KorAP: Find »[drukola/base=speculator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103

pachete mari de titluri (în bloc). Începând cu luna mai 1997, tranzacțiile au scăzut constant ajungând, la sfârșitul lunii iulie 1997, la 7 miliarde lei, prevestind intrarea pieței sub semnul „ursului”, fenomen generat îndeosebi de investitorii de portofoliu și de speculatori. La începutul lunii septembrie 1997 a avut loc o cădere radicală a cursului acțiunilor, care nu a putut fi oprită nici de lansarea de către stat a primei oferte publice de vânzare de acțiuni. Această scădere drastică a cursului acțiunilor nu

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
bumbac, la care cantitatea minimă este de 50.000 de livre, un punct este egal cu 5 $ (0,01 cenți x 50.000 lb = 500 cenți = 5 $), iar oscilațiile de un cent/lb sunt egale cu 500 $/contract. Dacă un speculator cumpără în luna ianuarie, prin brokerul său, de la Bursa de bumbac din New York, un contract de bumbac (50.000 livre), cu livrare în luna septembrie, la prețul de 80 de cenți/livră, va trebui să depună fonduri în garanție numite

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
minimă la un asemenea contract este de un punct sau o sutime dintr-un cent, respectiv 5 $. Dacă fluctuația este de un cent întreg, aceasta echivalează la contractul de bumbac cu 100 de puncte, respectiv cu 500 $. În ipoteza că speculatorul ține contractul până în luna septembrie și că până la această dată prețurile au crescut de la 80 la 90 cenți/livră, acesta se va hotărî să vândă la acest preț. Speculatorul va realiza un profit de 10 cenți/livră sau 1000 puncte

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
bumbac cu 100 de puncte, respectiv cu 500 $. În ipoteza că speculatorul ține contractul până în luna septembrie și că până la această dată prețurile au crescut de la 80 la 90 cenți/livră, acesta se va hotărî să vândă la acest preț. Speculatorul va realiza un profit de 10 cenți/livră sau 1000 puncte, respectiv 5 $/punct sau un profit brut de 5000 $. Comisionul pentru cumpărare, respectiv vânzare, este de circa 75 $, rezultând un profit net de 4925 $. O altă variantă este situația

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
cenți/livră sau 1000 puncte, respectiv 5 $/punct sau un profit brut de 5000 $. Comisionul pentru cumpărare, respectiv vânzare, este de circa 75 $, rezultând un profit net de 4925 $. O altă variantă este situația în care piața a scăzut, iar speculatorul va fi solicitat să depună cash, diferențele adiționale corespunzătoare declinului înregistrat de 10 cenți. În acest caz, pierderea speculatorului va fi de 50 cenți/livră, în loc de 20 cenți profit, iar pierderea totală cash va fi de 5000 $, la care se

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
este de circa 75 $, rezultând un profit net de 4925 $. O altă variantă este situația în care piața a scăzut, iar speculatorul va fi solicitat să depună cash, diferențele adiționale corespunzătoare declinului înregistrat de 10 cenți. În acest caz, pierderea speculatorului va fi de 50 cenți/livră, în loc de 20 cenți profit, iar pierderea totală cash va fi de 5000 $, la care se adaugă comisionul de 75 $. Un alt exemplu se referă la transmiterea ordinelor pentru o tranzacție de grâu la Bursa

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
și internațională; - evenimente naturale cu impact social, cum ar fi seceta, cutremurele, inundațiile, alte calamități naturale; - speculații masive pe piețele de mărfuri sau de valori. Într-o economie stabilă, acești factori pot fi previzionați și chiar cuantificați. De asemenea, influența speculatorilor, deși este mare, poate fi previzibilă, întrucât fluctuațiile determinate sunt reduse fiind consecința stabilității generale a pieței, întrucât chiar această stabilitate se sprijină pe jocul speculațiilor. Intr-o economie în tranziție, tendința obiectivă a prețurilor este de creștere, fiind foarte

