140 matches
-
o acoperea pe cealaltă. Dante Îndreptă spre Teofilo o privire Întrebătoare. — Ea e Antilia, dansatoarea care a dus până la Roma faima tavernei lui messer Baldo, Îl lămuri spițerul, cuprins și el de o bruscă surescitare. Poetul privi În jur. Care va să zică, spelunca aceea era renumită până la Roma? În ce se transforma orașul lui? Nu Florența lui, ci orașul celălalt, necunoscut, ivit pe nepusă masă În afara centurii vechilor ziduri, un nou Babilon, lipsit de măreția celui din vechime. Cu idolii lui noi... precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ea. Cu Linda am mai băut câte ceva și-am stat la taclale de câteva ori. — Când anume toamna trecută? — Cred că prin noiembrie... — V-ați culcat cu vreuna din ele? Madeleine tresări. — Nu! — De ce nu? Doar pentru asta-s făcute speluncile de-aici, nu-i așa? — Nu neapărat. Am împuns-o tare cu degetul în umărul învelit în mătase verde. — Ești lesbi? Madeleine reveni la accentul graseiat al tatălui ei. — Hai să zicem că o iau de unde mi se oferă, flăcăule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
moteluri de cincizeci de cenți pe noapte și biserici părăginite. Legea nescrisă cerea ca polițiștii care patrulau să fie trosnitori. Împrăștiau găștile de bețivani ciomăgindu-i pe pilangii cu bulanul de cauciuc ori interveneau și-i alungau pe cioroi din speluncile unde se făceau angajări de zilieri atunci când insistau prea mult să fie angajați. Adunau bețivanii și boschetarii deopotrivă, ca să-și fac norma zilnică, și-i trosneau de nu se vedeau pe cei care încercau să fugă din dubă. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în oraș și l-am catalogat rapid drept o variantă estivală a Tijuanei, destinată însă turiștilor mai înstăriți. Americanii se purtau frumos, pe străzi nu vedeai copii ieșiți la cerșit și nici animatori insistenți nu-și făceau numărul în fața numeroaselor spelunci. Potopul de emigranți pornea din câmpia plină de ciulini și trecea prin Ensenada, de unde ajungea la drumul de coastă și plătea peșcheșul de liberă trecere la jandarmii mexicani. Nici că am văzut vreodată un șantaj mai ordinar. Jandarmii în cămăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se consuma șopârlă verde și le-am promis bețivanilor că nu-i arestez dacă-mi dau niște nume. Dacă nu se conformau, îi arestam. Dacă dădeau pe goarnă, tot îi arestam. Am simțit miros de iarbă pe trotuarul din fața unei spelunci de la intersecția dintre 68th și Beach, am scos ușa din țâțâni cu un șut și am dat peste trei drogați care aveau asupra lor o cantitate ilegală de Marie-Jeanne. Și-au dat în gât furnizorul și mi-au băgat niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de fapt, într-un bulevard feeric luminat, intens circulat și zgomotos, pe laturile căruia se înșirau mulțimi de baruri, de cinematografe, videoteci, biblioteci, cinemateci, franzelării, marochinării, horincii, carmangerii, cazinouri, tripouri, bistrouri, depouri, restaurante, crame, snackuri, biguri, cosmicării, solduri, taverne, crâșme, spelunci, tarabe, teatre, ba chiar, imediat pe stânga, cum treci de singurul semafor veșnic verde, și-o ceaprăzărie mică, dar curată. Dromiket 4 și Stejeran 1, care nu mai ieșiseră până atunci în Cosmos și nici nu mai văzuseră un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Căci eu ca rândunica la dânsa iar alerg - Pe-a malurilor arbori și frunza este mută - Misterul lin surâde pe lumea cea tăcută. {EminescuOpIV 85} O, TE-NSENINĂ ÎNTUNERIC RECE O, te-nsenină întuneric rece Al vremei. Înflorește-n neagra-ți Speluncă umedă ca și ebenul cel topit, Fă ca să strălucească pe-acea cale Ce duce-n vecinicie toate-acele Ființe nevăzute, cari sunt Deși trec nesimțite, ca și vremea Ce vremuește-adînc în tot ce e. Să văd trecând în haină cuvenită Acele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pletelor strecoară prin mînuțele-i de ceară Și prin haine argintoase străbat membrele-i ușoare, Abia podul îl atinge mici picioarele-i de-omăt. Trece râul și ușoară nalte scări de stânci ea suie; La ivirea-i zi se face în spelunci de cetățuie, Ca o zi ea intră mândră în palatul