatic și să mori din cauza incompetenței... Vor urma declarații siropoase, priviri spășite, aruncări de vină și cam atât. Săptămâna viitoare, totul va fi uitat, îngropat. O dată cu trupurile morților. Rămân neputința noastră și lacrimile familiilor. Dumnezeu să-i odihnească!", a scris Simona Gherghe pe pagina ei de Facebook.
Simona Gherghe, revoltată: "Au găsit vinovatul. Rușine!" () [Corola-journal/Journalistic/48766_a_50091]
-
în Germania. Un coleg de-al lui fusese coleg cu Einstein care cânta la vioară, iar colegul lui taică-său construise Gara Nouă din Milano. Despre închisoare mi-a povestit că după ce s-a botezat simțea că plutea. "Am mers spășit, fricos, cu teamă că n-o să rezist. Eu care țineam regim acasă și nu mă descurcam, dar acolo... cine să aibă grijă de mine?" G.I.: Nu v-a povestit nimic despre anii tinereții, despre ceilalți scriitori contemporani lui: Mircea Eliade
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
tavanul magaziei. Ia te uită, spuse Jester, au început artificiile! Nu sunt artificii, îi răspunse Împăratul. E Balaurul!... Dar ce caută Balaurul în magazie? Ah, Jester, ai ascuns tortul și Balaurul a venit după miros. Jester lăsă capul în jos, spășit. Și tortul?!... Ei, bine, peste tort au căzut bucăți de tavan, piper și așchii de lemn. N-a mai fost bun de nimic. Jester a mâncat în schimb clătite cu sirop de afine și plăcintă cu brânză. Și s-a
ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]
-
tine de-am rămas. - Și tu ești cât se poate de norocos, bărbate, Că n-ai să știi și câte-ncercări mi-au fost ratate! Neconcordanță la vârsta a treia - Nu mai merge cum mergea, S-a plâns moșul cam spășit. Baba scurt l-a repezit: - Dar tu la fel tragi la măsea! Cum apreciază bărbații femeia C-ar fi un înger, mai cred unii; Alții socot că-i dracul gol. Toți , datorită goliciunii, I-apreciem al doilea rol. Un Don
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
aliajul etatism infracționalitate și mafiotlâcul de stat, când orice energie dornică de legalitate eficientă devine automat primejdie generală, într-un sistem pentru care cea mai firavă pornire de onestitate și corectitudine reprezintă o pacoste deopotrivă pentru putere și opoziție! Recunosc spășit: și azi îmi bubuie mustrător în minte cele trei cuvinte pe care mi le-a înfipt în auz Antonie Plămădeală în primăvara lui 1991 la Sâmbăta de Sus. Eu îl tot hărțuiam pe teme de colaboraționism ceaușist. El se dezvinovățea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la apa de toate zilele. Și o "salbă" de orașe și orășele ce vor trece prin iarnă precum spărgătoarele de ghiață printre sloiuri. Cu maternități în care pruncii vor fi încălziți cu sticle de apă fierbinte. Alegeri fără speranță, odată ce, spășite, masele se întorc către dl Iliescu de care, cu entuziasm se lepădau, tot într-un noiembrie - acela plin de nădejdi. Pe post de cel mai mic rău, dacă nu de restaurator, liderul P.D.S.R culege, fără să clipească, roadele unei
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
cu Vasilica ne-am dus la București, ucenice. Atât ne-a fost învățătura. Dup-aia mi-am completat șapte clase, da' mai mult de formă, o dată cu toate fetele de la noi, de la "Donca Simo"." Tatăl apăru și el după o vreme, spășit. "Mărie și Mărioarăăăă", îi cântă ca-ntotdeauna când vroia să se-mpace, " Ochii tăi mă bagă-n boală". "Ba-n oală", strigă și Mircea și mama-ncepu să râdă, și deodată totul era din nou bine. "Ce ziceți să mergem
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]