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
costul depozitării și al operațiunilor de păstrare (uscare, recondiționare, tratare), costul creditelor, ș.a. De asemenea, influența jocului speculativ pe o piață futures dintr-o economie în tranziție este deosebit de greu a fi anticipată și cuantificată. În cadrul unei piețe în tranziție, speculatorii pot produce modificări însemnate, astfel încât, raportul cerere-oferă manifestat în ringul bursei să nu se mai coreleze cu raportul cerere oferă din economie, deci din afara ringului bursei. De exemplele prezentate, rezultă faptul că, atât într-o economie stabilă, cât și mai

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
le transferă la rândul său pieței „futures”, prin contractul de hedging. Hedgingul încheiat de comerciant se aseamănă cu hedgingul efectuat de producător. Se observă că operațiunea de hedging a însemnat mutarea riscului potențial la altă persoană, care poate fi un speculator sau un alt hedger și care, la rândul său, este parte contractantă în operațiuni la termen. O altă situație de utilizare a short hedging ului este în cazul unor tranzacții încheiate în scopul eliminării sau cel puțin a reducerii riscurilor

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
Prețul de 4,25 $/bu a rezultat deducându-se din cotația bursei din Chicago de 4,50 $/bu, costurile de transport și de manipulare la siloz, cât și alte costuri. Până când proprietarul silozului revinde grâul (acesta se situiază în poziția speculatorului), prețul pe piața grâului poate scădea brusc. Să presupunem că, de data aceasta proprietarul silozului nu intenționează să acționeze ca un speculator și că se mulțumește cu profitul ce-l realizează din operațiunile curente. El va încheia deci, la bursa

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de manipulare la siloz, cât și alte costuri. Până când proprietarul silozului revinde grâul (acesta se situiază în poziția speculatorului), prețul pe piața grâului poate scădea brusc. Să presupunem că, de data aceasta proprietarul silozului nu intenționează să acționeze ca un speculator și că se mulțumește cu profitul ce-l realizează din operațiunile curente. El va încheia deci, la bursa din Chicago, două contracte „futures” de vânzare pentru cantitatea de 10.000 busheli de grâu, cu livrare, spre exemplu, în luna decembrie

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
la bursă. În schimb, profitul pe care l-ar obține la marfa fizică, în cazul unei creșteri a prețului, este anulat de pierderea suferită la contractul „futures”, situație în care, profitul obținut la bursă este transferat altei persoane (spre exemplu, speculatorului) care a estimat, contrar intenției celui care a făcut acoperirea, că prețul pe piață va crește, asumându-și însă riscul scăderii acestuia. 5.2.2. Hedgingul de cumpărare - long hedging Să considerăm cazul unui constructor de instrumente de precizie care

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
obține profituri mai mari decât folosindu-le în alt mod. Din analiza celor prezentate se poate pune întrebarea : „de ce se permite efectuarea de operațiuni speculative” , dacă riscurile de înregistrare a unor pierderi sunt atât de mari ? Răspunsul este acela că, speculatorii îndeplinesc anumite funcții utile pentru ansamblul economiei. Cumpărarea unor acțiuni sau mărfuri în speranța că prețurile vor crește, accelerează procesul de echilibrare a pieței și încurajează intrarea pe piață a unor furnizori. Dacă modificarea prețului ar întârzia până la apariția reală

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
de o persoană în scopul obținerii de profit, cu asumarea unor riscuri mai mari decât în cazul unor investiții”. Tranzacțiile speculative se bazează pe strategii de hedging, vânzări în absență, lansare de ordine stop, contracte futures sau options. Speculantul sau speculatorul este persoana care, folosind avantajul primului venit pe piață, intră în tranzacții imediat, cumpărând o cantitate de produse cu ofertă limitată, apoi revânzându-le la un preț cât mai mare, obținând profituri nemeritate.Acest termen este aplicabil și consultanților care, având

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în practică și în propriul interes, o primă regulă a profitului în afaceri: cumpără ieftin, vinde scump. Speculatorii cumpără contracte, în speranța creșterii prețurilor, mizând ca la un anumit moment să realizeze offset, iar diferența realizată să

