2,618 matches
-
chineză. Drapelul a fost înălțat pe catarg, pentru prima oară, la 1 octombrie 1949 de către președintele Mao Zedong și a fost consființit de Constituția din 1954. Stema Stema R.P. Chineze este formată din steagul țării, Piața Tian'anmen, roata dințată, spicele de grâu și boabele de orez, simboluri ale luptei noii revoluții democratice a poporului chinez, care a început cu Mișcarea din 4 mai 1919 și s-a încheiat cu nașterea Chinei Noi, în 1949. Piața Tian'anmen este locul de unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu nașterea Chinei Noi, în 1949. Piața Tian'anmen este locul de unde a pornit Mișcarea din 4 mai, dar și cel în care s-a desfășurat ceremonia de proclamare a Republicii Populare Chineze, exprimând noul spirit național. Roata dințată și spicele simbolizează muncitorii și țăranii. Imnul Imnul de stat al R.P. Chineze este "Marșul Armatei Voluntare" scris în anul 1935. Versurile sunt compuse de dramaturgul Tian Han, iar melodia aparține compozitorului Nie Er, inițiator al Mișcării Muzicii Noi din China. Cântecul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
el, că-i era rușine. Au fost vreo șapte-opt lauri acasă, tată-său a murit într-un accident de mină, mă-sa nu-i putea ține din pensia de urmaș, mai lucra cu ziua pe unde se putea, aduna vara spice de pe urma combinei, le ducea cu spatele și pisa boabele-n piuă să facă păsat, să le umple burta. De mititei mergeau la harbuzării sau mai veneau la oraș, să păzească în piață. Numai câtă mămăligă trebuia să le facă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici grâul nu s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără spic, numai pai, stau oamenii suflecați prin bălți și-l seceră, ca-n timpul războiului. Vai de capul lor... - Vai de fundul nostru... - Dar alea, să știți de la mine, nu erau fulgere obișnuite, din astea am văzut destule la viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Nulitățile sunt noile celebrități. Bețivul de la Global Airlines are o sticlă de vin înfășurată într-o pungă maro de hârtie. Vinul, spune el, e amestecat în părți egale cu apă de gură, sirop de tuse, și apă de colonie Old Spice, și după câte o dușcă, toți patru o iau la plimbare în întuneric, prin parc, acolo unde nu te-ai duce niciodată noaptea. Când bei nu se poate să nu-ți placă faptul că fiecare înghițitură e o decizie irevocabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
tânăr, Încă și mai tânăr decât era ea acum. Asta i-ar fi făcut plăcere. Când a pornit, cineva s-a luat după ea. Era bărbatul cu mustață care-i zâmbise În timpul mesei. Purta o haină gri de stofă În spic și pălărie de fetru. Bonjour, a zis Margaret. și-a dat seama cât de jalnică Îi era vocea, jalnică, Înfrigurată și singuratică. Au mers o vreme Împreună și au vorbit de una, de alta, dar nu-și mai amintea despre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tot un vuiet egal și străin, glasul uscat al porumbului. Din când în când pe fată o depășea câte o mașină, șoferii îi plasau o vorbă, două, o invitau în cabină. Praful stârnit de mașină plutea cu gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase, lanul înghite oricât. Și totuși, tragic, tulpinile porumbului sunt seci, parcă fără vlagă, știuleții mari sunt puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oglinda să rețină aburul gurii ei și să-i ascundă chipul în ceață. Pe urmă teancul de poze color, Ovidiu, Fana, Sidonia, Trofin, o mulțime de alte fețe necunoscute, povara grea a crizantemelor ținute în brațe ca un snop de spice. Totul urmase după o scenă de o violență cumplită. El îi spusese în față o mulțime de josnicii, îi spusese că era de-o frivolitate cumplită. Ce importanță are, i-a răspuns ea, dacă ar fi să fie așa cum spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pictat cu un verde puternic toată pădurea; a acoperit pășunea și munții cu verdeață; pentru ape, a ales un albastru strălucitor, transparent; în copaci a pus podoabe, mere, pere, cireșe; pe sub copaci a pus felurite ciuperci; a acoperit cu aur spicele de grâu și secară; a venit vara în caleașca-i poleită cu aur și sa instalat pe un ținut de basm. Despre vis: vis sălbatic; vis splendid; vis superb; vis durabil; vis spulberător; vis înspăimântător; Despre vreme: vreme blândă; vreme
