409 matches
-
ascuns, Alții strigă și mint, te lovesc, te străpung Cu săgeți otrăvite, te ucid uneori, Dar poetul mereu va renaște-n cocori, Va renaște în frunze, în vântul fugar, În râsul copilului, fraged sugar, Nu mă tem de minciuni, de sperietori, Dacă Domnul e veșnic, nici poeții nu mor. Mi-aș dori o ghilotină de uz personal, Să-mi pun capul sub mașină Pentr-un zbor final, n-am iubit judecătorii ce nu știu nimic, îmi sunt dragi jucătorii, orice joc
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
încălțat cu cizme de cauciuc, parcă era electician ca tata, pe cap purta căciulă de oaie intoarsă pe dos iar fața mânjită cu tăciuni si acoperită cu un ciorap de naylon. Asa negru, semăna mai mult cu Othello sau o sperietoare, decât cu mult doritul și așteptatul Moș-Crăciun. În acest mod s-a desfășurat prima mea întâlnire cu Moșul ...o întâlnire chiar, de pomină. Dar pentru verii mei de la oraș, acel Crăciun, a fost un mare ghinion. Locuiau la curte și
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
aici să mi-i aduceți! - Și cu nepricopsitul ăsta ce facem, Majestate? întrebă Negru-Cioară. - Lăsați-l deocamdată! Voi puteți pleca! Cei doi ieșiră în grabă, bucuroși că au scăpat ușor. Prăpădenie mormăi: -Trebuie să aflăm ce mai este și cu sperietoarea asta nouă, haiducul Mărțișor! În sala tronului, Ghiocel încă nu-și revenise și nu se ridicase. Avea vânătăi la ochi, iar din nas îi tot curgea sânge. Împărăteasa îl privea furioasă: - Așa va să zică! Astea sunt planurile dușmancei mele și ale
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
forma care îi era la îndemână: “sub ochii noștri s-a maimuțărit/ și noi naivii am privit/ gândind că e caricatură,/ priviți-o dar acum/ cu ochii injectați de ură/ stă posternată-n drum./ a fost ce-a fost,/ acu-i sperietoare/ să ne-ntrebăm cu rost/ mâine ce va fi oare?” Nu putea să nu fie marcat de lipsurile celor mulți, de starea sociala existentă, de ceea ce se derula sub ochii lui: “a adus carne!/ lumea dă buluc/ să se așeze
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
ridicat de pe scaun cu ulcica în mână și, legănându-se ușor, mimând instabilitate exagerată pe picioare, s-a oprit în fața lui Mișu cu brațele ridicate a slavă. - Ciocnește oala cu mine, că-ți dau vestea cea mai bună omule! Interlopul sperietoare este după gratii. Nu ai de ce te teme, a strigat Doru cât să acopere toată muzica, scoțându-și pieptul în față cât a putut el de fălos. Cu toate pilele lui de sus de tot, este arestat, băiatule! Dacă n-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dansul Toamnei În câmpia arsă, doar lanul de porumb foșnitor mai veghează Frisonul toamnei ruginite. Sperietoarea din par îl mai visează... Se scutură de frig, străfulgerând, Carul Mic Pierdut în stele... În baia de luceferi, apele din adâncuri Sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul Cu parfum de vară La adăpost. Toamna
ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366169_a_367498]
-
astea, dar sunt altfel. Când am să merg în România, eu vreau să știu cum e acolo și mi-ar place să fiu ciobăniță la oițe. Dar, te rog, Buni, spune-mi o poveste cu oițe, dar să nu fie “sperietoare”. Să nu-mi spui că lupul a mâncat o oiță și pe urmă ciobanul a omorât lupul, ori că doi ciobănei au vrut să-l omoare pe altul, ca pe ciobanul moldovean. Să lași să trăiască și ciobăneii, și oițele
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
se mai auzeau, o luaseră spre Ploiești sau se descărcaseră și-o șterpeliseră la casele lor. Tremura și-i curgea întruna nădușala de pe el, i se făcuse frică de atâta liniște...Privi pe ușă, capul lui Praporică era parcă o sperietoare de ciori pusă pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
micul ecran ciocănitoarea Woody țăranul modern cară bălegar la camp vorbind la mobil Borsec: turiștii își umplu peturile; al meu e cu vin moțata pe cuib: ea un ou, eu un poem în același timp în drum spre casă salut sperietoarea și-mi răspunde sughițând afiș electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
