38,816 matches
-
disfuncții sexuale; i se oferă o mănușă și află că trebuie să atingă prostata taurului; "Cît de departe e prostata?", o întreabă, cu disperare, pe falsa lui asistentă; care răspunde: "Cînd crezi că ai ajuns, continuă!", și-l împinge de la spate, cît mai departe, în interiorul taurului!... Sau, cei doi, fără un ban în buzunar și cu cărțile de credit anulate, ajung la un motel, noaptea, și vor să-l convingă pe recepționer să le dea o cameră gratis; pentru că nu reușesc
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
declarație de înfrînt cînd dl Amărie nici nu și-a început bine mandatul, era de așteptat ca instituțiile care ar putea da o mină de ajutor nou creatului Parchet să-l asigure pe depresivul său șef că îi vor ține spatele. Parchetul General nu pare interesat de acest subiect. Mai marii Poliției îl acuză pe dl Amărie de atitudine duală, iar Justiția își face bilanțuri și proiecte care stîrnesc rîsul partidelor de opoziție. Numai că după această declarație curajoasă însoțită de
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
fi supraviețuit unei catastrofe care a nimicit civilizația, poetul se dedă unor tehnici primitive, numără băbește: "dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor/ firul de sînge/ vei ajunge pînă la suflet// și trei oglinzi pînă la cinci/ își vor dezbrăca spatele/ vopsit cu negru" (ibidem). Dacă unele asocieri lunecă încă spre prețiozitate, deși în aceeași manieră bizară a monomaniei ("o cutie cu labirinturi/ duce spre tine//chiar nesfîrșitele vitralii/ de pe suprafața unui punct" (ibidem), predomină constatările simple ale unui suflet regresiv
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
iubiri de la care se divaghează ușor printr-o serie de episoade obscene. Există în Teleny scene dure, orgiastice, mergând până la violență, sânge, moarte grotescă. Se ajunge bineînțeles (ca într-un cerc vicios), în scurta prezentare făcută probabil de editor pe spatele cărții, la o comparație succintă între Teleny și Portretul lui Dorian Grey de Oscar Wilde, enumerându-li-se așa-zisele puncte comune și anume proza luxuriantă, scriitura cu valențe expresive inepuizabile, poetice, sugestiile livrești organic întrețesute în evoluția narativă...Valențe
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Orson Welles, care băuse zdravăn. Aveam 28 de ani și eram fericit că, în fine, puteam să-i spun cît de mult îl admir. M-am îndreptat spre el, dar el, luîndu-mă drept un vînător de autografe, mi-a întors spatele! Două secunde mai tîrziu, mi se înmînează Palme d'or: cînd mă întorc în culise, Welles mă ia în brațe și mă strînge, să mă sufoce! Iată la ce servește o Palme d'or"... În viață, ca și în film
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
provë force"); nefiind însă vorba de un termen fundamental, consultarea unor surse mai complete ne poate oricînd contrazice. în diverse texte actuale și în liste de discuții cuvîntul apare mai frecvent în forma skandenberg (cu sau fără majusculă inițială): "Din spate, se auzeau voci zgomotoase, sparte, care ovaționau convingător și încurajau o partidă de skandenberg"(ata.go. ro); "apoi a venit momentul ca mușchii să iasă în relief: concursurile de skandenberg, de cărat butoaie de bere și tras de sfoară"(formula
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
m-am auzit strigat din urmă. Era cum se strigă-n bărăgan, - și era Mircea Dinescu. Alerga disperat spre mine... Era Trepădușul angelic (pe atunci) al lui Marin Preda. Un înger de renaștere, cu părul superb, castaniu, lung, revărsat pe spate, și care pe vremea aceea ținea la mine, - un înger ialomițean. Oprindu-se și trăgându-și sufletul, exclamase bucuros: Nene Țoiule, ce bine că te văd!...Azi dimineață, la Mogoșoaia, Preda mi-a zis: Ai auzit ce-a pățit Țoiu
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
are diverse tipuri de manifestare: șoferul vede, din întîmplare, un amic. De surpriză apasă pe claxon. Cu cît e surpriza mai mare, cu atît se prelungește și sunetul. începe un dialog pe fereastra automobilului care face ca toate mașinile din spate să claxoneze. Dacă amicul se află pe trotuar și nu întoarce capul, șoferul insistă pînă cînd se întorc absolut toți pietonii: își dă seama că e vorba de o confuzie, dar cît de mult semănau cei doi, mai ales priviți