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
soare O linie subțire de sânge se arată la orizont. Din cioburile de porțelan ale azurului spart de pocnetul soarelui, adun cu pensula ultimele broboane de lumină. Geana zării, din purpurie cum era, pare a se topi în roșu puternic. Spicul Era supărat că nu are nici o culoare. Plângea... L-am luat în palmă... L-am atins de soare... I-am dat culoarea luminii. Crinul venise pe lume într-un amurg de vară. Nimeni nu știa de nașterea lui: era părăsit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
unui câine sfredeli depărtarea. Nu-mi venea a crede ca în această arșiță o vietate mai poate totuși grăi. Cu pași iuți mă apropiam de inima lanului, iar zgomotul părea să se stingă treptat. O adiere de vânt ce culca spicele îmi dezvălui blănița albă a unui cățel. O capcană pusă pentru iepuri îi strângea dureros lăbuța. Un soare blând îi lumina pentru o clipă ochii încețoșați de durere. Nimic nu l-a bucurat mai mult decât libertatea. Se tot învârtea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
albă a unui cățel. O capcană pusă pentru iepuri îi strângea dureros lăbuța. Un soare blând îi lumina pentru o clipă ochii încețoșați de durere. Nimic nu l-a bucurat mai mult decât libertatea. Se tot învârtea în jurul meu, lovind spicele cu codița jucăușă. Îl mângâiam și gândul îmi zbura la Zdreanță cel cu ochii de faianță. Căldura din jur părea învinsă de entuziasmul nostru, iar drumul către casa bunicii devenea tot mai fascinant. Un ghem de blană albă, prietenos și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
curelele au ros pielea cea umedé a gleznelor și că sé nu o usture, Sophie și-a scos sandalele și le ținea În mîné. Printre degetele ei mici de la picioare, atunci cînd se agéțau În ierburi, rémîneau frunze uscate și spice de care, ca sé se scape, mișcă din degete pîné cédeau. - Ce este, Sophie? spunea tatél. - Iarbă asta, spunea Sophie, iar mi-a intrat printre degete. - Atunci, spunea tatél, de ce n-o dai jos? - Dar am dat-o, réspundea Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
energie divină, de descărcarea aghesmelor lacrimilor tuturor celor ce au atins și s-au învelit, au bolit, au transpirat, au zvârcolit acele rufe. Eram tobă de istorie la vârsta de o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
învelit, au bolit, au transpirat, au zvârcolit acele rufe. Eram tobă de istorie la vârsta de o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol viitor, și eu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol viitor, și eu m-am rătăcit prin el așa cum m-am rătăcit printre cuvinte și pagini, nu-l poți secera dintr-o dată, vei fi doar tu, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mult și despre care părinții nici nu mai erau siguri dacă fusese reală sau doar o toană de a tinereții lor nebune, mai ales că fata lor era acum altfel, avea aură galbenă ca grâul, rochia mulată pe trup din spice de grâu și era sălbăticită întru totul. Fugea de oameni, dormea în hambare vara, iarna în hrube, nimeni neavând de unde să afle secretul paternității depline asupra acestei făpturi nemoarte, nevii, deseori încarcerată în alcovul meu, în care predam arta iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