același cuib de rândunici Locul III - Livia Ciupav Felinarul stins - doar luna și liniștea greierului Mențiune - Maria Tirenescu Motanul negru urmărește frunzele... poc! o castană Etapa 54 - 1 XII 2008 Locul I - Livia Ciupav Lătrat de câine - zdrențuită de viscol sperietoarea Locul II - Henriette Berge Cerul de iarnă- stelele s-au coborât în ramuri de brad Locul III - Corneliu Traian Atanasiu cenuși peste tot - doar volburi de curpen țes încă lumina Mențiune - Dan Norea furtună pe lac - somnul uriaș mișcă ușor
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
cântă la pian. Poetul moare în liniște Sau în duel sau în duet Cu Susette. Mă-nfățișez cu ce am, Un geam, un program, golan, Mărturisiri, mături, mesiri, Beleli, boleșnițe, afuriseli, Nu mă luați drept altul, Bradul, brandul, heraldul, O sperietoare la ceas de noapte, Când fug goale și femeile coapte, Cu Dionysos mă înțeleg, Dar cu adjunctul-berbec? Am văzut de-a lungul vieții oameni Cu umeri înguști, cu minte largă, Oameni cu umeri largi, minte îngustă, De langustă. Astăzi pietrele
PIERD MOMENTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356930_a_358259]
-
perspectivă. Un om. Cetățean (șomer, candidat la funcția de primar(!)) soț, părinte, poet, iese din banalul strivitor al cotidianului prin scrierea unei cărți. Cartea nu este consistentă în pagini, se citește repede, scop intenționat al autorului, să nu fie o sperietoare, prin grosime, pentru tinerii cărora le sunt mai facile Internetul și like-urile de pe Facebook. Citind-o am avut impresia unei șarade. „A început vara cu căldură și gust de cireș” și se derulează precum „câmpia se revarsă cu generozitate în jurul
IUBIREA, ÎNTEMEIETOARE DE CIVIZAŢIE de TEO CABEL în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346061_a_347390]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (42) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului 42. SPERIETOAREA DE CIORI -Vine dom`Mitică!...Nu vine dom`Mitică! -Care dom`Mitică,domnule? -Dom`Mitică de la județ! ...Cadrele didactice sunt ușor de recunoscut: după față și după haine. Ultimele sunt din veacul trecut,iar fața lor seamănă cu a unor
DEŞERTUL DE CATIFEA (42) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370981_a_372310]
-
ai nevoie de ceva. Ăștia-ți cer totul și nu-ți dau nimic.Nici măcar amărâta ăia de leafă pe care au tot subțiat-o de vezi prin ea totul în albastru! Fiecare sistem social are pe cineva pe post de sperietoare.În învățământ ocupă cu brio această funcție ,șefu`",indiferent de înălțimea treptei ierarhice. În loc să se facă educație,se face pază și pândă! Ca la vânătoare sau ca la stână,că tot suntem noi neam de oieri! Dom`Mitică,să-i
DEŞERTUL DE CATIFEA (42) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370981_a_372310]
-
că tot suntem noi neam de oieri! Dom`Mitică,să-i zicem așa,ar trebui să sesizeze și să rezolve problemele din teritoriu.( Împreună,desigur,cu dragii lui colegi de la catedră.) Ei bine,nu: Dom`Mitică este pe post de sperietoare didactică! FACEȚI AIA ȘI CEALALTĂ CĂ...VINE DOM`MITICĂ! ȘI VĂ IA MAMA DRACULUI! Săru`mâna,dom`Mitică! După...Dumneavoastră! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (42) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III, 16
DEŞERTUL DE CATIFEA (42) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370981_a_372310]
-
cu toată viteza spre noi. Celelalte două ne reușind să țină pasul cu ea. Când am văzut pericolul, am rupto de fugă spre sat, țipând cât ne țineau plămânii. Acum devenisem cea ce fusesem mai înainte, adică copii iar din sperietori am devenit speriați. În fuga noastră disperată am pierdut cearceafurile. Am ajuns îngroziți la prima casă, și fără să mai ținem cont de câine, în alte condiții n-am fii făcuto sub nici-o formă, am intrat în curtea lui Nea
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