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
claxoneze. Dacă amicul se află pe trotuar și nu întoarce capul, șoferul insistă pînă cînd se întorc absolut toți pietonii: își dă seama că e vorba de o confuzie, dar cît de mult semănau cei doi, mai ales priviți din spate! Altă variantă: "Venim să vă luăm cu mașina. Cînd auziți claxonul, coborîți". Altă variantă: soția a intrat în magazin, după cumpărături. Soțul, impacient, o cheamă afară printr-un cod familial auzit de toți profanii, dar înțeles doar de cuplul de
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
chip să fii făcut fericit, fie că o dorești sau nu; iar ca să ajungi acolo, ți se indică două căi contradictorii. Sau să fii fericit împreună cu ceilalți, ca o verigă într-un lanț sau să-ți găsești satisfacție întorcându-le spatele, precum melcul în cochilia lui. Au, câteodată, bunătatea să te lase să-ți faci alegerea: spune-ne dacă preferi strânsa solidaritate a unuia sau amorurile solitare ale celuilalt. Totuși ceilalți vor decide pentru tine. Oricum, n-ai dreptul să gândești
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
arid și ciorchini de clopoței la ferestre. Cînd văzu că lumea-i plăsmuită era gata, o arătă cu degetul. - Așa vom fi, doamnelor și domnilor - strigă. Priviți. Așa vom fi. Publicul se întoarse. Un transatlantic de hîrtie pictată trecea prin spatele caselor, și era mai înalt decît casele cele mai înalte din orașul acela artificial. Numai senatorul luă aminte că, de atîta montat și desfăcut, și de atîta cărat dintr-un loc într-altul, și orașul de carton cu clădiri suprapuse
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Farina, căci nu era obișnuit cu iubirile neprevăzute, și pe deasupra era conștient că aceasta își avea originea în lipsa de demnitate. Numai ca să cîștige timp de gîndire o strînse pe Laura Farina cu genunchii, îi înlănțui talia și se întinse pe spate în pat. Atunci înțelese că ea era goală sub rochie, fiindcă trupul îi împrăștie o mireasmă tainică de animal de munte, dar avea sufletul înspăimîntat și pielea năpădită de o sudoare de gheață. - Nimeni nu ne iubește - suspină el. Laura
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
să se pricopsească ei, că nici noi nu murim!” Ăsta e românul! Cum simte o adiere și-i e un pic mai bine, se-nmoaie ca balega În ploaie! Altceva ar fi dacă ar simți toți, dar toți, țăpușa la spate, pusă aci, În dos, ca pe vremea lui Țepeș! Altfel, la noi, de când e lumea, unii fură și alții Îndură! Eu mă mir că mai e de furat! Dar uite, că e! Și când no să mai fie, o să pună
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
șiroind pe Wall Street, mai departe pe Broadway, venin de/ viperă roșie în auzul de peste ocean, din South Ferry/ pînă în St. George din Staten Island, pot, desigur, pot/ de aici vîna lei, fără prieteni care să mă-mpuște pe la spate,/ Ghilgameș fără Enkidu în pădurea de sticlă cu mii și mii/ de Humbaba, printre copaci înfloriți electric/ în grădina Rockefeller Center sau în Herald Sq., într-un/ apartament din Olimpic Town, la etajul 34, la Nelu,/ sub cupola de gheață
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
se face normal... Pe ziua de 9 martie 1977, de ziua sfinților mucenici, cinci zile după cutremurul nimicitor, împreună cu Gabi Dimisianu, ne ducem la casieria Uniunii de pe Kiseleff să încasăm niște mici colaborări. Acolo, la subsol, Marin Preda, întors cu spatele spre noi, încasează niște drepturi pe care i le oferă grațioasă madam Ștefănescu, prea buna, distinsa noastră casieriță. Preda nu ne vede încă, în timp ce îndeasă prin buzunarele hainei, pardesiului, pantalonilor, teancurile de sute de mii de lei, căptușindu-se, burdușindu
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
într-adevăr, lipsea pamfletului meu. Nu știu dacă dl Manolescu îmi va suspenda rubrica. Dar știu că dl Negrea - pentru care, vai, Adrian Păunescu e un "râmător"! - ar trebui să beneficieze din partea andrisantului de ceea ce Caragiale descria sub formula picior spate gios.