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în practică și în propriul interes, o primă regulă a profitului în afaceri: cumpără ieftin, vinde scump. Speculatorii cumpără contracte, în speranța creșterii prețurilor, mizând ca la un anumit moment să realizeze offset, iar diferența realizată să devină profit. Această regulă are la bază un prim tip de previziune asupra evoluției prețului, potrivit căreia prețul va crește și

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
prețului este acela care se bazează pe o scădere anticipată a prețului, acționându-se după a doua regulă a profitului în afaceri : vinde scump la termen și vei putea achiziționa ieftin la scadență. Dacă perspectiva este de scădere a prețurilor, speculatorii vând contracte pentru ca la un anumit moment să realizeze „offset”, prin cumpărarea aceluiași contract la un preț mai mic, realizând astfel profit. Acest tip de acțiune se numește „bear” iar tipul de operator are la rândul lui, în jargon, denumirea

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
în jargon, denumirea de „urs”. Operațiunea speculativă se numește „à la baisse” și privește situația când se urmărește obținerea de profit prin tranzacții cu mărfuri, numai în condițiile în care prețul lor pe piață va scădea. Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții și vânzări de contracte, oferind hedgerilor posibilitatea de a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
profit prin tranzacții cu mărfuri, numai în condițiile în care prețul lor pe piață va scădea. Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții și vânzări de contracte, oferind hedgerilor posibilitatea de a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții și vânzări de contracte, oferind hedgerilor posibilitatea de a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o marfă care să facă obiectul contractelor futures. Speculatorii sunt negociatori profesioniști ce tranzacționează, în general, în

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o marfă care să facă obiectul contractelor futures. Speculatorii sunt negociatori profesioniști ce tranzacționează, în general, în nume propriu, utilizând tehnica obținerii de profituri imediate pe baza fluctuațiilor minime de preț, astfel că, profiturile sunt mici

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o marfă care să facă obiectul contractelor futures. Speculatorii sunt negociatori profesioniști ce tranzacționează, în general, în nume propriu, utilizând tehnica obținerii de profituri imediate pe baza fluctuațiilor minime de preț, astfel că, profiturile sunt mici, dar numeroase iar pierderile generate de un volum mare de tranzacții pot deveni

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
general, în nume propriu, utilizând tehnica obținerii de profituri imediate pe baza fluctuațiilor minime de preț, astfel că, profiturile sunt mici, dar numeroase iar pierderile generate de un volum mare de tranzacții pot deveni foarte mari. Folosind funcțiile contractelor futures, speculatorii contribuie la formarea prin bursă a prețurilor reprezentative. 5.3.1.1. Tipuri de speculatori la bursă Speculatorii la bursă pot fi clasificați după două criterii: ¾ după modul de previzionare a prețului viitor; ¾ după modul de acționare pe piață. După

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
preț, astfel că, profiturile sunt mici, dar numeroase iar pierderile generate de un volum mare de tranzacții pot deveni foarte mari. Folosind funcțiile contractelor futures, speculatorii contribuie la formarea prin bursă a prețurilor reprezentative. 5.3.1.1. Tipuri de speculatori la bursă Speculatorii la bursă pot fi clasificați după două criterii: ¾ după modul de previzionare a prețului viitor; ¾ după modul de acționare pe piață. După modul de previzionare a prețului viitor, speculatorii se diferențiază astfel : o speculatori tehnicieni, care practică

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
profiturile sunt mici, dar numeroase iar pierderile generate de un volum mare de tranzacții pot deveni foarte mari. Folosind funcțiile contractelor futures, speculatorii contribuie la formarea prin bursă a prețurilor reprezentative. 5.3.1.1. Tipuri de speculatori la bursă Speculatorii la bursă pot fi clasificați după două criterii: ¾ după modul de previzionare a prețului viitor; ¾ după modul de acționare pe piață. După modul de previzionare a prețului viitor, speculatorii se diferențiază astfel : o speculatori tehnicieni, care practică analiza tehnică, ce

Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU (2010) [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]