A fost de ajuns ca la Inspectoratul Educației să vină plângeri și de la alți elevi. Părinții și profesorii aveau același vis: grâul. Preșcolarii foșneau prin grădinițe fără să-și dea seama că imită grâul din visele educatorilor: unii visau câteva spice, alții snopi compacți, câțiva doar foșnet, majoritatea însă, lanuri imense întinse pe mii de hectare și strălucind sub soare, sub Lună, sub ploi diluviene, sub ninsori abundente, sub bolta nopții sau sub apele zilei. În capul lor nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pare sau magia grâului va fi fiind cauza faptului că brăilenii au înfățișarea grâului din lan? Unii chiar sunt oameni-grâu, spune străinul prietenilor de peste mări, miros a grâu, au priviri de grâu, râsul de grâu, foșnesc fără vânt, fetele sunt spice coapte, cerul are tăcerea grâului, gândurile sunt greieri prin grâu. Acolo. Dar, se vede, ori a visat, ori nu a crezut nimeni, pentru că se trezește singur. Privește! Grâul spărgea coaja pământului și-și ițea capul înspicat, mișcându-se ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
grâului, gândurile sunt greieri prin grâu. Acolo. Dar, se vede, ori a visat, ori nu a crezut nimeni, pentru că se trezește singur. Privește! Grâul spărgea coaja pământului și-și ițea capul înspicat, mișcându-se ca o pendulă spre cer. Un spic, un snop, un lan țâșniră sub tălpile noastre prin asfaltul șoselelor, prin podeaua caselor de la marginea orașului. Mașinile poliției și cele ale pompierilor căutau să se retragă, dar nu mai găseau șoseaua. Zadarnic salvările își activaseră sirenele. Grâul nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poliției și cele ale pompierilor căutau să se retragă, dar nu mai găseau șoseaua. Zadarnic salvările își activaseră sirenele. Grâul nu se dădea la o parte, blocând cu trupul lui blond toate intrările în oraș. Trupul se lățea, căpăta volum, spicele erau înspăimântătoare nu prin înălțime, ci prin zvârcolire, fără ca vântul să le atingă. Împietrit, la rândul său, între blocuri și pe sub streșini, nu atât de uimire, cât de spaima nemărginirii mișcate de o forță necunoscută entropiei sale. Se spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acum, la ceas matinal, când începe un nou ciclu al existenței?“ „Ce să fac, mă duc să cumpăr o pâine care poartă în ea mirosul de lumină sacră al verii trecute, rod binecuvântat al unirii dintre cer și pământ prin spicul de aur al grâului.“) Adevărul este că, de regulă, autorul interviurilor este cel care dă tonul, încă de la prima întrebare pe care o adresează interlocutorului. Ce atitudine ar fi putut să adopte Ion Vlasiu pe parcursul unui interviu care începe cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
călugării ar fi înnodat rugăciuni. Zâmbea cât să descrețească măști de duminică: Ochii închiși, dragilor, ochii închiși... Pentru voi, soarele se exfoliază din fotografii, pentru mine, lumina este o prostituată ieftină. Desfă-ți pântecele, mamă! Toamna bobul de grâu blestemă spicul, nu rădăcinile. Bobul de grâu, sub brazdă, a încolțit cruce, a crescut cruce și s-a copt cruce. Rădăcinile bobului de grâu, dacă nu cresc în cer, niciodată nu vor domoli foamea, cum nici apa izvorului nu este apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
coborî, nu poți urca în icoană, acoperă lumina cu o pânză neagră și fugi! Dumnezeu este îngăduitor cu lașii, Dumnezeu este bătrân și nu știe să numere cântatul cocoșilor. Petre, treci cu plugul peste frunte, ară adânc, seamănă grâu, treieră! Spicele motivează seceta, miriștea îngăduie ploaia, brazda justifică ridurile. Îngroapă somnul ca pe un copil mort sub tocul ușii, pășește peste vise și visele vor rămâne tot mai mici, și visele nu or să mai încapă nici o fărâmă de iluzie! Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
burtă de cimitir în noaptea de înviere. Stau la masă cu o margine de om, miezul în oglindă. Copile, începem o nouă zi. Trece timpul pe lângă tine ca acceleratul prin Chitila. Te uită înapoia ta și vezi nimicul dând în spic. Privește peste tâmplă: pe o vatră de cer Dumnezeu coace pâine, nimicul este rumen pe toate părțile. Cazi în genunchi la capătul celui plecat, nimicu-i învinețește ochii. Săruți picioarele noului venit, nimicul lasă dâră de pământ în icoană. Nimicuri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]