este asocierea, pretutindeni cu.... FOCUL. Desigur este un FOC RITUAL, care se păstrează sub formă de artificii (chinezii sunt maeștrii în domeniu). Mai spectaculos, scoțienii fac parade cu mingi uriașe din hârtii aprinse, iar în America de sud se ard sperietori confecționate din paie. Și unde este foc, vor fi și lichide....dar nu ca apă, ci ca vin, bere sau tării locale. Alcoolul nu putea să lipsească de la orice sărbătoare,....pretutindeni. După ce ne-am lămurit cu data Anului Nou, barem
CÂND VINE ANUL NOU de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353241_a_354570]
-
sau zâmbet provoacă migrene sevraj sau nevroze în jurul meu un zgomot alb ca și cum bobul de grâu se umfla a pâine în cuptoare de piatră am văzut odată cum morile își ridicau fustele și plecau în câmpie și se transformau în sperietori pentru păsări și cumva nu mă miram dimpotrivă mă așezam lângă ele și fluieram după ciori când îmi amorțeau buzele de atâta fluierat mă spălam cu țărână pe față până prindeam rădăcini poate aș fi înmugurit și mi-ar fi
SISIFŞI MUNCILE CÂMPULUI de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353469_a_354798]
-
de a onora acest retur, de a da banii înapoi după ce a primit produsul în depozit. Trebuie să dea banii în 30 de zile calendaristice de la primirea acelui produs înapoi de la client. Ăsta este un mic impediment văzut ca o sperietoare și care, în realitate, nu e deloc sperietoare. Din experiența mea de lucru cu foarte mulți clienți - peste 100 de magazine online -, procentul celor care fac retur din acest motiv este mult sub 1 la sută. Sunt foarte mulți oameni
DIALOG DESPRE E-COMMERCE CU LIVIU TALOI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352796_a_354125]
-
banii înapoi după ce a primit produsul în depozit. Trebuie să dea banii în 30 de zile calendaristice de la primirea acelui produs înapoi de la client. Ăsta este un mic impediment văzut ca o sperietoare și care, în realitate, nu e deloc sperietoare. Din experiența mea de lucru cu foarte mulți clienți - peste 100 de magazine online -, procentul celor care fac retur din acest motiv este mult sub 1 la sută. Sunt foarte mulți oameni de bună credință, care nu vor returna produsele
DIALOG DESPRE E-COMMERCE CU LIVIU TALOI de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352796_a_354125]
-
du Mal. El se găsește conștient și lucid la încrucișarea drumurilor dintre romantism, parnasianism și simbolism. După apariția volumului cu pricina, considerat immoral, Parchetul îi deschide un proces, aducându-i condamnarea pentru a fi vătămat morala timpului, prefăcându-l în sperietoare funestă, un fel de incantație a viciului și a satanismului. Același procuror Pinard, care îl acuzase și pe Flaubert pentru Doamna Bovary, susține rechizitoriul și este condamnat cu plata a trei sute de franci amendă, sărăcindu-l de-a-binelea. Sub legenda vieții
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu sfințenie tradițiile așa că nu li se părea nimic ieșit din comun să discute despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! (după o știre transmisă la radio)Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
bage spaima în toate viețuitoarele pădurii, pocnind din biciul alburiu în dreapta și-n stânga. Îmbrăcat, ca și maestrul său, cu o manta cenușiu-alburie, cu ochii vineții-sticloși și nasul roșu, mare și ascuțit, rânjea cu colții rari și gălbejiți, ca o sperietoare, țipa pițigăiat, agitându-se: -Vă rup, vă sparg, vă amorțesc!Pe toți vă amorțesc! Ha, ha, ha! Când văzu alaiul vestitorilor, se holbă uluit și începu să se agite mai tare, țipând și azvârlind cu biciul în ei: Ha, haa
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
se mai auzeau, o luaseră spre Ploiești sau se descărcaseră și-o șterpeliseră la casele lor. Tremura și-i curgea întruna nădușala de pe el, i se făcuse frică de atâta liniște...Privi pe ușă, capul lui Praporică era parcă o sperietoare de ciori pusă pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]