ei de stânci; Luna e plină de raze - sub căldura-i - argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă - iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adânci. Umede tremur lumine pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca neademenit De-un înger c-ochi verzi cu trăsurile pale, Ce lumii aduce durere și jale De moarte, de care adânc ești iubit". {EminescuOpIV 165} El zice ș-a lene coboară la vale, La porți uriașe ce duc în spelunci. De stânci prăbușite gigantici portale Descue și intră în mândrele hale De marmură neagră, întinse și lungi. Pilastri de aur pe muri se coboară, Pe jos sunt covoare țesute-n flori vii Și stele, în candeli dulci raze presară Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui Sidonio. Rudele și prietenii lui au, toți, o trăsătură comună: sunt afiliați Lojii Pro Patria... Amănuntul acesta, cunoscut îndată după ce s-a răspândit știrea atentatului, dă prilej unei manifestații populare împotriva masoneriei. Cineva din mulțime strigă: "Jos masoneria. Jos spelunca asasinilor!". E de ajuns, pentru ca masa aceea înfuriată să se îndrepte ca un singur om către localurile lojilor Pro Patria și Gremio Lusitano, pe care le devastează. Sidonio Paes scăpase într-adevăr ca prin minune, pentru că tânărul Julio Baptista înmuiase
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ani după acea întâmplare cu Ester. Se schimbase lumea, Bulevardul se transforma, restaurantul de odinioară devenise un fel de cârciumă de mahala, cu profil incert, cu program aiurit, cu localul mai mult gol, cu chelnerițe mai mult dezbrăcate. Ceva între speluncă și salonul de așteptare al unui bordel. Poate chiar și masca un bordel noua înfățișare a restaurantului. Am intrat aici, într-o sâmbătă dimineața, împreună cu Samsarul. Vândusem singurele mele lucruri mai de preț, două desene, un nud de Corneliu Medrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să te umilească În halul ăsta? O să-ți fie foarte greu să găsești pe cineva ca mine, dacă Într-o zi o să reușești să scapi... Dacă reușești, dacă ai noroc să scapi, o să sfîrșești pe post de curvă Într-o speluncă din port, culcîndu-te cu cine se nimerește pentru cîteva monede pe care ai să i le dai mai apoi peștelui ca să-ți tragă o mamă de bătaie... Așa ești tu, conchise. Mai ușor Îmi va fi mie să-mi schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
frumoasă limba română, desi tonul lor era unul pesimist. Mavrodi îi scria Elizei Grecianu și ce se întâmplase cu asociația înființată de Florian Becescu, care nu-și atinsese obiectivul... Dimpotrivă, diplomatul auzise că aceasta își desfășurase activitatea mai degrabă în spelunci frecventate de oameni de joasă condiție, că membrii ei nu făceau decât să se vorbească de rău unii pe alții, că nu-și reglau datoriile către proprietari ori comercianții pe care-i frecventau și că aveau în comun pasiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
măștile de Tîrpești? Unde-s anii? Cît e ceasul? La frizerie. Sînt clientul constant al frizeriței de la ușă, primul scaun de la ușă,, în salonul ăsta anulînd, cu eleganța lui modernă, încăperile sordide dintr-un Iași al anilor de avînt și..., spelunci înghețate, mirosind otrăvitor a landîș. Frizerița mea? O Mahalia Jackson încă tînără, agilă și expeditivă, cu o verbozitate năucitoare. În surdină, evident, doar pentru urechile mele, hapsîne de noutăți mundane. Taică-su, fostul activist bugetar, se lăsa pe mîna fiică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în mașină), asasinii și-au continuat drumul spre locul execuției 43 Legionarii au transformat vila Magdei Lupescu într-un fel de muzeu și organizau zilnic vizitarea de către credincioși a "Altarului Răului". În plus, fosta reședință a acesteia a devenit o speluncă pentru polițiștii, pentru căpeteniile și pentru Echipele Morții ale legionarilor 44 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 59-64 45 Citatul provine din jurnalul doamnei Liliana Pippidi-Iorga (însemnarea datată din 25 iulie 1943, cu mai mult de doi ani și jumătate mai tîrziu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]