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
speranța că vei auzi adevărul din gura eroului principal/ dar apelul tău sună în gol". Legătura cu o supramundanul se păstrează totuși în fragmente mitice izolate de restul poemului prin ghilimele: "marele stăpîn al viselor stătea în dreptul ei șoglinziiț cu spatele lipit de suprafața ei/ cu capul mult dat pe spate și afundat în oglindă/ cînd a venit stăpînul amurgului și a plonjat/ în pieptul stăpînului viselor/ dispărînd cu totul în adîncul acestuia", "aurora este capul calului de jar/ soarele este
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
apelul tău sună în gol". Legătura cu o supramundanul se păstrează totuși în fragmente mitice izolate de restul poemului prin ghilimele: "marele stăpîn al viselor stătea în dreptul ei șoglinziiț cu spatele lipit de suprafața ei/ cu capul mult dat pe spate și afundat în oglindă/ cînd a venit stăpînul amurgului și a plonjat/ în pieptul stăpînului viselor/ dispărînd cu totul în adîncul acestuia", "aurora este capul calului de jar/ soarele este ochiul lui/ vîntul îi este sufletul...". Orașul, prins între "oarbe
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
el la Cartea Românească și, prin amabilitatea lui Laurențiu Ulici, care mi-a pus la dispoziție mașina și șoferul lui, am putut să vizitez litoralul. Ați mers și dumneavoastră atunci cu mine și mi-ați ținut companie pe bancheta din spate. Or, pe parcursul a 700 de km, făcuți în cele două zile, având ca scop un turism cultural, ne-am cunoscut mai bine. E drept că ne-am văzut de fiecare dată în timpul schimburilor de scriitori, în Elveția sau în România
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
Matei Caragiale mi-a spus: "rîdea ca tata". Cum rîdea Caragiale? "Închis, gutural. Așa... din gît". A încercat să-l imite și apoi, amuzată pe semne de situație, izbucnise într-un hohot de rîs limpede, tînăr, lăsînd imperceptibil capul pe spate. Mișcarea firească a unei păsări care ar începe să cînte. Pe Caragiale îl enerva cel mai mult rîsul necontrolat. "Toată copilăria, frate-meu și cu mine am auzit de-o mie de ori: "Destul! Nu vă mai esclafați"". Gestul de
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
degrabă straniu. Oricum, auster. Pereții vopsiți în negru, cu golurile pentru ferești zidite. Spectatorii, distribuiți neregulat, printre coloane, în șiruri scurte sau lungi, cocoțați la balcon pot fi oricînd asimilați ca făcînd parte din Curtea lui Bérenger I. Undeva în spate, sus, pe scena propriu-zisă, o mică orchestră cîntă live "o muzică regală derizorie", compusă de Marius Leau, avînd-o ca solistă pe Ligia Dună (alți colaboratori fideli și importanți ai regizorului). Spectacolul a început. În acordurile acestui prolog. Ne aflăm cu
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Este însăși imaginea utopiei, definiția absurdului existenței - prizonieră a paradoxurilor, orgoliilor, imoralității, dezintegrării, putrefacției, nonsensului. Să rostești textul lui Eugène Ionesco este una din probele importante pentru un actor. Chiar și din Franța. Topica, filosofia ce circulă în voie prin spatele replicilor, tipul de imagini pe care acestea le adună abrupt sau elaborat, frazarea sînt dificile. Nici experiență de scenă nu prea există în sensul acesta, avînd în vedere că artiștii (mă gîndesc în primul rînd la regizori) nu se dau
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
sosit mai devreme și am fost invitată să iau loc în somptuosul hol al hotelului, un spațiu imens, aidoma unui acvariu. Privind prin pereții de sticlă spre Rin, am zărit silueta "maestrului". Alain Robbe-Grillet se plimba calm, cu mîinile la spate, pe mal. Drept, deloc înalt de statură, nu-și arăta nici de departe - și cu atît mai puțin de-aproape, cum îmi va fi dat imediat să constat - cei 80 de ani. Consultîndu-și ceasul, s-a îndreptat brusc spre intrarea
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
mai târziu în Țiganiada. Cum această controversată piesă n-a cunoscut decât o singură ediție (în 1983 la Editura Dacia, seria "Restituiri"), încheiem cu un savuros "jurământ de credință": "Pă noao țări, pă trei mâncări, pă ziua de ieri, pă spatele vântului, pă fata juciului, pă coada măgarului, pă ciuma pădurii, pă apa vinerii, pă spuma Dunării, pă picioare de porc ce ești, cu coaste cu șold cu tot, perire-ai cu tot, pă oală, pă boală, pă pistoale, pă p
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
stopuri de trei metri și maximum două pase succesive reușite. Dar imediat ne spală ochii un meci din Premier League cu un angajament teribil, dar fără faulturi, și cu goluri de C.N.N. (Să fim drepți: și golul din foarfecă pe spate al lui Cătălin Cursaru a fost de C.N.N.). Și să nu uităm: frica de pedeapsă pentru blaturi a adus fotbalul românesc la ora adevărului. De cîteva etape se joacă pe bune, dar prost. Se vede treaba că echipele din A
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]